factorii de reglare a echilibrului musculo-ligamentar la ... - Gr.T. Popa

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” – IAŞI
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
FACTORII DE REGLARE A ECHILIBRULUI
MUSCULO-LIGAMENTAR LA PACIENŢII CU
EDENTAŢII PARŢIAL ÎNTINSE, SUBTOTALE
ŞI TOTALE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC,
Prof. Univ. Dr. NORINA CONSUELA FORNA
DOCTORAND,
Asist. Univ. Dr. BOSINCEANU DAN
Iaşi – 2011

CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................... 4
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
Capitolul I. CONSIDERAŢII ANATOMICE ŞI FUNCŢIONALE
ASUPRA MUSCULATURII MANDUCATOARE A
SISTEMULUI STOMATOGNAT ................................. 9
I.1Evoluţia funcţiei masticatorii.......................................9
I.2Organizarea funcţională a sistemului muscular
masticator ..................................................................................................15
I.2.1.Muşchii mobilizatori ai mandibulei...................... 16
I.2.1.1.Muşchii ridicători.................................................. 19
I.2.1.2.Muşchii coborâtori.................................................23
I.2.1.3.Muşchii propulsori.................................................24
I.2.1.4.Muşchii retropulsori...............................................25
I.2.2.Receptorii musculari.............................................. 25
I.2.2.1Fusul neuro-muscular.............................................25
I.2.2.2 Organul tendinos Golgi.........................................28
I.2.2.3Corpusculii Pacini şi terminaţiile nervoase libere 28
I.2.3Muşchiul în repaus şi în activ................................ 29
I.2.3.1.Propietăţi fizice ................................................... 30
I.2.3.2Caracteristicile contracţiei musculare .................. 37
I.3.Biomecanica musculaturii masticatorii................... 39
I.3.1. Mişcări masticatorii.Ciclul masticator.................39
I.3.2 Stereotipuri masticatorii........................................ 42
1

I.3.3.Forţa masticatorie.................................................. 42
I.3.4.Reglarea funcţiei masticatorii............................... 50
Capitolul II. MODIFICĂRI PATOLOGICE ALE MUSCULATURII
MANDUCATOARE A SISTEMULUI
STOMATOGNAT LA PACIENŢII EDENTAŢI ....... 54
II.1 Spasmul muscular.................................................... 54
II.2.Oboseala musculară................................................ 54
II.3.Durerea musculară.................................................. 55
II.4.Hipertonia musculară.............................................. 57
II.5.Hipertrofia musculară............................................. 57
Capitolul III. FACTORI IMPLICAŢI ÎN APARIŢIA
SINDROMULUI DISFUNCŢIONAL AL
SISTEMULUI STOMATOGNAT LA PACIENŢII
EDENTAŢI PARŢIAL ÎNTINS, SUBTOTAL ŞI
TOTAL ........................................................................... 58
III.1 Factorul muscular.................................................. 59
III.2 Factorul articular .................................................. 60
III.3 Factorul ocluzal...................................................... 63
CONTRIBUŢII PERSONALE
Capitolul IV. METODOLOGIA CERCETĂRII ............................... 66
IV.1.Motivaţia alegeri temei.......................................... 66
IV.2.Direcţii generale de cercetare................................ 66
IV.3.Scopul şi obiectivele cercetării............................... 66
IV.4.Material şi metodă.................................................. 67
2

Capitolul V. STUDIU EPIDEMIOLOGIC PRIVIND IMPACTUL ŞI
NECESITATEA DEPISTĂRII SINDROMULUI
DISFUNCŢIONAL DE ETIOLOGIE MUSCULARĂ68
V.1. Studiu efectuat pe lotul de pacienţii al Bazei de
Învăţământ Stomatologic Mihail Kogălniceanu – Iaşi 68
V.1.1.Scop ........................................................................ 68
V.1.2.Material şi metodă ................................................. 68
V.1.3.Rezultate şi discuţii .................................................71
V.1.4.Concluzii ...............................................................122
Capitolul VI. METODE CLINICE ŞI PARACLINICE DE
DETERMINARE A DEZECHILIBRULUI
MUSCULO-LIGAMENTAR LA PACIENŢII
EDENTAŢI PARŢIAL ÎNTINS, SUBTOTAL ŞI
TOTAL ......................................................................... 124
VI.1 Algoritmul clinico-paraclinic de depistare a
dezechilibrului musculo-ligamentar .......................... 124
VI.3.1.Scop .................................................................... 125
VI.3.2.Material şi metodă ............................................. 125
VI.3.3.Rezultate şi discuţii ............................................ 125
VI.4. Concluzii .............................................................. 161
Capitolul VII. STUDIU COMPARATIV PRIVIND DIFERITE
METODE DE DEPISTARE A ECHILIBRULUI
MUSCULO-LIGAMENTAR LA PACIENŢII
EDENTAŢI PARŢIAL ÎNTINS, SUBTOTAL ŞI
TOTAL SI SOLUTIONAREA TERAPEUTICA .... 163
VII.1.1 Scop ................................................................... 163
VII.1.2 Material şi metodă............................................. 163
3

VII.1.3. Rezultate şi discuţii ......................................... 164
VII.1.4 Concluzii ........................................................... 179
Capitolul VIII. CONCLUZII FINALE …................................……… 180
BIBLIOGRAFIE .................................................................................... 184
Anexe. Lista lucrărilor ştiinţifice publicate ………………….……… 201
4

METODOLOGIA CERCETĂRII
Complexitatea sindromului disfunctional al ATM rezidă într-un
cumul factorial plurivalent, individualizarea etiopatogenică a fiecărei
laturi se constituie într-o abordare terapeutică ţintită. Corelarea
examenului clinic cu evaluările paraclinice decelează cauzele
declanşatoare ale întregului areal pathogenic al , prevalenţa afectărilor de
acest tip se constituie într-o realitate clinică frecvent întâlnită în activitatea
practică.
IV.1. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI: Studiile efectuate au urmărit
derularea unor cercetări complexe cu profund caracter epidemiologic ,
terapeutic stabilind cu precizie prevalenţa şi incidenţa sindromului
disfunctional avind ca etiologie factorul muscular la pacientii diagnosticati
cu edentatie partial intinsa, edentatie subtotala si edentatie totala.
IV.2. DIRECŢII DE CERCETARE
1. Studiu epidemiologic privind impactul şi necesitatea depistării
sindromului disfuncţional de etiologie musculară –pe un lot reprezentativ
de pacienti diagnosticati cu edentatie partial intinsa, edentatie subtotala,
edentatie totala, urmarindu-se prevalenta sindromului algo-disfunctional
in contextul coroborativ al unui areal de factori ce influienteaza
rezultatele finale.
2. Algoritm terapeutic de electie in vederea reglarii dezechilibrelor
musculare-urmareste selectarea etapelor terapeutie specifice fiecarei
entitati clinice studiate, o atentie deosebita este caordata inregistrarii
relatiilor mandibulo-craniene utilizind arcul facil si articulatorul
programabil in cadrul sistemului N.O.R.
3. Monitorizare si terapia la pacientii cu edentatie partial intinsa,
edentatie totala si cu edentatie subtotala la pacientii cu dezechilibre
musculare-se materializeaza prin aplicarea Sistemului Grincare.
IV.3. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Având în vedere complexitatea şi varietatea patologiei sindromului algodisfunctional
studiul a avut ca scop identificarea prevalenţei şi incidenţei
acestei entitati clinice de etiologie musculara la pacientii cu edentatie
partial intinsa, edentatie totala si cu edentatie subtotala, urmata de
5

elaborarea lagoritmului specific terapeutic dictat de particularitatea cazuui
clinic.
Cercetarea a urmărit materializarea practică a următoarelor obiective:
1. Derularea unui studiu epidemiologic privind impactul şi
necesitatea depistării sindromului disfuncţional de etiologie musculară –
pe un lot reprezentativ de pacienti diagnosticati cu edentatie partial
intinsa, edentatie subtotala, edentatie totala, urmarindu-se prevalenta
sindromului algo-disfunctional in contextul coroborativ al unui areal de
factori ce influienteaza rezultatele finale.
2. Elaborarea si particularizarea unui algoritm terapeutic de electie
in vederea reglarii dezechilibrelor musculare-urmareste selectarea etapelor
terapeutie specifice fiecarei entitati clinice studiate, o atentie deosebita
este caordata inregistrarii relatiilor mandibulo-craniene utilizind arcul
facil si articulatorul programabil in cadrul sistemului N.O.R.
3. Monitorizare si terapia la pacientii cu edentatie partial intinsa,
edentatie totala si cu edentatie subtotala la pacientii cu dezechilibre
musculare-se materializeaza prin aplicarea Sistemului Grincare
IV.4. MATERIAL ŞI METODĂ
Material
Loturile incluse în studiu sunt variabile ca număr de cazuri, în
funcţie de studiul realizat.
Criteriile de includere în lot:
• au fost incluşi pacienţi care au semnat şi datat formularul
de consimţământ informat;
• 452 pacienti diagnosticaţi cuedentatie partial intinsa,
edentatie subtotala si edentatie totala si sindrom
disfunctional al atm
Criterii de excludere:
• cei ce nu pot să participe la studiu pe întreaga perioadă
pacienţi necooperanţi
Loturile studiate sunt reprezentative statistic.
Metodele statistice descriptive şi analitice utilizate au permis
analiza, compararea şi prelucrarea fidelă a datelor obţinute. În cadrul
acestei cercetări s-a folosit pentru prelucrarea statistică a datelor
programul STATISTICA, dedicat cercetării medicale. În cadrul studiului
s-au aplicat teste specifice diverselor tipuri de date analizate dintre care
putem aminti teste de compararea valorilor medii a unui parametru
6

corespunzător mai multor loturi de date dintre care testul ANOVA,
Scheffé, Spjotvol/Stoline, teste specifice de corelaţie pentru variabile
cantitative cât şi pentru variabile calitative dintre care putem menţiona
Pearson, Chi–pătrat (2), Mantel-Haenszel, Fisher, Spearman, Kendall
tau, Gamma.
În urma aplicării acestor teste s-au luat în discuţie principalii
parametrii de interes iar în funcţie de valorile acestora s-au stabilit
concluziile. Astfel p parametrul de referinţă calculat în cadrul testelor
reprezintă nivelul de semnificaţie al testului, care s-a comparat cu p=0,05
corespunzător unei încrederi de 95%, acesta având valori semnificative
pentru pcalculat

La baza cercetării au stat fişele de observaţie ale clinicii, funcţie de
a căror coduri s-au extras pacienţii cu diagnosticul de malrelaţie craniomandibulară.
Rezultatele examenului clinic şi a examenelor paraclinice au
constituit sursa unei baze de date care a fost analizată în studiul de faţă cu
ajutorul programelor Excel şi Statistica 6.0.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Chiar dacă literatura de specialitate abundă de teorii şi concepte
care încearcă explicaţii ale etiopatogeniei malrelaţiilor cranio-mandibulare,
rămâne permanent loc pentru studiu, respectiv aprofundare a fenomenelor
disfuncţionalizante ale sistemului stomatognat, mai ales că aproape
întotdeauna aceste teorii au căzut pradă şi unui oarecare grad de
controversă. Teoria etiopatogenică dishomeostazică are meritul de a fi cea
mai amplă şi precisă în acelaşi timp, iar cercetarea de faţă vine în sprijinul
susţinerii ei. Există o serie de factori, elemente ale sistemului stomatognat,
care afectaţi unilateral sau simultan se pot constitui în surse de malrelaţii
cranio-mandibulare. Factorii majori implicaţi sunt: muscular, osos,
articular, dentar şi ocluzal, parodontal, respectiv funcţional (40), iar ei
cunosc un nivel homeostazic atât sistemic, cât şi suprasistemic.
Macroorganismul prin echilibrul sau dimpotrivă dezechilibrul constantelor
sale influenţează buna funcţionare a factorilor mai sus menţionaţi. De
asemenea am încercat să demonstrăm că atingerea acestor factori nu este
niciodată unilaterală, acest lucru fiind extraordinar de greu de surprins,
poate doar la începutul bolii; de obicei afectările sunt ale mai multor
elemente, între ele existând o homeostazie perfectă, astfel încât perturbarea
unuia atrage inevitabil funcţionarea defectuaoasă a celorlalte, modificând
întregul echilibru.
5.1. Factorul muscular
Sistemul stomatognat dispune de un subsistem muscular care prin
tonus şi contracţii echilibrate participă la conturarea unei relaţii de postură,
centrice şi a unei dinamici mandibulare corecte. Dezechilibrarea din diferite
8

