Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
Metode de cercetare în ştiinţa comunicării - Antonio Sandu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Universitatea Mihail Kogălniceanu<br />
<strong>Meto<strong>de</strong></strong> <strong>de</strong> <strong>cercetare</strong> <strong>în</strong> <strong>ştiinţa</strong> <strong>comunicării</strong><br />
Statistici implicate <strong>în</strong> estimarea reprezentativităţii:<br />
Parametru – valoarea variabilei <strong>în</strong> populaţie – statisticile<br />
bazate pe eşantion <strong>în</strong>cearcă estimarea acestor parametri –<br />
<strong>de</strong> ex. media veniturilor unei populaţii.<br />
Media pe eşantion (care estimează media din populaţie);<br />
Varianţa, adică gradul <strong>de</strong> împrăştiere al caracteristicii<br />
estimate;<br />
Eroarea <strong>de</strong> eşantionare – diferenţa dintre estimare şi<br />
mărimea parametrului <strong>în</strong> populaţie. Erorile <strong>de</strong> eşantionare<br />
(aleatoare) trebuie <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> cele sistematice, datorate<br />
unor erori <strong>în</strong> realizarea cercetării. Cele aleatoare nu sunt<br />
datorate unor greşeli ale cercetătorului ci variabilităţii<br />
eşantionului selectat din populaţie (Hatos, 2008).<br />
<strong>Meto<strong>de</strong></strong> <strong>de</strong> eşantionare aleatoare<br />
Simplă – numere aleatoare<br />
Înregistrările din cadrul <strong>de</strong> eşantionare au un număr <strong>de</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificare unic iar subiecţii din eşantion sunt extraşi pe baza<br />
acestor numere cu ajutorul unor numere aleatoare (Hatos, 2008).<br />
Sistematică – metoda pasului (cvasi aleatoare)<br />
Pentru această procedură <strong>de</strong> eşantionare, ca şi <strong>în</strong> cazul celei<br />
<strong>de</strong> mai <strong>în</strong>tâi, este nevoie <strong>de</strong> existenţa unui cadru <strong>de</strong> eşantionare<br />
care să cuprindă toate unităţile <strong>de</strong> analiză. Împărţindu-se toată<br />
populaţia la mărimea dorită a eşantionului se stabileşte pasul <strong>de</strong><br />
eşantionare p. Apoi se alege aleatoriu un prim individ, care<br />
trebuie să aibă un număr <strong>de</strong> ordine mai mic <strong>de</strong>cât pasul <strong>de</strong><br />
eşantionare. Respectându-se pasul <strong>de</strong> eşantionare se alege,<br />
pornind <strong>de</strong> la primul subiect, <strong>în</strong>treg eşantionul, selectând fiecare<br />
ale p-lea individ (Hatos, 2008).<br />
Stratificată<br />
În cazul <strong>în</strong> care anumite caracteristici sunt importante faţă<br />
<strong>de</strong> variabilele pe care dorim să le măsurăm, şi cunoaştem<br />
distribuţia acestor variabile <strong>în</strong> populaţia investigată, este bine să se<br />
realizeze grupuri omogene după respectivele caracteristici iar apoi<br />
45