planul local de dezvoltare durabilă a municipiului baia mare

More documents

Recommendations

Info

I.3.8. Apele de suprafaþã ºi subterane A. APA POTABILĂ Alimentarea cu apă potabilă (1,35mc/s) şi industrială (0,85mc/s) a municipiului Baia Mare are ca sursă lacul de acumulare Strâmtori-Firiza cu un volum util de 13,92 milioane mc. Fiind amplasată într-un bazin hidrografic mic, acumularea Strâmtori-Firiza este extrem de sensibilă la un regim pluviometric sărac şi creează anual probleme în asigurarea cu apă a municipiului Baia Mare. Cu excepţia unor depăşiri punctuale, apa lacului se încadrează în categoria I-a de calitate impusă de STAS 4706/1988 pentru apele de suprafaţă ce urmează a fi folosite pentru prepararea apei potabile, cu excepţia indicatorului fier total ionic, a cărui concentraţie depăşeşte valoarea maximă admisă. Se află în construcţie barajul Runcu (13 % realizat) care va crea o acumulare cu un volum total de 26 mil. mc, ceea ce va asigura tranzitarea unei cantităţi importante de apă din bazinul hidrografic Mara în bazinul hidrografic Firiza. Tipul alimentării cu apă potabilă în municipiul Baia Mare: Populaţia totală Prin racord al imobilului Prin cişmea în curte Prin cişmea stradală 150.506 100.077 507 2 B. APELE MENAJERE ŞI INDUSTRIALE Principalele surse de ape uzate din judeţul Maramureş provin din: - activităţi miniere – ape acide de mină şi ape de la prepararea minereurilor; - activităţi industriale de procesare a minereurilor neferoase; 18 MUNICIPIUL - activităţi menajere şi sociale – ape uzate fecaloid menajere. Aşezarea geografică a municipiului Baia Mare permite colectarea şi transportul apelor uzate menajere, industriale şi pluviale spre Staţia de epurare în regim gravitaţional. Reţeaua de canalizare are o lungime de 185 km. Apele uzate menajere provin de la: - populaţie 67% (565 l/sec) - industrie 33% (280 l/sec) Staţia de epurare a apelor menajere este amplasată în partea de vest a oraşului Baia Mare şi cuprinde două trepte de tratare: mecanică, având o capacitate de 1.900 l/sec şi biologică, având o capacitate de 1350 l/sec şi prezentând o capacitate de epurare suficientă debitului actual al apelor uzate menajere. Apele uzate industriale, evacuate în apele de suprafaţă, provin din industria minieră şi metalurgie. Din categoria surselor de poluare industriale, cu tipuri de poluanţi specifici profilului de activitate se evidenţiază industria minieră de exploatare şi preparare a minereurilor neferoase şi industria metalurgică: - RBG Phoenix S.A. Baia Mare în Râul Săsar: suspensii, As, Cu; - S.C. ROMPLUMB S.A. Baia Mare în Râul Fi ri za: suspensii, Mn, Fe; - E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, U.P. Flotaţia Centrală, E.M. Aurum, U.P. Săsar: ioni metale grele şi ape acide. CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂ Râul Săsar este degradat chimic aval de Baia Sprie până la confluenţa cu Râul Lăpuş pe o lungime de 19 km datorită evacuărilor de ape uzate din amonte, provenite din industria minieră şi metalurgie. Evoluţia zilnică a calităţii apei Râului Săsar este următoarea:
BAIA MARE mg / l 10,00 9,00 8,00 7,00 6,00 5,00 4,00 3,00 2,00 1,00 19 0,00 Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Evoluţia concentraţiilor de Mangan - perioada IANUARIE-DECEMBRIE 2000 Râul Firiza, amonte de EM Herja, se încadrează în categoria I-a de calitate a apelor de suprafaţă, inclusiv Lacul Firiza şi afluenţii superiori ai acestuia. C. APELE SUBTERANE Sunt urmărite în zona Baia Mare prin două foraje de fond. În perioada 1997-2000 s-au înregistrat depăşiri la indicatorii NH4, Mn şi Fe, cele mai frecvente depăşiri fiind constatate în perioada de primăvară. De asemenea, există foraje în zonele industriale (incintele RBG Phoenix şi SC Romplumb SA) unde se remarcă o puternică poluare cu metale grele. I.3.9. Solul ºi subsolul Calitatea solului este afectată atât din surse antropice cât şi din cauze