motive a tonusului sau a contracţiilor musculare produce alterarea relaţiilor
statice sau dinamice, fapt posibil de constatat prin modificarea reperelor
musculare ale acestor relaţii.
Astfel se explică apariţia malrelaţiilor la persoane cu vicii de
postură la nivelul muşchilor centurii scapulare, gât şi chiar lombar în unele
situaţii.De exemplu s-a descris cazul unei paciente internată în serviciul de
reumatologie pentru dureri lombare care nu răspundea la nici un fel de
tratament şi care s-a vindecat după o reabilitare orală complexă; durerea era
referită de la nivelul sistemului stomatognat (241).
Dar malrelaţia se poate instala şi datorită hipotoniei musculaturii
manducatoare, fenomen întâlnit mai ales la persoanele în vârstă, cu
afecţiuni cronice sau neurologice, endocrine (40, 41). Muşchii pot fi
afectaţi în ceea ce priveşte nivelul tonusului, dar mai ales contracţia, cauza
fiind inflamatorie (miozite), traumatică (stupoare, zdrobire, plăgi),
tumorală.
Tulburarea tonusului şi contracţiei musculare vor antrena în timp
solicitări articulare, odontale, parodontale, toate agravând malrelaţia. În
cercetarea de faţă am încercat să demonstrăm influenţa elementelor
suprasistemice (boli generale care pot modifica starea muşchilor sistemului
stomatognat), precum şi semnele şi simptomele apărute la nivelul
muşchilor. Din anamneza pacienţilor am extras bolile cu potenţial să
influenţeze muşchii sistemului stomatognat, astfel încât să determine
instalarea malrelaţiei cranio-mandibulare. Un factor suprasistemic care de
obicei este neglijat, dar care influenţează activitatea musculară, în special
nivelul tonusului muscular este stresul (96, 144, 204, 278, 288). Din
capitolul foii de observaţie referitor la condiţiile de viaţă şi muncă am
extras declaraţiile pacienţilor privind prezenţa stresului în viaţa lor.
Durerea musculară este simptomul care se asociază cel mai
frecvent cu factorul stres, anxietatea şi depresia conducând la un cerc vicios
(144, 244) prin care un element îl determină, apoi îl întreţine pe celălalt. În
9

cadrul lotului durerea musculară are o distribuţie după cum reiese din
graficul:
extren,
în care
0= durere unilaterală muşchi pterigoidian extern,
1= durere unilaterală muşchi maseter,
2= durere unilaterală muşchi maseter şi pterigoidian extern,
3= durere bilaterală muşchi maseter şi temporal,
4= durere bilaterală muşchi maseter, temporal, trapez,
5= durere bilaterală muşchi maseter,
6= durere unilaterală muşchi maseter, temporal, pterigoidian
nu=absenţa durerii musculare.
De asemenea din baza de date am extras din capitolul “Antecedente
generale”, în ce măsură au apărut şi au avut influenţă bolile generale
(neurologice, psihice, endocrine, metabolice) asupra activităţii muşchilor
sistemului stomatognat.
10

Dar muşchii sistemului stomatognat pot fi afectaţi prin traumatisme
extrinseci, inflamaţii, infecţii, tumori, dar şi prin suprasolicitări datorate
celorlalţi factori articular, osos, respectiv ocluzal.Semnele şi simptomele
musculare sunt frecvente la pacienţii cu diagnostic de malrelaţie craniomandibulară.
Ca şi concluzie, cel mai frecvent spasmul a apărut la muşchiul pterigoidian
extern unilateral, iar oboseala la muşchii coborâtori, rezultat logic dacă
asociem procentul mare de hipotonii care afectează aceşti muşchi.
Limitarea excursiilor mandibulare datorită hipertoniei musculare,
spasmului, durerii, oboselii musculare s-a regăsit la un procent de 3,67% din
pacienţii lotului studiat, fapt ce demonstrează că ei îşi aleg anumite tipare de
mişcare, astfel încât să evite celelalte siptome pe care le acuză.
11

Dinamica mandibulară, aşa cum se ştie, se află sub influenţa şi a
determinantului funcţional (muscular) şi de aceea modificarea traiectoriilor
de dinamică mandibulară este unul din semnele cel mai frecvent întâlnite.
Procentul de 64,45% al pacienţilor care prezintă acest tip de tulburări,
demonstreză influenţa clară a elementului neuro-muscular asupra dinamicii
mandibulare. Nu se poate minimiza influenţa determinantului anatomic
posterior (articular), dar rezultatele confirmă ideea conform căreia cei doi
determinanţi se disfuncţionalizează simultan, sau unul este cauza perturbării
celuilalt.
Toate modificările factorului muscular se observă cel mai pregnant în
diagramele care reflectă alterările reperelor musculare atât ale relaţiei de
postură cât şi a relaţiei centrice.
Afectarea în proporţie de 67,65% a reperului muscular al relaţiei de postură
trădează o atingere destul de importantă a factorului muscular în cadrul
malrelaţiilor cranio-mandibulare, el fiind implicat în declanşarea acestei
patologii. Asocierea cu procente importante ale afectării şi a celorlalţi factori
demonstrează teoria etiopatogenică dishomeostazică, conform căreia există o
atingere a mai multor factori şi extrem de rar unilaterală.
Rezultatele obţinute în cazul investigării reperului muscular al relaţiei
centrice confirmă afectarea masivă a factorului muscular, procentul de doar
14,70% al normalităţii lui este alarmant de redus, el reflectând ponderea
mare a malrelaţiei la pacienţii care se prezintă practic zi de zi în cabinetul
dentar.
5.2. Factorul osos
Morfologia osoasă poate fi afectată din motive variate, traumatismele (17,
150, 252), mai ales cele care afectează centrii de creştere, distrofiile
maxilarelor, dismorfozele cranio-faciale (107, 163), maladiile osoase
12

(osteomielita), osteoporozele, osteomalacie, rahitismul, atingerile părţilor
osoase ale ATM constituie factori etiopatogenici care antrenează şi tulburări
la nivelul altor elemente sistemice stomatognatice, rezultatul fiind malrelaţia
cranio-mandibulară statică sau dinamică.
Asimetria morfologică care apare la nivelul factorului osos va antrena
asimetria funcţională, suprasolicitând şi muşchii sistemului stomatognat,
parodonţiul, modificând ocluzia.
De asemenea modificările osoase pot fi şi consecinţa unor maladii ale
macroorganismului cu influenţe şi la nivelul sistemului osos.
În studiul pe care l-am realizat, am cercetat factorul osos prin urmărirea
modificărilor reperelor osoase ale relaţiilor fundamentale craniomandibulare.
Rezultatele studiului arată o modificare şi mai dramatică a reperului osos în
cazul relaţiei centrice, instabilitatea acesteia fiind cea mai frecventă printre
pacienţii care s-au adresat clinicii noastre (75,73%), iar normalitatea
caracterizând doar un procent de 15,44% din lot. Este practic un semnal de
alarmă având în vedere că relaţia centrică este vitală pentru buna funcţionare
a sistemului stomatognat, ea fiind punctul de la care pornesc şi se finalizează
toate mişcările mandibulare.
Studiul ne-a mai demonstrat şi importanţa dimensiunii verticale posterioare
(Zy-Go) care trebuie să aibă dimensiuni egale stânga-dreapta; procentul de
inegalitate de doar 3,67% poate pare mic, dar dacă ne referim la pacienţii cu
suficiente stopuri ocluzale pentru determinarea relaţiei centrice el creşte la
15.15%.
Am putut decela cu siguranţă cauza traumatică care să constituie sursă de
malrelaţii cranio-mandibulare, la 1,47% din subiecţii lotului.
5.3. Factorul articular
Articulaţia temporo-mandibulară este caracterizată de asimetrie
morfologică (316), funcţională, sau apărută datorită unor afecţiuni specifice
(314), fapt care o transformă în factor etiologic al malrelaţiilor craniomandibulare.
Asimetria morfologică articulară este o stare biologică foarte frecventă,
neexistând condili simetrici perfect, angulaţii identice, înălţimi condiliene
temporale similare, rezultă deci că încă din etapa formării sale ATM este
predestinată a se disfuncţionaliza. Asimetria se poate datora şi unor solicitări
funcţionale asimetrice îndelungate.
Articulaţia temporo-mandibulară poate fi afectată prin maladii specifice
degenerative, traumatice, inflamatorii, tumorale.
13

5.4. Factorul dentar şi ocluzal
În momentul în care “cheia întregii stomatologii”, ocluzia, este afectată se
pot declanşa modificări la nivelul întregului sistem stomatognat. Pot apare
atriţia, abraziunea care duc la distrugerea completă a reliefului ocluzal,
leziunile odontale coronare netratate sau tratate incorect duc la modificarea
contactelor interdentare (290) şi a transmiterii forţelor axiale, dar mai ales
tangenţiale. Edentaţia duce la migrări dentare verticale şi orizontale cu
anularea unor stopuri ocluzale şi crearea contactelor premature precum şi a
interferenţelor ocluzale (81-84).
Factorii ocluzali consideraţi direct implicaţi în declanşarea malrelaţiilor
cranio-mandibulare sunt ocluzia deschisă, overjetul mai mare de 6-7 mm,
diferenţa dintre poziţiile de intercuspidare maximă şi ocluzie centrică mai
mare de 4 mm, ocluzia încrucişată (crossbite), edentaţia laterală întinsă şi
extinsă (peste 5 unităţi odonto-parodontale absente) (40, 262).
Astfel prin abrazie relieful ocluzal se modifică, devenind asimetric.Faţetele
de abrazie pot avea dispoziţie verticală, orizontală sau oblică, indicând
frecvenţa anumitor mişcări care o produc.Procesul poate avea loc doar la
nivelul unui grup dentar, sau poate fi extins pe toată arcada. Abraziunea
conduce cel mai frecvent la malrelaţii cranio-mandibulare statice prin
basculare, cu afectarea dimensiunii verticale centrice anterioare sau
posterioare.
14

Capitolul VI.
METODE CLINICE ŞI PARACLINICE DE DETERMINARE A
DEZECHILIBRULUI MUSCULO-LIGAMENTAR LA PACIENŢII
EDENTAŢI PARŢIAL ÎNTINS, SUBTOTAL ŞI TOTAL.
SCOPUL CERCETĂRII
Ocluzia reprezintă stâlpul de bază al întregii medicini stomatologice şi de
aceea echilibrarea ocluzală, respectiv repoziţionarea cranio-mandibulară se
regăsesc frecvent printre cercetările specialiştilor. Un motiv în plus să aloc
un capitol aparte cercetării ponderii în care reechilibrarea ocluzală intervine
în rezolvarea malrelaţiilor cranio-mandibulare, dacă aceasta poate fi soluţia
unică pentru rezolvarea simptomelor, sau este necesară asocierea altor
terapii. Multitudinea de posibilităţi terapeutice care stau la dispoziţia
practicianului nu reprezintă neapărat un avantaj, ci mai degrabă o încercare
în plus în alegerea celei mai bune soluţii. O trecere în revistă a posibilităţilor
de terapie ocluzală, a importanţei lor şi sublinierea rezultatelor obţinute este
scopul capitolului de faţă.
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul are la bază un lot de pacienţidin Baza Clinica de Invatamint
a Facultatii de Medicina Dentara Iasi , care au beneficiat de tratament de
repoziţionare cranio-mandibulară în ultimii trei ani (2002-2004). Lotul
numără 952 subiecţi din cei 1451 care au beneficiat de tratamente de
specialitate, 462 de bărbaţi şi 490 femei, cu vârste cuprinse între 13 şi 93 ani.
Pentru colectarea datelor necesare am avut la dispoziţie fişele de
observaţie ale pacienţilor clinicii, care ne-au oferit rezultatele examenului
clinic, examenelor paraclinice, diagnosticele complete, tratamentele
efectuate, precum şi diagnosticul final. Totul s-a cules în nişte tabele special
create care să urmărească toţi parametrii de interes pentru malrelaţiile craniomandibulare.
Datele culese au fost introduse în computer şi cu ajutorul
programului „Statistica 2000” s-au prelucrat astfel încât să se poată extrage
concluziile studiului.
Am urmărit depistarea pacienţilor care au fost supuşi procedurilor
de terapie ocluzală, sub diversele ei forme, modul cum au reacţionat şi
persistenţa rezultatelor în timp.
15

