Editura Sfântul Ierarh Nicolae ISBN 978-606-577-071-3

fosila examinata are intotdeauna mai multi ani decat se determina in laborator. Similar cu
metoda C14 se folosesc si alte metode bazate pe cunoasterea timpului de injumatatire a
altor componente radioactive din organismele vii, cum ar fi: Potasiu, Argon, Thoriu,
Osmiu, Rheniu. De exemplu Thoriu are perioada de injumatatire de 80.000 de ani.
Studiul fosilelor a scos la lumina date foarte interesante; astfel graul de acum
5000 de ani din mormintele faraonilor, a germinat si a dat grau la fel ca cel de azi;
mumiile de pisici de atunci sunt la fel cu pisicile de azi; in straturile vechi de pana la 50-
60 milioane de ani s-au gasit fosilele a 455 specii in 13 subdiviziuni in care se clasifica
toate plantele si animalele de azi; s-au gasit scoici, rechini, balene, broaste, reptile, ursi,
elefanti, lei, lupi, pasari ale caror fosile sunt asemanatoare cu scheletele animalelor de azi
dar de talie mult mai mare. Exista deosebiri semnificative care marturisesc despre un
proces de evolutie. Mergand mai in urma s-au gasit fosile de ferigi de acum 340 milioane
de ani, la fel ca cele de azi ca structura dar mult mai mari; frunze de stejar, ulm, tei, la fel;
libelule, paianjeni, furnici, tantari, lacuste prinse in rasina sau in gheata, la fel ca cele de
azi. Daca Evolutionismul ar fi real ar trebui ca in depunerile vechi sa se gaseasca formele
cele mai simple de viata, ca mergand spre depunerile mai noi sa gasim forme mai multe si
mai variate; pe masura ce inaintam pana spre 2,5 miliarde de ani in urma, descoperim ca
intr-adevar urmele de viata sunt putine si in fosilele unor organisme simple. Adeptii
fixismului reclama lipsa verigilor de legatura, a fosilelor care sa arate trecerea de la o
specie la alta, dar faptul se explica prin numarul mic de fosile descoperit; cu timpul vor
iesi la iveala si verigile intermediare.
Aparitia Omului
Evolutionistii sustin ca omul a rezultat in urma unui proces de transformare din
primate, desfasurat pe parcursul a 6 milioane de ani; gorila, cimpanzeul si urangutanul
provin din aceiasi stramosi; 98,5 % din genele oamenilor si ale cimpanzeilor sunt
identice. Aceste “rude” indepartate au o viata sociala cum aveau probabil oamenii
primitivi: se hranesc impreuna, vaneaza impreuna, formeaza aliante de grup unii contra
altora, manifesta afectivitate.
Primii hominizi au fost Australopitecii numiti asa pentru ca fosilele lor au fost
gasite in emisfera Australa, mai exact in partea de sud a Africii; aveau mersul biped,
craniul tesit, fata proeminenta, maxilarele cu caninii scurti si patru incisivi; masurau cca
1,5 m inaltime, pana la 49 kg iar creierul ajungea la 550 de cm 3 ; osul pelvisului era mai
scurt ca la maimute, coloana vertebrala avea forma de “S” ca urmare a mersului biped,
bratele lungi semn ca erau buni cataratori; caninii mici si aplatizati pot indica un
comportament social lipsit de lupte si rivalitati, caci caninii proeminenti erau inainte de
toate o arma.
Cum se explica despartirea Australopitecilor de restul maimutelor? Savantii pun
aceasta pe seama schimbarilor de mediu; acum 8-5 milioane de ani in urma in Miocen,
climatul Pamantului s-a racit si s-a uscat iar asta a dus la imputinarea padurilor si
cresterea savanelor. Australopitecii s-au adaptat la viata terestra formand colectivitati
capabile sa-si gaseasca hrana si sa se apere de animalele de prada; noul mod de viata
implica dezvoltarea unor abilitati de comunicare, de confectionare a armelor si uneltelor,
in general de folosire a mintii, cea ce a dus la dezvoltarea creierului. Daca Australopitecii
au fost siliti de schimbarile de mediu sau “au preferat” mersul biped si modul de viata
11