planul local de dezvoltare durabilă a municipiului baia mare

- Dezvoltarea zonelor de recreere, distracţii şi
terenuri de sport
- Refacerea unor arealuri degradate si
-
redarea lor în folosinţa comunităţii
Reabilitarea centrelor istorice, a muzeelor şi
a site-urilor arheologice
- Introducerea muzeelor şi a obiectivelor
turistice locale în circuite naţionale şi
internaţionale.
- Dezvoltarea pieţelor de bunuri şi a zonelor
comerciale centrale.
- Amplificarea atracţiilor culturale şi a
-
evenimentelor speciale.
Participarea la schimburi economice şi
culturale de pe piaţă internaţională.
Dezvoltarea activităţilor turistice ale unei aglomerări
urbane reprezintă probabil cea mai eficientă activitate
de export a acelei comunităţi, vânzând de fapt o
imagine şi servicii specifice, pentru care milioane de
oameni plătesc anual miliarde de dolari.
Privind dezvoltarea activităţii turistice la nivel de
aşezare urbană, este uşor de imaginat impactul
acestei activităţi asupra sectoarelor economice
conexe: industria hotelieră şi restaurante, bunuri de
larg consum, transporturi, industria uşoară,
comunicaţii, bănci, ceramică, ateliere ale artiştilor
populari, pensiuni turistice rurale, etc.
Prin prisma celor prezentate, elaborarea unei strategii
orientate spre dezvoltarea turismului urban în oraşul
Baia Mare, reprezintă nu doar o şansă şi o
oportunitate demnă de luat în considerare, ci chiar o
necesitate contemporană imperios argumentată de
tendinţele actuale şi viitoare de dezvoltare urbană
locală/regională/naţională.
Dezvoltarea componentei turistice se regăseşte în
tabelul cu proiecte în curs de elaborare (cap.4):
Centru turistic de informare – administrat de Consiliul
Local al Municipiului Baia Mare.
III.3.3. PROIECÞIA FINANCIARÃ
Proiecţia financiară - în baza prezentării bugetelor
locale în perioada 1999 – 2002 şi eventual a
76
MUNICIPIUL
proiectului de buget pe anul 2003, pentru estimarea
resurselor financiare în următorii 2 ani, în scopul fixării
cât mai corecte a potenţialului financiar de realizare a
programelor, sub-programelor şi proiectelor.
În acest sens, se va prezenta pe scurt o structură a
veniturilor fiscale şi a cheltuielilor bugetare după
destinaţia lor, astfel încât autoritatea locală să aibă o
imagine cât mai corectă asupra modalităţii de realizare
a programelor, sub-programelor şi proiectelor. Întrucât
resursele financiare la nivel local sunt limitate, prin
această proiecţie financiară se va ţine cont de faptul
că nu toate proiectele trebuie finanţate de la bugetul
local sau bugetul central, ori cu garanţia de la bugetul
statului sau prin împrumut intern/extern. Totodată, se
va lua în considerare cu această ocazie că, la nivel
local este necesară o ierarhizare a proiectelor. De
pildă, pentru prezervarea centrului istoric al unui oraş,
nu este obligatoriu ca o autoritate locală să se
angajeze financiar. În schimb, autoritatea locală poate
elabora un program privind reabilitarea centrului
istoric, însoţit de reglementări pentru zona ce face
obiectul reabilitării/prezervării pentru a atrage resurse
din sectorul privat (acesta din urmă fiind angajat pe
proiecte specifice ca parte din programul amintit).
Dacă totuşi se angajează financiar, autoritatea locală
va prevedea sumele ce se alocă de la buget pe
proiecte (posibil pentru reabilitarea infrastructurii
zonei).
Pentru anul 2002 se pot prezenta elemente de
management financiar de tip management / bugete,
începând cu anul 2003 se pot prevedea elemente de
management pe proiecte.
Există câteva proiecte la care în anii 2000-2002 au
fost prevăzute sume pentru realizarea contribuţiei
locale:
1. CityNET (alocat - consumat)
2. Li fe Assure (alocat - consumat parţial)
3. Life AirforAll (în curs de alocare)
4. RecPET (nealocat)
5. MillenniumIII Business Center (în evaluare
finală)
6. ADIL_Mira (nealocat, în evaluare)
7. NextGeneration (aprobat, în curs de
contractare/alocare)