REZULTATE ŞI DISCUŢII
În cadrul oricărei terapii ocluzale este necesară o abordare sistematică,
disciplinată a tratamentului, de fiecare dată urmărind o serie de obiective
capitale:
1. Obţinerea unei ocluzii centrice cu repere corecte,
2. Ghidaj anterior optim,
3. O înclinare a pantei retroincisive în armonie cu înclinarea pantelor
condiliene temporale, înclinarea şi înălţimea cuspizilor, convexitatea,
respectiv concavitatea curbelor de compensaţie, distanţa intercondiliană,
diametrul transversal al arcadei dento-alveolare maxilară şi mandibulară, etc.
(Huffman şi Regenos)
4. Obţinerea şi menţinerea unei stabilităţi ocluzale statice şi dinamice,
5. Amendarea simptomelor disfuncţionale asociate problemelor
ocluzale (12).
Pentru atingerea acestor obiective este necesară alegerea unei variante de
tratament potrivită care să se bazeze pe abordarea cea mai puţin distructivă
pentru sistemul stomatognat. Finalul tratamentului trebuie să conducă la
amendarea tuturor semnelor disfuncţionale.
1.Pentru atingerea primului obiectiv şi anume o ocluzie centrică cu toţi
parametrii corecţi este necesară obţinerea unei distribuţii optime a forţelor
exercitate prin contactele dento-dentare ocluzale. Astfel contactele din zona
laterală trebuie să se producă într-un asemenea mod încât să ofere stabilitate
atât în sens mezio-distal cât şi vestibulo-oral, fapt posibil datorită calităţii
punctelor de contact interarcadic.
2. Pentru obţinerea unui ghidaj anterior optim trebuie obligatoriu satisfăcut
primul obiectiv ce va împiedica contactele puternice în zona anterioară a
arcadei, care este mult mai vulnerabilă.
Ghidajul anterior are rol fundamental în mişcarea de protruzie oferind
realizarea unei mişcări de propulsie corecte, fără interferenţe pe partea
nelucrătoare.
3. Înclinarea pantei retroincisive nu trebuie să fie foarte restrictivă,
astfel încât fricţiunea să fie cât mai scăzută. Înclinarea pantei retroincisive
este dictată de fapt de înclinarea pantei articulare, ele fiind armonice şi cu
înălţimea cuspidiană, curbura sagitală şi înclinarea planului de ocluzie.
Studiile au arătat că înclinarea pantei retroincisive trebuie să fie cu maxim 5
grade mai mare decât a pantei articulare.
4. Stabilitatea ocluziei poate fi atinsă numai prin obţinerea unor
contacte în zonele laterale ale arcadelor multiple, simultane, uniform
16

distribuite, stabile, cu localizare precisă, realizate între suprafeţe netede şi
convexe, de tip cuspid-fosetă şi cuspid- ambrazură.
5. În ceea ce priveşte obiectivul remiterii semnelor şi simptomelor
disfuncţionale acest lucru va fi posibil după satisfacerea primelor patru
obiective.
Realizarea ghidajului anterior în armonie cu toţi parametrii ocluziei statice
În cazul lotului de pacienţi cercetat s-a aplicat procedura de şlefuire
selectivă, respectiv remodelare coronară atât pentru echilibrare ocluzală
propriu-zisă, cât şi ca etapă preprotetică a tratamentului protetic. Răspunsul
favorabil al pacienţilor la tratamentul de şlefuire selectivă vine să
demonstreze necesitatea reechilibrării ocluzale post terapie ortodontică.
17

CONCLUZII
1. Terapia ocluzală are la bază o serie de obiective care trebuie să fie
urmărite, astfel încât rezultatele să conducă la stabilitate şi funcţionalitate.
2. Indicaţiile reechilibrării ocluzale sunt multiple cu implicaţii în
terapia sindromului disfuncţional, ortodontică, protetică.
3. Ideal ar fi să se acorde un interval de timp (pretratament) ce să
constea în îngrijire la domiciliu şi care să ofere confortul şi relaxarea
componentei neuro-musculare, rezultând un sistem stomatognat apt să ofere
informaţiile diagnostice necesare şi să permită transferul datelor pe
simulator.
4. Evidenţierea contactelor premature şi a interferenţelor ocluzale este
de o importanţă covârşitoare, nedeterminarea lor cu acurateţe conducând
inevitabil la eşec.
5. Instrumentarul folosit este variat şi adecvat tehnicii permiţând
obţinerea unor rezultate deosebite.
6. Există o multitudine de metode de şlefuire selectivă cu
caracteristici care sugerează apartenenţa la un concept sau altul al ocluziei
ideale.
7. Şcoala ieşeană propune o metodă de şlefuire selectivă complexă,
riguroasă, bazată pe modelul ocluziei naturale, aplicabilă tuturor problemelor
ocluzale.
8. Reechilibrarea ocluzală în ortodonţie este esenţială conferind
stabilitate mai rapid, iar perioada de contenţie se va reduce.
9. Terapia ocluzală în parodontologie se regăseşte ca etapă de
tratament propriu-zis, eliminând traumatismul ocluzal şi ajutând la reducerea
mobilităţii dentare.
10. În tratamentul protetic reechilibrarea ocluzală se regăseşte atât în
cadrul pregătirii pre- şi proprotetice, dar şi în etapa de adaptare imediată,
primară, secundară a aparatelor gnatoprotetice conjuncte şi / sau adjuncte.
11. Tratamentul de echilibrare a ocluziei nu este considerat ca încheiat
niciodată, în cadrul dispensarizării pacientului trebuind să se continue
menţinerea rezultatelor obţinute.
12. Sănătatea orală nu se poate menţine fără identificarea şi eliminarea
problemelor ocluzale a căror prezenţă vor atenta la homeostazia sistemului
stomatognat.
18

Capitolul VII.
STUDIU COMPARATIV PRIVIND DIFERITE METODE DE
DEPISTARE
A ECHILIBRULUI MUSCULO-LIGAMENTAR LA PACIENŢII
EDENTAŢI PARŢIAL ÎNTINS, SUBTOTAL ŞI TOTAL
SCOPUL CERCETĂRII
Studiul de faţă este deosebit de vast şi are ca obiective principale urmărirea
corelării etapelor planului de tratament protetic complex cu metodele de
repoziţionare cranio-mandibulară.
De asemenea am căutat să creionez locul şi rolul terapiei gnatoprotetice în
schema de tratament a malrelaţiilor cranio-mandibulare. Existenţa unei
malrelaţii cranio-mandibulare nu presupune neapărat şi tratament protetic,
dar un tratament protetic implică într-o proporţie destul de mare, poate chiar
de 100%, aplicarea unei metode repoziţionare cranio-mandibulară, chiar dacă
aceasta are doar caracter profilactic.
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul are la bază acelaşi lot de pacienţi ai Bazei Clinice de Invatamint a
Facultatii de Medicina Dentara care au beneficiat de tratament de
repoziţionare cranio-mandibulară în ultimii trei ani. Lotul numără 952
subiecţi din cei 1451 care au beneficiat de tratamente de specialitate, 462 de
bărbaţi şi 490 femei, cu vârste cuprinse între 13 şi 93 ani.
Rezultatele culese au fost introduse în computer, creându-se o bază de date,
iar cu ajutorul programului „Statistica 2000” s-au prelucrat, astfel încât să se
poată extrage concluziile studiului.
Am urmărit depistarea pacienţilor care au fost supuşi tratamentelor
protetice diverse, tipul de protezare realizat, modul cum s-a rezolvat
malrelaţia diagnosticată şi ce s-a remarcat deosebit în perioada de
dispensarizare.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Tratamentele protetice posedă un algoritm clinic clar, matematizat chiar,
dar care în acelaşi timp lasă loc individualizării fiecărui caz în parte, oferind
pacientului stabilitate şi funcţionalitate optimă. Indiferent de tipul de
edentaţie diagnosticat etapele care trebuie parcurse sunt aceleaşi şi anume:
19

• pregătirea organismului şi a cavităţii orale: care cuprinde o gamă de
subetape ca educaţia sanitară, pregătirea generală a organismului, pregătirea
locală, numită şi periprotetica (=pre- şi pro-protetică)
• tratamentul protetic propriu-zis: pregătirea substructurilor organice,
amprentarea, înregistrarea relaţiilor fundamentale cranio-mandibulare şi
transferul pe simulator, adaptarea aparatelor gnatoprotetice, fixarea,
• tratamentul post-protetic: dispensarizarea.
Fiecare din aceste etape sunt absolut indispensabile în realizarea unui
tratament protetic de calitate şi cu rezultate a la long. Chiar dacă afirmaţia
poate părea la prima vedere puţin exagerată, omiterea unei etape poate duce
la eşec imediat sau în timp. De asemenea în fiecare din etapele enumerate
mai sus se poate realiza tratament de repoziţionare cranio-mandibulară.
Evident că nu la toţi pacienţii se va realiza repoziţionare în fiecare etapă de
tratament, dar măcar în câteva se pot regăsi elemente care se adresează
malrelaţiei existente.
20

CONCLUZII
1. Tratamentul gnato-protetic complex este specific pacienţilor cu
malrelaţii cranio-mandibulare consecinţa unor edentaţii, dar poate reprezenta
soluţia unică în cazul terapiei unor dizarmonii dento-alveolare primare sau
secundare cu influenţe asupra poziţiei mandibulei faţă de craniu.
2. Tratamentul de repoziţionare cranio-mandibulară se poate realiza în
diferite etape ale tratamentului gnato-protetic pornind de la educaţia sanitară
şi până la tratamentul protetic propriu-zis.
3. În cazul asocierii diagnosticului de edentaţie cu cel de malrelaţie
cranio-mandibulara este obligatorie protezarea provizorie, de temporizare şi
respectiv de stabilizare.
4. Nu se recurge la protezare de lungă durată până în momentul
atingerii unui nivel de homeostazie sistemică optim.
5. Tratamentul gnatoprotetic de lungă durată poate îmbraca una din
formele: conjunctă, adjunctă, mixtă, hibridă, pe suport implantar.
6. Este obligatorie individualizarea fiecarui caz, selectând din schema
propusă calea cea mai eficientă.
22

Capitolul VIII.
CONCLUZII FINALE
1. Există trei intervale de vârstă la care afectarea prin malrelaţii
cranio-mandibulare este mare: 20-25 ani, 55-60 ani, 70-80 ani, toate grupele
fiind asociate cu perioada de formare a tinerilor, de stres maxim, cu apariţia
edentaţiilor întinse, respectiv a edentaţiei totale, asociate cu malrelaţia.
2. Se remarcă o uşoară predominenţă a sexului feminin, iar grupul de
pensionari este cel mai afectat atât datorită vârstei cât şi condiţiilor socioeconomice
care nu permit un tratament adecvat şi la timp a bolilor din sfera
stomatologică.
3. 11% din pacienţii lotului de studiu au recunoscut prezenţa stresului
cotidian social şi familial,
4. Bolile generale (neurologice, psihice, endocrine metabolice)
influenţează factorii sistemici şi predominant pe cel muscular.
5. Există factori etiologici sistemici care acţionează singular extrem
de rar, efectul lor fiind rezultatul interesării lor simultane. Se
individualizează factorii muscular, osos, articular, dentar şi ocluzal,
parodontal, funcţional.
6. Semnele şi simptomele musculare sunt expresia clară a interesării
factorului muscular; marcherul cel mai fidel este reperul muscular al
relaţiilor de postură şi centrică, a căror valori modificate s-au regăsit în
procente de 67,65%, respectiv 85, 30%).
7. Factorul osos devine etiologic singular, dar cel mai frecvent în
asociere cu afecţiuni ale celorlalţi factori sistemici. Modificarea reperului
osos al relaţiilor fundamentale cranio-mandibulare este în raport proporţional
cu al factorului muscular.
8. Patologiile ATM pot reprezenta cauza malrelaţiilor craniomandibulare,
constituind un factor etilogic articular. Normalitatea reperelor
articulare s-a constatat doar la un procent de 19, 85% din lot.
23

9. Cele mai importante modificări se regăsesc la nivelul factorului
dentar şi ocluzal care cunoaşte şi cele mai frecvente şi variate interesări:
abrazie dentară, LOC cu desfiinţarea contactelor ocluzale, obturaţii, aparate
gnatoprotetice neadaptate ocluzal, migrări dentare, dizarmonii dentoalveolare,
edentaţia, tulburarea parametrilor ocluziei statice, a relaţiilor
interarcadice, a ocluziei dinamice, toate antrenând în timp, în cazul lipsei de
tratament, tulburarea şi a celorlalţi factori, în special muscular şi parodontal.
Afectarea reperului dentar al relaţiilor fundamentale cranio-mandibulare se
regăseşte în proporţie de 81,8%.
10. S-a evidenţiat şi factorul etiologic funcţional care nu acţionează
singular, ci de cele mai multe ori este consecinţa celorlalţi factori, dar are rol
în accentuarea lor. Afectarea uneia sau mai multor funcţii s-a produs într-un
procent surprinzător de mare (97.06%),semnal de alarmă privind tratamentul
optim al malrelaţiilor.
11. Malrelaţiile cranio-mandibulare prezintă numeroase forme clinice,
organizate într-o clasificare riguroasă, diagnosticul reprezentând o
combinaţie a acestor forme clinice. Cele mai frecvente combinaţii sunt cele
dintre malrelaţiile statice extraposturale prin rotaţia mandibulei în plan
sagital cu scăderea dimensiunii etajului inferior şi excentrică mixtă,
malrelaţii dinamice fără contact dentar în mişcarea de lateralitate şi cu
afectarea funcţiilor.
12. Tratamentul trebuie început în prezenţa semnelor şi simptomelor
specifice, fiind caracterizat prin complexitate, abordare simultană a tuturor
factorilor interesaţi, rigurozitate, cooperare interdisciplinară în cele mai
multe cazuri (gnatolog, protetician, chirurg, ortodont, ORL-ist)
13. În consecinţă tratamentul trebuie să cunoască un profund caracter
etiologic, completat de terapia simptomatică.
14. Terapia ocluzală are la bază o serie de obiective care trebuie să fie
urmărite, astfel încât rezultatele să conducă la stabilitate şi funcţionalitate.
15. Indicaţiile reechilibrării ocluzale sunt multiple cu implicaţii în
terapia sindromului disfuncţional, ortodontică, protetică.
24

