Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Universitatea Mihail Kogălniceanu<br />
<strong>Meto<strong>de</strong></strong> <strong>de</strong> <strong>cercetare</strong> <strong>în</strong> <strong>ştiinţa</strong> <strong>comunicării</strong><br />
Perspectiva metodologică<br />
Perspectiva metodologică vizează modalitatea <strong>în</strong> care<br />
cercetătorul îşi construieşte <strong>de</strong>mersul <strong>de</strong> <strong>cercetare</strong>.<br />
Din perspectiva filosofică ne interesează <strong>în</strong> principal modalitatea<br />
<strong>în</strong> care diversele curente filosofice vor genera metodologii <strong>de</strong><br />
cunoaştere socială validă şi presupoziţiile filosofice care stau <strong>în</strong><br />
spatele uneia sau alteia dintre meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> cunoaştere. În acest<br />
sens exemplificăm prin utilizarea meto<strong>de</strong>i fenomenologice <strong>în</strong><br />
<strong>cercetare</strong>a realităţii sociale. Cercetarea fenomenologică îşi<br />
propune să <strong>de</strong>scrie semnificaţiile experienţelor <strong>de</strong> viaţă relative la<br />
un concept sau fenomen atribuite <strong>de</strong> indivizi. Cercetarea se<br />
concentreză asupra a ceea ce participanţii au ca experienţă<br />
comună <strong>în</strong> scopul <strong>de</strong> a extrage semnificaţia unui fenomen ca<br />
formă <strong>de</strong> obiect a existenţei umane (Creswell, 2007).Cercetătorul<br />
este atent asupra modului <strong>în</strong> care indivizii experimentează<br />
realitatea cât şi ceea ce ei consi<strong>de</strong>ră că au experimentat.<br />
Experienţele indivizilor ca experienţe conştiente constituie<br />
punctul <strong>de</strong> plecare a abordării fenomenologice asupra socialului.<br />
Suspendarea ju<strong>de</strong>căţii asupra naturii realităţii, refuzul dihotomiei<br />
subiect- obiect, principiul intenţionalităţii actelor conştiente<br />
preluate din filosofia lui Husserl <strong>de</strong>vin principii ale cercetării<br />
sociale (Creswell, 2007).<br />
Întrebarea pe care ne-o punem este: Ce fel <strong>de</strong> cunoaştere va<br />
genera aplicarea acestei metodologii? Va fi o cunoaştere <strong>de</strong> natură<br />
filosofică? Cu alte cuvinte se va genera o cunoaştere asupra<br />
esenţei fenomenelor sociale, sau va fi vorba <strong>de</strong> o cunoaştere<br />
ştiinţifică care va explica un anumit fenomen. Opinia noastră este<br />
că nu putem trasa o limită asupra naturii cunoaşterii rezultate, dar<br />
vom putea <strong>în</strong> general distinge cunoaşterea ştiinţifică <strong>de</strong> cea<br />
filosofică prin contaminarea primeia <strong>de</strong> impactul direct cu datele<br />
şi respectiv cu caracterul secund a celei <strong>de</strong> a doua.<br />
25