29.06.2013 Views

Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu

Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu

Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Universitatea Mihail Kogălniceanu<br />

<strong>Meto<strong>de</strong></strong> <strong>de</strong> <strong>cercetare</strong> <strong>în</strong> <strong>ştiinţa</strong> <strong>comunicării</strong><br />

Statistici implicate <strong>în</strong> estimarea reprezentativităţii:<br />

Parametru – valoarea variabilei <strong>în</strong> populaţie – statisticile<br />

bazate pe eşantion <strong>în</strong>cearcă estimarea acestor parametri –<br />

<strong>de</strong> ex. media veniturilor unei populaţii.<br />

Media pe eşantion (care estimează media din populaţie);<br />

Varianţa, adică gradul <strong>de</strong> împrăştiere al caracteristicii<br />

estimate;<br />

Eroarea <strong>de</strong> eşantionare – diferenţa dintre estimare şi<br />

mărimea parametrului <strong>în</strong> populaţie. Erorile <strong>de</strong> eşantionare<br />

(aleatoare) trebuie <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> cele sistematice, datorate<br />

unor erori <strong>în</strong> realizarea cercetării. Cele aleatoare nu sunt<br />

datorate unor greşeli ale cercetătorului ci variabilităţii<br />

eşantionului selectat din populaţie (Hatos, 2008).<br />

<strong>Meto<strong>de</strong></strong> <strong>de</strong> eşantionare aleatoare<br />

Simplă – numere aleatoare<br />

Înregistrările din cadrul <strong>de</strong> eşantionare au un număr <strong>de</strong><br />

i<strong>de</strong>ntificare unic iar subiecţii din eşantion sunt extraşi pe baza<br />

acestor numere cu ajutorul unor numere aleatoare (Hatos, 2008).<br />

Sistematică – metoda pasului (cvasi aleatoare)<br />

Pentru această procedură <strong>de</strong> eşantionare, ca şi <strong>în</strong> cazul celei<br />

<strong>de</strong> mai <strong>în</strong>tâi, este nevoie <strong>de</strong> existenţa unui cadru <strong>de</strong> eşantionare<br />

care să cuprindă toate unităţile <strong>de</strong> analiză. Împărţindu-se toată<br />

populaţia la mărimea dorită a eşantionului se stabileşte pasul <strong>de</strong><br />

eşantionare p. Apoi se alege aleatoriu un prim individ, care<br />

trebuie să aibă un număr <strong>de</strong> ordine mai mic <strong>de</strong>cât pasul <strong>de</strong><br />

eşantionare. Respectându-se pasul <strong>de</strong> eşantionare se alege,<br />

pornind <strong>de</strong> la primul subiect, <strong>în</strong>treg eşantionul, selectând fiecare<br />

ale p-lea individ (Hatos, 2008).<br />

Stratificată<br />

În cazul <strong>în</strong> care anumite caracteristici sunt importante faţă<br />

<strong>de</strong> variabilele pe care dorim să le măsurăm, şi cunoaştem<br />

distribuţia acestor variabile <strong>în</strong> populaţia investigată, este bine să se<br />

realizeze grupuri omogene după respectivele caracteristici iar apoi<br />

45

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!