16. Ideal ar fi să se acorde un interval de timp (pretratament) ce să
constea în îngrijire la domiciliu şi care să ofere confortul şi relaxarea
componentei neuro-musculare, rezultând un sistem stomatognat apt să ofere
informaţiile diagnostice necesare şi să permită transferul datelor pe
simulator.
17. Evidenţierea contactelor premature şi a interferenţelor ocluzale este
de o importanţă covârşitoare, nedeterminarea lor cu acurateţe conducând
inevitabil la eşec.
18. Instrumentarul folosit este variat şi adecvat tehnicii permiţând
obţinerea unor rezultate deosebite.
19. Există o multitudine de metode de şlefuire selectivă cu
caracteristici care sugerează apartenenţa la un concept sau altul al ocluziei
ideale.
20. Şcoala ieşeană propune o metodă de şlefuire selectivă complexă,
riguroasă, bazată pe modelul ocluziei naturale, aplicabilă tuturor problemelor
ocluzale.
21. Reechilibrarea ocluzală în ortodonţie este esenţială conferind
stabilitate mai rapid, iar perioada de contenţie se va reduce.
22. Terapia ocluzală în parodontologie se regăseşte ca etapă de
tratament propriu-zis, eliminând traumatismul ocluzal şi ajutând la reducerea
mobilităţii dentare.
23. În tratamentul protetic reechilibrarea ocluzală se regăseşte atât în
cadrul pregătirii pre- şi proprotetice, dar şi în etapa de adaptare imediată,
primară, secundară a aparatelor gnatoprotetice conjuncte şi / sau adjuncte.
24. Tratamentul de echilibrare a ocluziei nu este considerat ca încheiat
niciodată, în cadrul dispensarizării pacientului trebuind să se continue
menţinerea rezultatelor obţinute.
25. Sănătatea orală nu se poate menţine fără identificarea şi eliminarea
problemelor ocluzale a căror prezenţă vor atenta la homeostazia sistemului
stomatognat.
25

26. Tratamentul trebuie să fie în primul rând etiologic, ceea ce
presupune o profundă cunoaştere a patologiilor componentei neuromusculare
a sistemului stomatognat.
27. Este indispensabilă asocierea unei terapii de destresare, de
conştientizare a pacientului asupra bolii sale, de evitare a mişcărilor care
provoacă simptomele, toate acestea regăsindu-se într-un pachet de “indicaţii”
pe care l-am propus şi a cărui eficacitate am putut să o verific în timp.
28. Tratamentul etiologic al componentei neuro-musculare constă în
metode de relaxare substitutivă, activă, BFB-EMG, intercepţie ocluzală
pentru relaxare musculară.
29. Concluzia pertinentă pe care am desprins-o a fost aceea că ar fi
ideală aplicarea gutierelor de relaxare musculară la toţi pacienţii cu malrelaţii
cranio-mandibulare, deoarece doar în condiţiile unei relaxări musculare se
poate vorbi de terapie stomatologică de calitate.
30. Terapia simptomatică poate reprezenta uneori unica modalitate
(neradicală) de conducere a unui tratament , ea constând în proceduri
balneofizioterapice şi medicamentoase a căror rezultate sunt incontestabile.
31. Tratamentul componentei neuro-musculare se va asocia în
majoritatea cazurilor cu terapii specifice celorlalte elemente ale sistemului
stomatognat.
32. Reducerea dezordinilor ATM este totdeauna legată de modificările
şi patologia articulară pe care o prezintăpacienţii cu malrelaţii craniomandibulare.
33. Tratamentul obligă la colaborare interdisciplinară în special cu
medicul reumatolog, chirurg, ORL-ist, .
34. Frecvenţa modificărilor ATM este de 97%, fapt ce impune o
pregătire a specialiştilor înacest domeniu.
35. Schema de tratament propusă este relativ simplă, dar presupune un
diagnostic diferenţial atent astfel încât să fie adecvată patologiei prezentate.
26

36. Eficacitatea schemelor de tratament atât pentru afectarea
componentei neuro-musculare cât şi dezordinile ATM au fost demonstrate în
timp de procentul mic al recidivei semnelor şi simptomelor malrelaţiei
cranio-mandibulare.
37. Tratamentul gnato-protetic complex este specific pacientilor cu
malrelatii cranio-mandibulare consecinta unor edentatii, dar poate reprezenta
solutia unica in cazul terapiei unor dizarmonii dento-alveolare primare sau
secundare cu influente asupra pozitiei mandibulei fata de craniu.
38. Tratamentul de repozitionare cranio-mandibulara se poate realiza in
diferite etape ale tratamentului gnato-protetic pornind de la educatia sanitara
si pana la tratamentul protetic propriu-zis.
39. În cazul asocierii diagnosticului de edentatie cu cel de malrelatie
cranio-mandibulara este obligatorie protezarea provizorie, de temporizare si
respectiv de stabilizare.
40. Nu se recurge la protezare de lunga durata pana in momentul
atingerii unui nivel de homeostazie sistemica optim.
41. Tratamentul gnatoprotetic de lunga durata poate imbraca una din
formele: conjuncta, adjuncta, mixta, hibrida, pe suport implantar.
42. Este obligatorie individualizarea fiecarui caz, selectand din schema
propusa calea cea mai eficienta.
27

BIBLIOGRAFIE
1. Abbadie C, Besson JM-Chronic treatments with aspirin or
acetaminophen reduce both the devel¬opment of polyarthritis and Fos-like
immunore¬activity in rat lumbar spinal cord, Pain57, pg 45-54, 1994.
2. Abjean J., Korbendau J.M. - L'occlusion - aspects cliniques,
directives therapeutiques, Julien Prelat, Paris, 1977.
3. Adler RC-A comparison of long-term post¬management results of
condylar-repositioned patients, J Dent Res65, pg 339, 1986 (abstract).
4. Albino JEN-The National Institutes of Health Technology
Assessment Conference statement on the management of temporomandibular
disor¬ders, J Oral Rehabil 127, pg1595-1599, 1996.
5. Alling C.C.III, Mahan P.E. - Facial Pain, 2"d eds, Lea and Febiger,
Philadelphia, 1977.
6. Anderson DM, Sinclair PM, McBride KM- A clini¬cal evaluation
of temporomandibular joint disk plication surgery, Am J Orthod Dentofac
Orthop 100,pg 156-162, 1991.
7. Angle E.H. - Classification of Malocclusion of the Teeth, 7`h eds.,
Philadelphia, SS White Mfg Co, 1967.
8. Appelgren A, Appelgren B, Kopp S, Lundeberg T, Theodorsson E-
Neuropeptide in arthritc TMJ and symptoms and signs from the
stomatognathic sys¬tem with special consideration to rheumatoid arthritis, J
Orofac Pain 9, pg 215-225, 1995.
9. ArbreeN.S. et al.- A Survey of TMD Conducted by the Greater
New YorkAcademy of Prosthodontics, J. of Prosth. Dent., 74, 5, S 12-16,
1995.
10. Arnold M-Bruxism and the occlusion, Dent Clin North Am25, pg
395-407, 1981.
11. Ash M.M. - Current Concepts in the Etiology, Diagnosis and
Treatment of TMJ and Muscle Dysfunction, J. of Oral Rehab., vol. 13, p. 1-
20, 1986.
12. Ash MM, Ramfjord SP-Occlusion, ed 4, Philadel¬phia, 1995, WB
Saunders.
13. Austin BD, Shupe SM-The role of physical thera¬py in recovery
after temporomandibular joint sur¬gery J Oral Maxillofac Surg51, pg 495-
498, 1993.
14. Casares G, Benito C, de la Hoz JL-Treatment of TMJ static disk
with arthroscopic lysis and lavage: a comparison between MRI arthroscopic
findings and clinical results, Cranio17, pg 49-57, 1999.
28

15. Avery J.K. (editor) - Oral Development and Histology, 2"d ed.,
Thieme, New York, 1994.
16. Bailey JO, Rugh JD-Effects of occlusal adjustment on bruxism as
monitored by nocturnal EMG recordings, J Dent Res 59, pg 317, 1980.
17. Bakland LK, Christiansen EL, Strutz JM-Frequen¬cy of dental and
traumatic events in the etiology of temporomandibular disorders, Endod Dent
Traumato14, pg 182-185, 1988.
18. Bell WE-Temporomandibular disorders: classification, diagnosis
and management, ed 3, Chicago, 1990, Year Book, pg 215-218, 280, 328,
363.
19. Bennett J.C., Laughlin R.P. - Orthodontic Treatment Mechanics
and Preadjusted Apliance; Wolfe Publ., England, 1993.
20. Benson BJ, Keith DA-Patient response to surgical and nonsurgical
treatment for internal derange¬ment of the temporomandibular joint, J Oral
Maxillofac Surg 43, pg 770-777, 1985.
21. Bjornland T, Larheim TA-Synovectomy and diskectomy of the
temporomandibular joint in patients with chronic arthritic disease compared
with diskectomies in patients with internal derangement. A 3-year follow-up
study, Eur J Oral Sci103, pg 2-7, 1995.
22. Blanchard F, Andrasik F, Evans D, Neff D, Apple¬baum K, et al-
Behavioral treatment of 250 chron¬ic headache patients: a clinical
replication series, BehavTher 16, pg 308-327, 1985.
23. Blankestijn J, Boering G-Posterior dislocation of the
temporomandibular disc, Int J Oral Surg 14 pg 437-443, 1985.
24. Block SL et al-The use of resilient latex rubber bite appliance in the
treatment of MPD syndrome, J Dent Res57, pg 92, 1978 (abstract).
25. Boboc Gh. - Aparatul dento-maxilar: formare şi dezvoltare; Ed. a
TI-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1996.
26. Bonica JI-Management of myofascial pain syn¬dromes in general
practice, JAMA 164, pg 732-738, 1957.
27. Bornstein PH, Hamilton SB, Bornstein MT-Self¬monitoring
procedures. In CimineroAR, CalhounKS, Aams HE, editors: Handbook of
behavioral assessment, New York, 1986, John Wiley & Sons, pg 176-222.
28. Brand J.W. et al. - Lateral Cephalometric Analysis of Skeletal
Patterns in Patients with and without Internal Derangement of TMJ, Am. j.
Orthod. Dentofacial Orthop., 107(2):121-8, 1995
29. Brandt D-Temporomandibular disorders and their association with
morphologic malocclu¬sion in children. In Carlson DS, McNamara JA,
29

Ribbens KA, editors: Developmental aspects of tem¬poromandibular joint
disorders, Ann Arbor, MI, 1985, University of Michigan Press, pg 279.
30. Bratu D. - Aparatul dento-maxilar, Ed. Helicon, Timişoara, 1997.
31. Brazeau GA, Gremillion HA, Widmer CG, Mahan PE, Benson
MB, et al-The role of pharmacy in the management of patients with
temporomandibu¬lar disorders and orofacial pain, J Am Pharm Assoc
(Wash) 38, pg 354-361, 1998.
32. BrownWA-Internal derangement of the temporo¬mandibular joint:
review of 214 patients follow¬ing meniscectomy Can J Surg23, pg 30-32,
1980.
33. Bruno SA- Neuromuscular disturbances causing
temporomandibular dysfunction and pain, J Pros¬thet Dent26, pg 387-395,
1971.
34. Bumann A., Lotzmann U.- Color Atlas of Dental Medicine, TMJ
Disorders and Orofacial Pain, The Role of Dentistry in a Multidisciplinary
Diagnostic Approach, Ed. Rateitschak, Wolf, 2002
35. Burch JG-Orthodontic and restorative considera¬tions. In Clark J,
editor: Clinical dentistry: preven¬tion, orthodontics, and occlusion, New
York, 1976, Harper & Row Publishers.
36. Burch JG- The selection of occlusal patterns in periodontal therapy,
Dent Clin North Am24,pg 343¬356, 1980.
37. Burdette B.H., Gale E.N. - The Effects of Treatment on
Masticatory Muscle Activity and Mandibular Posture in Myofascial Pain-
Disfunction Patients, J. Dent. Res. 67:11126¬1130, 1988.
38. Burdi A. R. –Morphogenesis. In Sarnat, Laskin: The
temporomandibular joint: a biological basis for clinical practice. 4th ed.
Saunders, Philadelphia 1992, pg 36-47.
39. Burgett F.G., Ramfjord S.P., Nissle R.R., Morrison E.C.,
Charbeneau TD., Caffesse R.G. - A Randomized Trial of Occlusal
Adjustment in the Treatment of Periodontitis Patients, J. Clin. Period., 19,
381-87, 1992.
40. Burlui V.- Malrelatiile cranio-mandibulare, Ed. Apollonia, Iasi,
2002
41. Burlui V., Morăraşu C.- Gnatologie,Ed. Apollonia, Iasi, 2000
42. Burlui V.- Effects des contacts dentaires dans 1'occlusion
terminale, Rev. Med. Chin, No. 4, 651-654, 1981.
43. Burlui V. - Gnatologie clinică, Ed. Junimea, Iaşi, 1979.
44. Burlui V. şi colab. - Protetică dentară, curs litografiat, Litografia
LM.F., Iaşi, 1989.
30

