factorii de reglare a echilibrului musculo-ligamentar la ... - Gr.T. Popa

motive a tonusului sau a contracţiilor musculare produce alterarea relaţiilor
statice sau dinamice, fapt posibil de constatat prin modificarea reperelor
musculare ale acestor relaţii.
Astfel se explică apariţia malrelaţiilor la persoane cu vicii de
postură la nivelul muşchilor centurii scapulare, gât şi chiar lombar în unele
situaţii.De exemplu s-a descris cazul unei paciente internată în serviciul de
reumatologie pentru dureri lombare care nu răspundea la nici un fel de
tratament şi care s-a vindecat după o reabilitare orală complexă; durerea era
referită de la nivelul sistemului stomatognat (241).
Dar malrelaţia se poate instala şi datorită hipotoniei musculaturii
manducatoare, fenomen întâlnit mai ales la persoanele în vârstă, cu
afecţiuni cronice sau neurologice, endocrine (40, 41). Muşchii pot fi
afectaţi în ceea ce priveşte nivelul tonusului, dar mai ales contracţia, cauza
fiind inflamatorie (miozite), traumatică (stupoare, zdrobire, plăgi),
tumorală.
Tulburarea tonusului şi contracţiei musculare vor antrena în timp
solicitări articulare, odontale, parodontale, toate agravând malrelaţia. În
cercetarea de faţă am încercat să demonstrăm influenţa elementelor
suprasistemice (boli generale care pot modifica starea muşchilor sistemului
stomatognat), precum şi semnele şi simptomele apărute la nivelul
muşchilor. Din anamneza pacienţilor am extras bolile cu potenţial să
influenţeze muşchii sistemului stomatognat, astfel încât să determine
instalarea malrelaţiei cranio-mandibulare. Un factor suprasistemic care de
obicei este neglijat, dar care influenţează activitatea musculară, în special
nivelul tonusului muscular este stresul (96, 144, 204, 278, 288). Din
capitolul foii de observaţie referitor la condiţiile de viaţă şi muncă am
extras declaraţiile pacienţilor privind prezenţa stresului în viaţa lor.
Durerea musculară este simptomul care se asociază cel mai
frecvent cu factorul stres, anxietatea şi depresia conducând la un cerc vicios
(144, 244) prin care un element îl determină, apoi îl întreţine pe celălalt. În
9