naturale. Sursele principale de poluare ale solului sunt activităţile de metalurgie CMA neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Principalii poluatori în zona Baia Mare sunt RBG Phoenix S.A., S.C. Romplumb, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă. Rezultatele au relevat concentraţii foarte ridicate ale unor metale grele din solul acestor zone. Se diferenţiază în continuare zonele aflate sub influenţa surselor de poluare, unde se înregistrează depăşiri ale valorilor de referinţă, la metale grele, la majoritatea probelor analizate, comparativ cu zonele situate în afara influenţei surselor de poluare, unde indicatorii analizaţi se si tuează sub limitele admise, sau depăşesc sporadic limitele. Conform evaluărilor realizate pentru adâncimea de 30 cm, în zona studiată, se conturează 5 zone compacte, degradate, după cum urmează:
Page 1 and 2: BAIA MARE 1 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
Page 3 and 4: BAIA MARE 3 Comitetul Local de Coor
Page 5 and 6: BAIA MARE 5 Grupul de lucru nr. 3 -
Page 7 and 8: BAIA MARE CUPRI NS 7 Cuvânt înain
Page 9 and 10: BAIA MARE 9 Cuvânt înainte adresa
Page 11 and 12: BAIA MARE 11 Cuvânt introductiv pe
Page 13 and 14: BAIA MARE 13 I. STRATEGIA LOCALÃ D
Page 15 and 16: BAIA MARE SWOT mediu natural Factor
Page 17: BAIA MARE 17 suprafaţa zonelor ver
Page 21 and 22: BAIA MARE 100% 80% 60% 40% 20% 0% 2
Page 23 and 24: BAIA MARE 23 cantitatea apei potabi
Page 25 and 26: BAIA MARE 25 alcătuită din: 3 spi
Page 27 and 28: BAIA MARE 27 trecut. Totuşi, numă
Page 29 and 30: BAIA MARE 29 Învăţământ; P - S
Page 31 and 32: BAIA MARE 31 paralel cu creşterea
Page 33 and 34: BAIA MARE 33 • stabilirea priorit
Page 35 and 36: BAIA MARE 35 În municipiul Baia Ma
Page 37 and 38: BAIA MARE 37 PROIECTE ÎN DERULARE:
Page 39 and 40: BAIA MARE 39 C. Proiecte de educaţ
Page 41 and 42: BAIA MARE 41 Dezvoltarea durabilă
Page 43 and 44: BAIA MARE 43 II. OBIECTIVE II.1. VI
Page 45 and 46: BAIA MARE 45 care să conducă la
Page 47 and 48: BAIA MARE 47 • Apelul de la Hanov
Page 49 and 50: BAIA MARE 49 procesul de implementa
Page 51 and 52: BAIA MARE 51 Obiective strategice S
Page 53 and 54: BAIA MARE 53 D. Întărirea coeziun
Page 55 and 56: BAIA MARE 55 III. PLANUL LOCAL DE A
Page 57 and 58: BAIA MARE 57 III.3.1. OBIECTIVELE G
Page 59 and 60: BAIA MARE Indicatori DD 59 Măsura
Page 61 and 62: BAIA MARE 61 În concluzie propuner
Page 63 and 64: BAIA MARE Nr. Măsurii 63 Denumirea
Page 65 and 66: BAIA MARE 65 • specializarea îng
Page 67 and 68: BAIA MARE 67 • informarea şi edu
Page 69 and 70:
BAIA MARE 69 Obiective strategice S
Page 71 and 72:
BAIA MARE Criterii Coeziune, solida
Page 73 and 74:
BAIA MARE 73 • Proiecte: - Schimb
Page 75 and 76:
BAIA MARE 75 D. Măsuri de întări
Page 77 and 78:
BAIA MARE 77 8. UrbanGIS component
Page 79 and 80:
BAIA MARE 79 III.3.4.2. PROTECŢIA
Page 81 and 82:
BAIA MARE 81 • Identificarea posi
Page 83 and 84:
BAIA MARE 83 B. OBI ECTIV STRAT EGI
Page 85 and 86:
BAIA MARE 85 D. OBI ECTIV STRAT EGI
Page 87 and 88:
BAIA MARE 87 • Stimularea dezvolt
Page 89 and 90:
BAIA MARE 89 C. OBI ECTIV STRAT EGI
Page 91 and 92:
BAIA MARE 91 • Întocmirea unor b
Page 93 and 94:
BAIA MARE 93 • Utilizarea rezulta
Page 95 and 96:
BAIA MARE Denumire proiect Techno S
Page 97 and 98:
BAIA MARE 97 Realizarea obiectiv el
Page 99 and 100:
BAIA MARE 99 IV. PROIECTE PRIORITAR
Page 101 and 102:
BAIA MARE 101 Reglementări care in
Page 103 and 104:
BAIA MARE 103 Descrierea asistenţe
Page 105 and 106:
BAIA MARE 105 domeniul asistenţei
Page 107 and 108:
BAIA MARE 107 Localizarea investiţ
Page 109 and 110:
BAIA MARE 109 IV.3.2. Dealul Floril
Page 111 and 112:
BAIA MARE 111 B. Cerinţele financi
Page 113 and 114:
BAIA MARE 113 realizare (cu surse e
Page 115 and 116:
BAIA MARE 115 Propunerea structurii
show all

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului baia mare

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?