45. Burlui V., Ciubotaru S., Buţureanu El., Daniil C. - Modificări
morfologice ale ATM în ocluzia patologică, Rev. Med. Chin, No. 1, 97-102,
1983.
46. Burlui V., Mihalache C., Chiru Maria- Studiul tomografic şi
electromiografic al relaţiei centrice, Stomatologia, 24 (4): 283¬288, Buc.,
1977.
47. Burlui V., Morăraşu C., Ifteni G. - Reabilitarea ocluzală în
condiţiile stimulării medii, Rev. Medico-Chir. 99 (1-2): 167-173, 1995.
48. Carlson C, Bertrand P, Ehrlich A, Maxwell A, Bur¬ton RG-
Physical self-regulation training for the management of temporomandibular
disorders, Orofac Pain15, pg 47-55, 2001.
49. Carlson CR Ventrella MA, Sturgis ET-Relation training through
muscle stretching procedures: a pilot case, J Behav Ther Exp Psychiatry18,
pg 121-126, 1987.
50. Carlson CR, Bertrand P- Self-regulation training manual,
Lexington, KY, 1995, University Press.
51. Carlson CR, Collins FL Jr, Nitz AJ, Sturgis ET, Rogers JL-Muscle
stretching as an alternative to relaxation training procedure, J Behav Ther
ExpPsychiatry 21, pg 29-38, 1990.
52. Carlson CR, Okeson JP, Falace DA, Nitz AJ, Ander¬son D-
Stretch-based relaxation and the reduction of EMG activity among
masticatory muscle pain patients, J Craniomandib Disord5, pg 205-212,
1991.
53. Carlson CR, Okeson JP, Falace DA, Nitz AJ, Lindroth JE:-
Reduction of pain and EMG activity in the masseter region by trapezius
trigger point injection, Pain55, pg 397-400, 1993.
54. Carlson CR, Sherman JJ, Studts JL, Bertrand PM-The effects of
tongue position on mandibular muscle activity, J Orofac Pain11, pg 291-297,
1997.
55. Carlsson S.G.- Biofeefback Treatment for Muscle Pain Associated
with the TMJ, J. Behav. Then and Exp. Psychiat. 7, 383-385, 1976.
56. Carraro JJ, Caffesse RG- Effect of occlusal splints on TMJ
symptomatology, J Prosthet Dent40, pg 563-566, 1978.
57. Cassisi JE, McGlynn FD, Mahan PE-Occlusal splint effects on
nocturnal bruxing: an emerging paradigm and some early results, Cranio5, pg
64-68, 1987.
58. Chen CW, Boulton JL, Gage JP-Effects of splint therapy in TMJ
dysfunction: a study using magnet¬ic resonance imaging, Aust Dent J40, pg
71-78, 1995.
31

59. Cherry CQ, Frew A Jr- High condylectomy for treatment of
arthritis of the temporomandibular joint, J Oral Surg 35, pg 285-288, 1977.
60. Chiru-Mocanu M., Burlui V., Ciubotaru S., Berea R.- ¬Contributii
la studiul unor metode de evaluare a dimensiunii verticale, Rev.
Stomatologia, vol. XXII, No. 2, 111-117, 1975.
61. Christensen J-Effect of occlusion-raising proce¬dures on the
chewing system, Dent Pract Dent Rec10, pg 233-238, 1970.
62. Christensen LV, Rassouli NM-Experimental occlusal interferences.
V Mandibular rotations versus hemi¬mandibular translations, J Oral
Rehabil22, pg 865-876, 1995.
63. Chung SC, Kim HS-The effect of the stabilization split on the TMJ
closed lock, J Craniomandib Pract 11, pg 95-101, 1993.
64. Clark G.T. - Interoclusal Appliance Therapy, in: Mohl, N.D., Zarb,
G.A., Carlsson, G.E., Rugh, J.D.: Textbook of Occlusion, Chicago,
Quintessence, 1988.
65. Clark GT- Occlusal therapy: occlusal appliances, In The President's
Conference on the Examination, Diagnosis and Management of
Temporomandibular Disorders,Chicago, 1983, American Dental
Associ¬ation, pg 137-146.
66. Clark GT, Beemsterboer PL, Solberg WK, Rugh JD-Nocturnal
electromyographic evaluation of myofascial pain dysfunction in patients
undergo¬ing occlusal splint therapy, Am J Dent Assoc 99, pg 607-6ll, 1979.
67. Clarke NG-Occlusion and myofascial pain dys¬function: is there a
relationship? J Oral Rehabil104, pg 443-446, 1982.
68. Cohen S.G., MacAfee K.A.2nd - The Use of MRI to Determine
Splint Position in the Management of Internal Derangements of the TMJ,
Cranio. 12(3):167-71, 1994.
69. Crider A.B., Glaros A.G. - A Meta-Analysis of EMG Biofeedback
Treatment of Temporomandibular Disorders, J. of Orofacial Pain, vol. 13,
No. 1, 1999.
70. Cristhensen F.T. - The Compensating Curve for Complete Denture,
J. Prosth. Dent., 10:637-42, 1960.
71. Cristhensen J. - Effect of Occlusion Raising Procedures on the
Chewing System, Dent. Pract. 20:233-238, 1970.
72. Dahlstrom L, Carlsson SG-Treatment of mandib¬ular dysfunction:
the clinical usefulness of bio¬feedback in relation to splint therapy, J Oral
Reha¬bi111, pg 277-284, 1984.
32

73. Danzig W, May S, McNeill C, Miller A-Effect of an anesthetic
injected into the temporomandibular joint space in patients with TMD, J
Craniomandib Disord 6, pg 288-295, 1992.
74. Dao TT, Lavigne GJ, Charbonneau A, Feine JS, Lund JP-The
efficacy of oral splints in the treat¬ment of myofascial pain of the jaw
muscles: a con¬trolled clinical trial, Pain56, pg 85-94, 1994.
75. Dawson P. - L 'occlusion clinique - evaluation, diagnostic,
traitement, Editions Cd.P., paris, 1992.
76. Dawson P.E. - Evaluation, Diagnosis and Treatment of Occlusal
Problems, The C. Mosby Company, Saint Louis, 1974.
77. Dawson P.E. - Les problemes de l 'occlusion, Prelat, Paris, 1993.
78. Dawson P.E. - Position optimale du condyle de l'ATM en pratique
clinigue, Rev. Int. Parodont. Dent. Rest., 3:11-31, 1985.
79. Dawson PE-Evaluation, diagnosis and treatment of occlusal
problems, ed 2, St Louis, 1989, Mosby.
80. De Boever JA, Carlsson GE, Klineberg IJ-Need for occlusal
therapy and prosthodontic treatment in the management of
temporomandibular disor¬ders. Part II: tooth loss and prosthodontic
treat¬ment, J Oral Rehabil27, pg 647-659, 2000.
81. De Laat A, Steenberghe DV-Occlusal relationships and
temporomandibular joint dysfunction. I. Epi¬demiologic findings, J Prosthet
Dent54, pg 835-842, 1985.
82. De Laat A. - Facteurs etiologiques dans les troubles et l'algie
temporo-mandibulaires, Rev. Belge Med. Dent., 52(4):115-23, 1997.
83. De Laat A. - Reflexes Elicitable in Jaw Muscles and their Role
during Jaw Function and Dysfunction: A. Review of Literature. Part I:
Receptors Involved with the Masticatory System, J. Craniomand. Pr:, 139,
(5), 151, 1987.
84. De Laat A. - Reflexes Elicitable in Jaw Muscles and their Role
during Jaw Function and Dysfunction: A. Review of Literature.. Part ll:
Reflexes Human Jaw Muscles during Function and Dysfunction to the
Masticatory System, J. Craniomand. Pr., 5, 333-343, 1987.
85. de Leeuw J, Ros WJ, Steenks MH, Lobbezoo¬Scholte AM,
Bosman F, et al-Multidimensional evaluation of craniomandibular
dysfunction. II: pain assessment, J Oral Rehabil21, pg 515-532, 1994.
86. DeBoever JA, Adriaens PA-Occlusal relationship in patients with
pain-dysfunction symptoms in the temporomandibular joint, J Oral
Rehabil10, pg 1-7, 1983.
33

87. Dembo J, Okeson JP, Kirkwood C, Falace DA-Long-term effects
of temporomandibular joint lavage, J Dent Res 76(abstract 1187), pg 252,
1993.
88. Di Fabio RP-Physical therapy for patients with TMD: a descriptive
study of treatment, disability, and health status, J Orofac Pain1, pg 124-135,
1998.
89. Dijkgraaf LC, de Bont LG, Boering G, Liem RS-The structure,
biochemistry, and metabolism of osteoarthritic cartilage: a review of the
literature, J Oral Maxillofac Surg53, pg 1182-1192, 1995.
90. Dionne RA-Pharmacologic treatments for tem¬poromandibular
disorders, Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod 83, pg 134-
142, 1997.
91. Dolwick MF-Disc preservation surgery for the treatment of internal
derangements of the tem¬poromandibular joint, J Oral Maxillofac Surg 59,
pg 1047-1050, 2001.
92. Dolwick MF, Sanders B-TMJ internal derangement and arthrosis,
St Louis, Mosby, 1985, p 500.
93. Dorobat Valentiva- Ortodontie,
94. dos Santos J Jr-Supportive conservative therapies for
temporomandibular disorders, Dent Clin North Am39, pg 459-477, 1995.
95. Dupas P.H. - Diagnostic et traitement des dysfonctions
cranio¬mandibulaires, Edition Cd.P, Paris, 1992.
96. Dworkin S.F. - Perspective on the Interaction of Biological,
Pschological and Social Factors in TMD, J. ADA, 125, 856-863, -; 1994.
97. Dworkin S.F. et al. - Assessing Clinical Signs of
Temporomandibular Disorders: Reliability of Clinical Examiners, J. of
Prosth. Dent., 63, 574-79, 1990.
98. Dworkin S.F., Von Korff M., Le Resche L. - Multiple Pain and
Psichiatric Disturbance: An Epidemiologic Investigation, Archives of Gen.
Psychiatry, 47:239-244, 1990.
99. Dworkin SF, Huggins KH, LeResche L, Von Korff M, Howard J,
et al- Epidemiology of signs and symptoms in temporomandibular disorders:
clin¬ical signs in cases and controls, J Am Dent Assoc120, pg 273-281,
1990.
100. Ekberg EC, Kopp S, Akerman S-Diclofenac sodi¬um as an
alternative treatment of temporo¬mandibular joint pain, Acta Odontol
Scand54, pg 154¬-159, 1996.
34

101. Ekberg EC, Vallon D, Nilner M-Occlusal appli¬ance therapy in
patients with temporomandibular disorders. A double-blind controlled study
in a short-term perspective, Acta Odontol Stand56, pg 122¬-128, 1998.
102. Eriksson L, Westesson PL-Long-term evaluation of meniscectomy
of the temporomandibular joint, J Oral Maxillofac Surg 43 pg 263-269, 1985.
103. Esposito CJ, Veal SJ, Farman AG-Alleviation of myofascial pain
with ultrasonic therapy , J Prosthet Dent 51, pg 106-108, 1984.
104. Evakus D.S., Laskin D.M. - Biochemical Measure of Stress in
Patients with Myofascial Pain Dysfunction Syndrome, J. of Dent. Pes., 51
(5), 1972.
105. Farrar WB-Differentiation of temporomandibular joint dysfunction
to simplify treatment, J Prosthet Dent28, pg 629-636, 1972.
106. Feine JS, Lund JP-An assessment of the efficacy of physical
therapy and physical modalities for the control of chronic musculoskeletal
pain, Pain 71, pg 5-23, 1997.
107. Fernandez-Sanroman, J. et al. - Relationship between Condylar
Position, Dentofacial Deformity and TMJ Dysfunction: an MRI and CT
Prospective Study, J. Craniomaxillofac. Surg. 26(1): 35¬42, 1998.
108. Firu P. - Stomatologie Infantilă, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983.
109. Flygare L. - Degenerative Changes of the Human TMJ - a
Radiological, Microscopical Study, Swed. Dent. J. Suppl. 1997, 120.
110. Fordyce WE-Behavior methods for chronic pain and illness, St
Louis, 1976, Mosby, pg 500.
111. Forssell H, Kalso E, Koskela P, Vehmanen R, Puukka P, et al-
Occlusal treatments in temporomandibular disorders: a qualitative systematic
review of ran-domized controlled trials, Pain83, pg 549-560, 1999.
112. Foster T.D. - A Textbook of Orthodontics; Blackwell Scientific
Publications, 1982.
113. Foucart J.M. et al. - MRof 732 TMJs: Anterior, Rotational, Partial
and Sideways Disc Displacements, Rur. J. Radiol. 28(1):86-94, 1998.
114. Fox CW, Neff P-The rule of thirds. In Fox CW, Neff P, editors:
Principles of occlusion, Anaheim, CA, 1982, Society for Occlusal Studies, p
61.
115. Franks AST- Conservative treatment of temporo¬mandibular joint
dysfunction: a comparative study, Dent Pract Dent Rec15, pg 205-210, 1965.
116. Freese A.S., Scheman P. - Management of TMJ Problems, St.
Louis, Mosby, 1962.
35

117. Fricton J.R. - Predictors of Outcome for Treatment of
Temporomandibular Disorders, J. of Orofacial Pain, 10 (1): 54¬65, 1996
118. Fricton J.R. - Recent Advances in Temporomandibular Disorders,
J. ADA, vol. 122, 25-32, 1991.
119. Fricton J.R. et al. - Interdisciplinary Management of Patients with
TMJ and Craniofacial Pain: Characteristics and Outcome, J. Cranio.
Disorders Facial Oral Pain, 1, 115-22, 1987.
120. Fridrich KL, Wise JM, Zeitler DL-Prospective com¬parison of
arthroscopy and arthrocentesis for tem¬poromandibular joint disorders, J
Oral Maxillofac Surg54, pg 816-820, 1996.
121. Friedman M.H., Weisberg J. - Temporomandibular Joint Disorders
- Diagnosis and Treatment, Quintessence Books, 1985.
122. Furstman L.- The early development of the human
temporomandibular joint, Am J Orthod 49, pg 672-682, 1963
123. Gelb H. - Clinical Management of Head, Neck and TMJ Pain and
Dysfunction, Philadelphia W.B. Saunders Co, 1985.
124. Germain BF, Vasey FB, Espinoza LR-Early recogni¬tion of
rheumatoid arthritis, Compr Ther5, pg 16-22, 1979.
125. Gerschman J, Burrows G, Reade P-Hypnotherapy in the treatment
of oro-facial pain, Aust Dent J23, pg 492-496, 1978.
126. Gessel AH, Alderman MM-Management of myo¬fascial pain
dysfunction syndrome of the tem¬poromandibular joint by tension control
training, Psychosomatics 12, pg 302-309, 1971.
127. Ghia JN, Mao W, ToomeyTC, Gregg JM-Acupuncture and chronic
pain mechanisms, Pain 2, pg 285-299, 1976.
128. Glaros AG-Emotional factors in temporomandibu¬lar joint
disorders, J Indiana DentAssoc 79, pg 20-23, 2000.
129. Glaros AG, Brockman DL, Acherman RJ-Impact of overbite on
indicators of temporomandibular joint dysfunction, J Craniomandib Pract10,
pg 277, 1992.
130. Goaz P.W. - Oral Radiology; 3rd ed., W.B. Saunders, Mosby,
1994.
131. Godaux E. - Electromyografie. Semiologie et physiopathologie; Ed.
Masson, Paris, 1992.
132. Gola R., Chossegros C., Orthlieb J.D. - Syndrome
Algo¬dysfunctionnel de l'appareil manducateur (SADAM, Masson, Paris,
1992.
36

133. Gonzalez H.E., Manns A. - Forward Head Posture: Its Structural
and Functional Influence on the Stomatognathic System, a Conceptual Study,
Cranio., 14(1):71-80, 1996.
134. Goudot P, Jaquinet AR, Hugonnet S, Haefliger W, Richter M-
Improvement of pain and function after arthroscopy and arthrocentesis of the
tem¬poromandibular joint: a comparative study, J Craniomaxillofac Surg28,
pg 39-43, 2000.
135. Gramling SE, Neblett J, Grayson R, Townsend D-
Temporomandibular disorder: efficacy of an oral habit reversal treatment
program, J Behav Ther Exp Psychiatry27, pg 245-255, 1996.
136. Granger E.R. - Centric Relation, J.Prosth. Dent., 2:160-171, 1952.
137. Gray RJ, Quayle AA, Ha1J CA, Schofield MA-Phys¬iotherapy in
the treatment of temporomandibular joint disorders: a comparative study of
four treat¬ment methods, Br Dent J176, pg 257-261, 1994.
138. Green C.S., Laskin D.M. - Long Term Evaluation of Treatment for
Myofascial Pain - Dysfunction Syndrome: a Comparative Analysis, J. Am.
Dent. Assoc., 107:235-8, 1983.
139. Green C.S.,Laskin D.M. - Splint Therapy for the Myofascial Pain -
Dysfunction (MPD) Syndrome. A Comparative Study, J. Am. Dent. Assoc.,
84, 624-628, 1972.
140. Green C.S.,Marbach J.J. - Epidemiologic Studies of Mandibular
Dysfunction: A Critical Review, J. of Prosth. Dent., 48:184-190, 1982.
141. Griffin JE, Karselis TC-Physical agents for physical therapists, ed
2, Springfield, IL, 1982, Charles C Thomas, pg 279-312.
142. Gross SM, Vacchiano RB-Personality correlates of patients with
temporomandibular joint dysfunc¬tion, J Prosthet Dent30, pg 326-329, 1973.
143. Guyton A.C. - Textbook of Medical Physiology, 8`h eds., W.B.
Saunders Co, 1991.
144. Haley WE, Tumer JA, Romano JM-Depression in chronic pain
patients: relation to pain, activity; and sex differences, Pain 23, pg 337-343,
1985.
145. Hall, Nickerson J.W.Jr. - Is it Time to Pay More Attention to Disc
Position?, J. Orofac. Pain, 8(1): 90-6, 1994.
146. Hall, Baughman R, Ruskin J, Thompson DA-Healing following
meniscoplasty, eminectomy and high condylectomy in the monkey
temporo¬mandibular joint, J Oral Maxillofac Surg44, pg 177¬-182, 1986.
147. Hall - Decision Making in Dental Treatment Planning; W.B.
Saunders, Mosby, 1993.
37

148. Hameroff SR, Crago BR, Blitt CD, Womble J, Kanel J-Comparison
of bupivacaine, etidocaine, and saline for trigger-point therapy, Anesth Analg
60, pg 752-755,1981.
149. Hargreaves KM, Troullos ES, Dionne RA-Pharma¬cologic
rationale for the treatment of acute pain, Dent Clin North Am31, pg 675-694,
1987.
150. Harkins SJ, Marteney JL-Extrinsic trauma: a signif¬icant
precipitating factor in temporomandibular dysfunction, J Prosthet Dent54, pg
271-272, 1985.
151. Harris M-Medical versus surgical management of
temporomandibular joint pain and dysfunction, Br J Oral Maxillofac Surg25,
pg 113-120, 1987.
152. Hartmann Fr., Cucchi G. - Les dysfonctions cranio¬mandibulaires
(SADAM), Springer-Verlag, Paris, 1993.
153. Hăulică I. - Fiziologie umană, Ed. a II-a, Ed. Medicală, Bucureşti
1999.
154. Hawley C.A.- Removable Retainer, J.Orthod. and Oral Surg.,
5:291-298, 1919.
155. Heffez L, Mafee MF, Rosenberg H, Langer B-CT evaluation of
TMJ disc replacement with a Proplast¬Teflon laminate, J Oral Maxillofac
Surg45, pg 657-665, 1987.
156. Heinrich S-The role of physical therapy in cranio¬facial pain
disorders: an adjunct to dental pain management, Cranio 9, pg 71-75, 1991.
157. Helman J, Laufer D, Minkov B, Gutman D- Eminectomy as
surgical treatment for chronic mandibular dislocations, Int J Oral Surg13, pg
486¬-489, 1984.
158. Henny FA-Intra-articular injection of hydrocorti¬sone into the
temporomandibular joint, J Oral Surg12, pg 314-319, 1954.
159. Holmgren K, Sheikholeslam A, Riise C- Effect of a full-arch
maxillary occlusal splint on parafunction¬al activity during sleep in patients
with nocturnal bruxism and signs and symptoms of cranio¬mandibular
disorders, J Prosthet Dent 69, pg 293-297, 1993.
160. Holmlund A, Gynther G, Axelsson S-Efficacy of anhroscopic lysis
and lavage in patients with Chronic locking of the temporomandibular joint,
Int J Oral Maxillofac Surg 23, pg 262-265, 1994.
161. HolmlundAB, Gynther G, Axelsson S- Diskecto¬my in treatment
of internal derangement of the temporomandibular joint. Follow-up at 1, 3,
and 5 years, Oral Surg Oral Med Oral Pathol76, pg 266-¬271, 1993.
162. Hue O.- Manuel d'occlusodontie, J. Prelat, Paris, 1992.
38

163. Inui M. et al. - Facial Asymmetry in Temporomandibular Joint
Disorders, J. of Oral Rehab. 26, 402-406, 1999.
164. Ionita S., Petru A. - Ocluzia dentară; Ed. Did. şi Pedag. R.A.
Bucureşti, 1996.
165. Jacobson E-Progressive relaxation, Chicago, 1968, University of
Chicago Press, pg 500.
166. Jaeger B, Reeves JL-Quantification of changes in myofascial
trigger point sensitivity with the pres¬sure algometer following passive
stretch, Pain27, pg 203-210, 1986.
167. Jankelson B, Swain CW-Physiological aspects of masticatory
muscle stimulation: the myomonitor, Quintessence Int3, pg 57-G2, 1972.
168. Jankelson B., Hoffman G.M., Hendron J.A. - The Physiology of the
Stomatognatic System, J. Amer. Dent. Ass., 45:375-402, 1953.
169. Jeanmond A. - Le plan de morsure retro-incisiv, Cah. Prothese,
37:91-105, 1982.
170. Jeanmond A. - Occlusodontologie. Applications cliniques, Paris,
Editions CdP, 1988.
171. Johnston M.C., Bronsky P.T. - Prenatal craniofacial development:
new insights on normal and abnormal mechanisms, Crit. Rev. Oral Biol.
Med. 6:25, 1995.
172. Joondeph DR-Long-term stability of mandibular orthopedic
repositioning, Angle Orthod69, pg 201¬-209, 1999.
173. Kahn J-Iontophoresis and ultrasound for postsur¬gical
temporomandibular trismus and paresthe¬sia, Phys Ther 60, pg 307-308,
1980.
174. Kahnberg K.E., Magnusson B., Widmark G. - Structural
Alterations in the TMJ Disk in Patients Surgically Treated for Internal
Derangements, Swed. Dent. J., 21(4):129-35, 1997.
175. Kakulas BA, Adams RD-Diseases of muscle, ed 4, Philadelphia,
1985, Harper & Row Publishers, pg 725-727.
176. Kalamchi S, Walker RV-Silastic implant as a part of
temporomandibular joint arthroplasty Evalua¬tion of its efficacy, Br J Oral
Maxillofac Surg 25, pg 227¬-236, 1987.
177. Kaplan PA, Ruskin JD, Tu HK, Knibbe MA- Erosive arthritis of
the temporomandibular joint caused by Teflon-Proplast implants: plain film
features, AJR Am J Roentgenol151, pg 337-339, 1988.
178. Kawamura L. - Concept physiologique de l'oclusion, (traduction
Gaspard), AOS 102, 1973.
39

179. KIinegergI.- Occlusion: Principles and Assessment, Wright,
Oxford, 14, 1991.
180. Kirk WS Jr-Risk factors and initial surgical failures of TMJ
arthrotomy and arthroplasty: a four to nine year evaluation of 303 surgical
procedures, Cranio 16, pg 154-161, 1998.
181. Koh ET, Yap AU, Koh CK, Chee TS, Chan SP, et al-
Temporomandibular disorders in rheumatoid arthritis, J Rheumatol 26, pg
1918-1922, 1999.
182. Komiyama O, Kawara M, Arai M, Asano T, Kobayashi K-Posture
correction as part of behav¬ioural therapy in treatment of myofascial pain
with limited opening, J Oral Rehabil26, pg 428-435, 1999.
183. Komiyama O. et al. - Posture Correction as Part of Behavioral
Therapy in Treatment of Myofascial Pain with Limited Opening, J. of Oral
Rehab., 26, 428-435, 1999.
184. Kopp S, Carlsson GE, Haraldson T, Wenneberg B-Long-term
effect of intra-articular injections of sodium hyaluronate and corticosteroid
on tem¬poromandibular joint arthritis, J Oral Maxillofac Surg45, pg 929-
935, 1987.
185. Kopp S, Wenneberg B, Haraldson T, Carlsson GE-The short-term
effect of infra-articular injections of sodium hyaluronate and corticosteroid
on tem-poromandibular joint pain and dysfunction, J Oral Maxillofac Surg
43, pg 429-435, 1985.
186. Korszun A, Papadopoulos E, Demitrack M, Engle¬berg C,
CroffordL-The relationshipbetween tem¬poromandibular disorders and
stress-associated syndromes, Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol
Endod 86, pg 416-420, 1998.
187. Kreiner M, Betancor E, Clark G-Occlusal stabiliza¬tion appliances:
evidence of their efficacy, Am J Dent Assoc132., pg 700-777, 2001.
188. Krogh-Poulsen WG, Olsson A: Management of the occlusion of the
teeth. In Schwartz L, Chayes CM, editors: Facial pain and mandibular
dysfunction, Philadelphia, 1969, WB Saunders, pg 236-280.
189. Kuboki T. et al. - Effect of Occlusal Appliances and Clenching on
the Internally Deranged TMJ Space, J. Orofacial Pain, 13(1):38-48, 1999.
190. Kurita H, Kurashina K, Kotani A-Clinical effect of full coverage
occlusal splint therapy for specific temporomandibular disorder conditions
and symptoms, JProsthet Dent78, pg 506-510, 1997.
191. Laporte M., citat de Burlui V. în Gnatologie Clinică, Editura
Junimea, Iaşi, 83, 1979.
40

192. Lark MR, Gangarosa LP Sr-Iontophoresis: an effective modality
for the treatment of inflamma¬tory disorders of the temporomandibular joint
and myofascial pain, Cranio8, pg 108-119, 1990.
193. Larsson B, Melin L-Chronic headaches in adoles¬cents: treatment
in a school setting with relaxation training as compared with informationcontact
and self-registration, Pain 25, pg 325-336, 1986.
194. Lieck S.L.- Untersuchungen zur Morphogenese des Kiefergelenkes
des Menschen, Med Diss, Berlin 1997.
195. Lipton LG, Scott RF, Hayward JR- Major maxillo¬mandibular
malrelations and temporomandibu¬lar joint pain-dysfunction, J Prosthet
Dent 51, pg 686-¬690, 1984.
196. Lucia V.O. - Modern Gnathological Concepts - Updated,
Quintessence Books, 1983.
197. Lund H, Olsson KA-The importance of reflexes and their control
during jaw movements, Trends Neurosci6, pg 458-463, 1983.
198. Lundh H, Westesson PL-Long-term follow-up after occlusal
treatment to correct abnormal temporomandibular joint disk position, Oral
Med Oral Pathol 67:2-10, 1989.
199. Lundh H, Westesson PL, Eriksson L, Brooks SL-
Temporomandibular joint disk displacement without reduction. Treatment
with flat ocdusal splint versus no treatment, Oral Surg Oral Med Oral
Pathol73, pg 655-658, 1992.
200. Lundh H, Westesson PL, Kopp S, Tillstrom B-Anterior
repositioning splint in the treatment of temporomandibular joints with
reciprocal click¬ing: comparison with a flat occlusal splint and an untreated
control group, Oral Surg Oral Med Oral Pathol 60, pg 131-136, 1985.
201. Lupton DE-A preliminary investigation of the per¬sonality of
female temporomandibular joint dys¬function patients, Psychother
Psychosom14, pg 199-¬216, 1966.
202. Magnusson T, Egermark I, Carlsson GE- A longitu¬dinal
epidemiologic study of signs and symptoms of temporomandibular disorders
from 15 to 35 years of age, J Orofac Pain14, pg 310-319, 2000.
203. Magnusson T, Syren M-Therapeutic jaw exercises and
interocclusal appliance therapy. A compari¬son between two common
treatments of temporomandibular disorders, Swed Dent J23, pg 27¬-37,
1999.
204. Marbach JJ, Lennon MC, Dohrenwend BP-Candi¬date risk factors
for temporomandibular pain and dysfunction syndrome: psychosocial, health
behavior, physical illness and injury, Pain34, pg 139¬151, 1988.
41

205. Marquelles - Bonnet R., Yung J.-P. - Pratique de l 'analyse
occlusale et de l 'equilibration, Editions Cd.P., Paris, 1984.
206. McMillan A.S. et al. - The Efficacy of Dry Needling and Procaine
in the Treatment of Myofascial Pain in the Jaw Muscles, J. Orofacial Pain,
11:307-14, 1997.
207. McNamara J.A. - Functional Adaptation in the Temporomandibular
Joint, Dental Clinics of North America, 19, 457, 1975.
208. McNamara JA Jr, Seligman DA, Okeson JP-Occlu¬sion,
orthodontic treatment, and temporoman¬dibular disorders: a review, J Orofac
Pain 9, pg 73-90, 1995.
209. McNiell C. - Temporomandibular Disorders. Guidelines for
Classification, Assessmennt and Management, 2"d ed., Chicago:
Quintessence, 93-120, 1993.
210. McNiell C., Mohl N.D., Rugh J.D., Tanaka T.T.
¬Temporomandibular Disorders: Diagnosis, Management, Education and
Research, J. Am. Dent. Assoc. 120:253-263, 1990.
211. Mejersjo C, Carlsson GE-Analysis of factors influ¬encing the longterm
effect of treatment of TMJ ¬pain dysfunction, J Oral Rehabil 11, pg
289-297, 1984.
212. Mercuri LG-Considering total temporomandibu¬lar joint
replacement, Cranio 17, pg 44-48, 1999.
213. Merida-Velasco J.R., Rodriguez, Vasquez J.F., et al- The
relationship between the temporomandibular joint disc and related
masticatory muscles in humans, J Oral Maxillofac Surg 51, pg 390-395,
1993.
214. Mohl N.D. - Temporomandibular Disorders: The Role of
Occlusion, TMJ Imaging and Electronic Devices, J. of Am. College of
Dentists, vol. 58, No. 3, 4-10, 1991.
215. MohlN.D., Zarb G.A. - Textbook of Occlusion, Chicago,
Quintessence, 1988.
216. Mohl ND, Ohrbach RK, Crow HC, Gross AJ-Devises for the
diagnosis and treatment of tem¬poromandibular disorders. III.
Thermography, ultrasound, electrical stimulation and EMG bio¬feedback,
JProsthet Dent63, pg 472-477, 1990.
217. Moller E, Sheik-Ol-Eslam A, Lous I-Deliberate relaxation of the
temporal and masseter muscles in subjects with functional disorders of the
chew¬ing apparatus, Scand J Dent Res79, pg 478-482, 1971.
42

218. Moloney F, Howard JA-Internal derangements of the
temporomandibular joint. III. Anterior reposi¬tioning splint therapy Aust
Dent J31, pg 30-39, 1986.
219. Mongini F. - Anatomic and Clinical Evaluation of the Relationship
Between The Temporomandibular Joint and Occlusion, J. Prosth. Dent. 38,
539-51, 1977.
220. Mongini F. - Articular Remodeling in the Adult. Jn:
Craniomandibular and TMJ Orthopedics (eds.F. Mongini and W. Schmid,
29, Quintenssence Publishing Inc. Berlin, 1989.
221. Moses JJ, Topper DC- A functional approach to the treatment of
temporomandibular joint internal derangement, J Craniomandib Disord5, pg
19-27, 1991.
222. Moulton R-Psychiatric considerations in maxillo¬facial pain, Am J
Dent Assoc51, pg 408-414, 1955.
223. Murakami K, Segami N, Moriya Y, IizukaT-Corre¬lation between
pain and dysfunction and intra¬articular adhesions in patients with internal
derangement of the temporomandibular joint, Oral Maxillofac Surg50, pg
705-708, 1992.
224. Murakami K. et al. - Four year Follow-up Study of TMJ
Arthroscopic Surgery for Advanced Stage Internal Derangements, J. Oral
Maxillofac. Surg., 54(3):285-90, 1996.
225. Murakami KI, Iizuka T, Matsuki M, Ono T-Recap¬turing the
persistent anteriorly displaced disk by mandibular manipulation after
pumping and hydraulic pressure to the upper joint cavity of the
temporomandibular joint, Cranio 5, pg 17-24, 1987.
226. Murphy GI-Physical medicine modalities and trigger point
injections in the management of temporomandibular disorders and assessing
treat¬ment outcome, Oral Surg Oral Med Oral Pathol Oral Radiol Endod83,
pg 118-122, 1997.
227. Murphy GJ-Electrical physical therapy in treating TMJ patients,
JCraniomandib Pract1, pg 67-73, 1983.
228. Nairn R.J., Cutress T.W. -Changes in mandibular position
following removal of the remaining teeth and insertion of immediate
complete dentures System; J. of Prosth. Dent., 44, 595, 1967.
229. Nelson SJ, Ash MM Jr-An evaluation of a moist heating pad for the
treatment of TMJ/muscle pain dysfunction, Cranio6, pg 355-359, 1988.
230. Nevarro E, Barghi N, Rey R: Clinical evaluation of maxillary hard
and resilient occlusal splints, J Dent Res57, pg 313, 1985 (abstract).
43

231. Nicolakis P, Erdogmus B, Kopf A, Djaber Ansari A, Piehslinger E,
et al-Exercise therapy for cranio¬mandibular disorders, Arch Phys
MedRehabil 81, pg 1137-1142, 2000.
232. Nilnez M.- Functional disturbances and diseases of the
stomatognathic system. A cross-sectional study, J Pedod10, pg 211-238,
1986.
233. Nitzan DW, Dolwick MF, Martinez GA-Temporo¬mandibular
joint arthrocentesis: a simplified treatment for severe, limited mouth opening,
J Oral Maxillofac Surg49, pg 1163-1167, 1991.
234. Oakley ME, McCreary CP, Clark GT, Holston S, Glover D, et al-A
cognitive-behavioral approach to temporomandibular dysfunction treatment
failures: a controlled comparison, J Orofacial Pain 8, pg 397-401, 1994.
235. Oatis GW Jr, Baker DA-The bilateral eminectomy as definitive
treatment. A review of 44 patients, Int Oral Surg13, pg 294-298, 1984.
236. Okeson JP-Long-term treatment of disk-interference disorders of
the temporomandibular joint with anterior repositioning occlusal splints, J
Prosthet Dent60, pg 611-616, 1988.
237. Okeson JP-The effects of hard and soft occlusal splints on
nocturnal bruxism, Am J Dent Assoc114, pg 788-791, 1987.
238. Okeson JP, Hayes DK-Long-term results of treat¬ment for
temporomandibular disorders: an evalu¬ation by patients, Am J Dent Assoc
112, pg 473-478, 1986.
239. Okeson JP, Kemper JT, Moody PM-A study of the use of occlusion
splints in the treatment of acute and chronic patients with craniomandibular
dis¬orders, J Prosthet Dent 48, pg 708-712, 1982.
240. Okeson JP, Moody PM, Kemper ]T, Haley JV-Eval¬uation of
occlusal splint therapy and relaxation procedures in patients with
temporomandibular disorders, J OralRehabil 107, pg 420-424, 1983.
241. Okesson J.P.- Management of Temporomandibular Disorders and
Occlusion, 5th edition, Mosby,2003.
242. Okesson J.P.- Orofacial Pain. Guidelines for Assessment,
Diagnosis and Management, Chicago: Quintessence, 1996.
243. Olson RE, Schwartz RA-Depression in patients with myofascial
pain-dysfunction syndrome, J Dent Res56, pg 160, 1977 (abstract).
244. Orthlieb J.-D., Gola R., Dufresne J.-B. - Les goutieres occlusales
occlusales, Cahier. Prothese, 87:45-47, 1994.
245. Perry H.T., Xu Y., Forbes D.P.- The embryology of the
temporomandibular joint , Cranio 3, pg 125-132, 1985
44

246. Pingitore G, Chrobak V, Petrie J-The social and psychologic
factors of bruxism, J Prosthet Dent 65, pg 443-446, 1991.
247. Popescu L.M., Ionescu M., OnicescuD. - Atlas color de histologie,
Editura Medicală, Bucureşţi, 1996.
248. Posselt U- Physiology of occlusion and rehabilitation, ed 2,
Philadelphia, 1968, FA Davis, pg 242.
249. Posselt U- The temporomandibular joint syn¬drome and occlusion,
J Prosthet Dent 25, pg 432-438, 1971.
250. Poswillo D-Experimental investigation of the effects of intraarticular
hydrocortisone and high condylectomy on the mandibular condyle,
Oral Surg Oral Med Oral Pathol30(2), pg 161-173, 1970.
251. Pullinger AG, Monteriro AA-History factors asso¬ciated with
symptoms of temporomandibular dis¬orders, J Oral Rehabil15, pg 117,
1988.
252. Pullinger AG, Seligman DA-Trauma history in diagnostic groups
of temporomandibular disor¬ders, Oral Surg Oral Med Oral Pathol 71, pg
529-534, 1991.
253. Rahemutulla F. - Proteoglynans of oral tissues, Crit. Rev. Oral
Biol. Med. 3:135, 1992.
254. Ramfjord S.P., Ash M.J. -L'occlusion, J. Prelat, Paris, 1974.
255. Ramfjord S.P., Ash M.M. - Occlusion, 3`d ed., W.B. Saunders Co,
1983.
256. Ramfjord SP-Dysfunctional temporomandibular joint and muscle
pain, J Prosthet Dent 11, pg 353-362, 1961.
257. Randow K, Carlsson K, Edlund J, Oberg T-The effect of an
occlusal interference on the masticato¬ry system. An experimental
investigation, Odontol Rev 27, pg 245-256, 1976.
258. Rieder CE, Martinoff 1T, Wilcox SA-The prevalence of
mandibular dysfunction. I. Sex and age distri¬bution of related signs and
symptoms, J Prosthet Dent 50, pg 81-88, 1983.
259. Rivera-Morales WC, Mohl ND- Relationship of occlusal vertical
dimension to the health of the masticatory system, J Prosthet Dent65, pg 547-
553, 1991.
260. Rosen JC-Self-monitoring in the treatment of diurnal bruxism,
JBehav Ther Exp Psychiatry 12, pg 347-350, 1981.
261. Rugh J.D., Dahlstrom L. - Psychological Management of the
Orofacial Pain Patient, In: Stohler C.F., Carlsson D.S. (eds) ¬Biological and
Psychological Aspects of Orofacial Pain, Ann Arbor, M.J.: University of
Michigan Press, 1995.
45

262. Rugh JD, Barghi N, Drago CJ-Experimental oc¬clusal
discrepancies and nocturnal bruxism, J Pros¬thet Dent51, pg 548-553, 1984.
263. Rugh JD, Drago CJ-Vertical dimension: a study of clinical rest
position and jaw muscle activity J Prosthet Dent45, pg 670-675, 1981.
264. Rusu M. şi col. - Ortodonţie, Lito IMF Iaşi, 1980.
265. Santoro F, Maiorana C, Campiotti A-Neuromus¬cular relaxation
and CCMDP. Biofeedback and TENS, Dent Cadmos57, pg 88-89, 1989.
266. Satlerthwaite JR-Ice massage, Pain Manag Nurs2, pg 116, 1989.
267. Sato H, Ukon S, Ishikawa M, Ohki M, Kitamori H-Tomographic
evaluation of TMJ loading affected by occlusal pivots, Int J Prosthodont13,
pg 399-404, 2000.
268. Sato S, Goto S, Kawamura H, Motegi K-The natural course of
nonreducing disc displacement of the TMJ: relationship of clinical findings
at initial visit to outcome after 12 months without treatment, J Orofac Pain
11, pg 315-320, 1997.
269. Scapino RP- Histopathology associated with mal¬position of the
human temporomandibular joint disc, Oral Surg Oral Med Oral Pathol55, pg
382-397, 1983.
270. Schaerer P., Stallard R.E., Zander H.A. - Occlusal Interferences
and Mastication: an Electromyographic Study, J. Prosth. Dent. 17:438-49,
1967.
271. Schobel G, Millesi W, Walzke IM, et al-Ankylosis of the
temporomandibular joint, Oral Surg Oral Med Oral Pathos74, pg 7-14, 1992.
272. Schrorer P. - Occlusal Interference and Mastication
Electromyographic and Study, Prosth. Dent., 5, 105-107, 1967.
273. Schubert MM, Guttu RL, Hunter LH, Hall R, Thomas R-Changes
in shoulder and leg strength in athletes wearing mandibular orthopedic
reposi¬tioning appliances, Am J Dent Assoc108, pg 334-337, 1984.
274. Schuyler C.H. - Factors in Occlusion Applicable to Restorative
Dentistry, J. Prosth. Dent., 3:722-782, 1953.
275. Schuyler C.H.- Fundamental Principles in the Correction of
Occlusal Disharmony, Natural and Artificial, J. Am. Dent. Assoc. 22:1193-
202, 1935.
276. Schwartz L-Disorders of the temporomandibular joint,
Philadelphia, 1959, WB Saunders Co, pg 223-225.
277. Scicchitano J, Rounsefell B, Pilowsky I-Baseline correlates of the
response to the treatment of chronic localized myofascial pain syndrome by
injection of local anesthetic, J Psychosom Res40, pg 75-85, 1996.
46

278. Selye H-Stress without distress, ed 1, Philadelphia, 1974, JB
Lippincott, pg 32.
279. Shi CS, Wang HY- Postural and maximum activity in elevators
during mandible pre- and post¬occlusal splint treatment of
temporomandibular joint disturbance syndrome, J Oral Rehabil16, pg 155-
¬161, 1989.
280. Shin SM, Choi JK-Effect of indomethacin phonophoresis on the
relief of temporomandibu¬lar joint pain, Cranio15, pg 345-348, 1997.
281. Shore N.A.- Occlusal Equilibration and TMJ Dysfunction,
Philadelphia, W.B. Saunders, 1964.
282. Shore N.A. - Temporomandibular Joint Dysfunction and Occlusal
Equilibration, J. B. Lippincott Company, Philadelphia, 1976.
283. Simmons H.C.3rd , Gibbs S.J.- Initial TMJ Disk Recapture with
Anterior Repositioning Appliances and Relation to Dental History, Cranio.,
15(4):281-95, 1997.
284. Simmons H.C.3rd, Gibbs S.J. - Recapture of TMJ Disks Using
Anterior Repositioning Appliances: an MRI Study, Cranio., 13(4):227-37,
1995.
285. Simons DG, Travell JG, Simons LS-Travell & Simons' myofascial
pain and dysfunction: a trigger point manual, vol 1, Upper half of body, ed 2,
Balti¬more, 1999, Williams & Wilkins, pg 19-30.
286. Slavicek R. - La stabilisation occlusale definitive, Convergences
Odontol., 6:15-56, 1989.
287. Solberg WK, Bibb CA, Nordstrom BB, Hansson TL-Malocclusion
associated with temporoman¬dibular joint changes in young adults at
autopsy, Am J Onhod89, pg 326-330, 1986.
288. Solberg WK, Flint RT, Brantner JP-Temporo¬mandibular joint
pain and dysfunction: a clinical study of emotional and occlusal components,
J Prosthet Dent 28, pg 412-422, 1972.
289. Solberg WK, Rugh JD-The use of bio-feedback devices in the
treatment of bruxism, J South Calif Dent Assoc40, pg 852-853, 1972.
290. Spruijt RJ, Wabeke KB-An extended replication study of dental
factors associated with temporo¬mandibular joint sounds, J Prosthet Dent75,
pg 388¬-392, 1996.
291. SteedPA-Etiological factors and temporomandibu¬lar treatment
outcomes: the effects of trauma and psychological dysfunction, Funct
Orthod14, pg 17-20, 22, 1997.
47

292. Stegenga B, de Bont LG, Boering G, van Willigen JD- Tissue
responses to degenerative changes in the temporomandibular joint: a review,
J Oral Maxillofac Surg 49, pg 1079-1088, 1991.
293. Stringert HG, Worms FW-Variations in skeletal and dental patterns
in patients with structural and functional alterations of the
temporomandibular joint: a preliminary report, Am J Orthod89, pg 285-
¬297, 1986.
294. Summer JD, Westesson PL-Mandibular reposi¬tioning can be
effective in treatment of reducing TMJ disk displacement. A long-term
clinical and MRimagingfollow-up, Canio15, pg 107-120, 1997.
295. Svensson P, Houe L, Arendt-Nielsen L-Effect of systemic versus
topical nonsteroidal antiinflam¬matory drugs on postexercise jaw-muscle
sore¬ness: a placebo-controlled study , J Orofac Pain 11, pg 353-362, 1997.
296. Tabeling HJ, Dolwick MF-Rheumatoid arthritis: diagnosis and
treatment, Fla Dent J 56, pg 16-18, 1985.
297. Takaku S, Toyoda T-Long-term evaluation of dis¬cectomy of the
temporomandibular joint, J Oral Maxillofac Surg52, pg 722-726, 1994.
298. Tallents RH, Katzberg R, Macher DJ, Roberts CA, Sanchez-
Woodworth R-Use of protrusive splint therapy in anterior disk displacement
of the tem-poromandibular joint: a 1 to 3 year follow-up, J Prosthet Dent63,
pg 336-341, 1990.
299. Ten Cate A.R. - Oral Histology. Development, Structure and
Function, ed. 5, USA, 1998, Mosby - Year Book, Inc.
300. Thompson J.R. - Anatomic and Physiologic Considerations for the
Positions of the Mandible, Aust. Dent. j., 57:22-5, 1953.
301. Toner P- Non-surgical treatment of dysfunctions of the
temporomandibular joint, Oral Sci Rev 7, pg 70-85, 1976.
302. Travell J-Ethyl chloride spray for painful muscle spasms, Arch
Phys Med Rehabil33, pg 291-298, 1952.
303. Travell J.G., Simons D.G. - Myofascial Pain and Dysfunction ¬The
Trigger Point Manual, Williams and Wilkins, 1983.
304. Tsolka P, Walter JD, Wilson RF, Preiskel HW-Occlusal variables,
bruxism and temporomandib¬ular disorders: a clinical and kinesiographic
assess¬ment, J Oral Rehabil 22, pg 849-856, 1995.
305. Tucker MR, Jacoway JR, White RP Jr-Autogenous dermal grafts
for repair of temporomandibular joint disc perforations, J Oral Maxillofac
Surg44, pg 781-789, 1986.
306. Turk DC, Zaki HS, Rudy TE-Effects of intraoral appliance and
biofeedback/stress management alone and in combination in treating pain
48

and depression in patients with temporomandibular disorders, JProsthetic
Dent70, pg158-164, 1993.
307. Tzakis MG, Dahlstrom L, Haraldson T-Evaluation of masticatory
function before and after treatment in patients with craniomandibular
disorders, J Craniomandib Disord6, pg 267-272, 1992.
308. Unger Fr. - Les gouttieres occlusales et autres dispositifs
interoccluseaux, Editions Cd P, Paris, 1997.
309. van der Windt DA, van der Heijden GJ, van den Berg SG, ter Riet
G, de Winter AF, et al-Ultrasound therapy for musculoskeletal disorders: a
systemat¬ic review, Pain81, pg 257-271, 1999.
310. VanHelder WP-Medical treatment of muscle sore¬ness, Sport
Sci17, pg 74, 1992.
311. Wagner JD, Mosby EL-Assessment of Proplast¬Teflon disc
replacements, JOral Maxillofac Surg 48, pg 1140-1144, 1990
312. Wenneberg B, Kopp S, Grondahl HG-Long-term effect of intraarticular
injections of a glucocorti¬costeroid into the TMJ: a clinical and
radiographic 8-year follow-up, J Craniomandib Disord 5, pg 11-18, 1991.
313. Westesson PL, Eriksson L, Lindstrom C-Destruc¬tive lesions of
the mandibular condyle following diskectomy with temporary silicone
implant, Oral Surg Oral Med Oral Pathol63, pg 143-150, 1987.
314. Westling L, Carlsson GE, Helkimo M-Background factors in
craniomandibular disorders with special reference to general joint
hypermobility, para-function, and trauma, J Craniomandib Disord 4, pg 89-
¬98, 1990.
315. Wilkinson T, Hansson TL, McNeill C, Marcel T-A comparison of
the success of 24-hour occlusal splint therapy versus nocturnal occlusal splint
therapy in reducing craniomandibular disorders, J Craniomandib Pract6, pg
64, 1992.
316. Williamson EH, Simmons MD-Mandibular asym¬metry and its
relation to pain dysfunction, Am J Onhod76, pg 612-617, 1979.
317. Williamson RA, McNamara D, McAuliffe W-True eminectomy for
internal derangement of the tem¬poromandibular joint, Br J Oral Maxillofac
Surg 38, pg 554-560, 2000.
318. Wright E, Anderson G, Schulte J- A randomized clinical trial of
intraoral soft splints and palliative treatment for masticatory muscle pain, J
Orofac Pain9, pg 192-199, 1995.
319. Wright E.F. et al. - Identifing Undiagnosed Rheumatic Disorders
among Patients with TMD, J. AM. Dent. Assoc., 128:738-44, 1997.
49

320. Wright E.F., Schffman E.L. - Treatment Alternatives for Patients
with Masticatory Myofascial Pain, J. of Am. Dent. Assoc., 126, 1030, 1995.
321. Wright EF, Domenech MA, Fischer JR Jr-Useful¬ness of posture
training for patients with tem¬poromandibular disorders, J Am DentAssoc
131,pg 202-210, 2000 (see comments).
322. Wright WJ Jr-Temporomandibular disorders: occurrence of
specific diagnoses and response to conservative management. Clinical
observations, Cranio4, pg 150-155, 1986.
323. Yamada R. et al. - The Effect of Head Posture on Direction and
Stability of Mandibular Clossing Movement, J. Of Oral Rehab., 26, 511-520,
1999.
324. Yap AU- Effects of stabilization appliances on noc¬turnal
parafunctional activities in patients with and without signs of
temporomandibular disor¬ders, J Oral Rehabil 25, pg 64-68, 1998.
325. Yatani H, Minakuchi H, Matsuka Y, Fujisawa T, Yamashita A-
The long-term effect of occlusal ther¬apy on self-administered treatment
outcomes of TMD, J Orofac Pain12, pg 75-88, 1998.
326. Yates JW, Koen TJ, Semenick DM, Kuftinec MM-Effect of a
mandibular orthopedic repositioning appliance on muscular strength, Am J
Dent Assoc 108, pg 331-333, 1984.
327. Zachrisson B.U. - Clinical Implication of Recent Ortho-Perio
Research Findings, Seminars in Orthodontics, 2, 4-12, 1996.
328. Zarb G.A., Carlsson G.E. - Temporomandibular Joint ¬Function
and Dysfunction, Munksgaard, 1979.
329. Zarb GA, Speck JE-The treatment of mandibular dysfunction. In
ZarbGA and Carlsson GE, editors: Temporomandibular joint: function and
dysfunction, St Louis, 1979, Mosby, p 382.
330. Zetz MR, Irby WB-Repair of the adult temporo¬mandibular joint
meniscus with an autogenous dermal graft, J Oral Maxillofac Surg42, pg
167-171, 1984.
331. Zohn DA, Mennell JM-Musculoskeletal pain: diag¬nosis and
physical treatment, Boston, 1976, Little, Brown & Co, pg 126.
50