Art Out nr. 8

PROIECTE
alizare a coperții de carte, realizată de Georgeta Hlihor, sau revenirea
la suluri, dar cu noi caligrafii inspirate din libertatea de tuşă
din caligrafia extrem-orientală din Caligramele Letiției Oprişan.
Explorarea de noi posibile combinații liniare cu ajutorul unor fire
este pentru Liviu Nedelcu una dintre virtuțile pe care le poate oferi
cartea-obiect, în timp ce în creațiile comune prezentate de Joanne
R. Luongo şi Daniela Frumuşeanu, spiritul ludic este concretizat
de evidenta „întrecere“ între cele două în fiecare „carte“ realizată
în comun. Având bine individualizată personalitatea artistică, ele
par a se duela fiecare cu armele proprii, americanca cu o predilecție
pentru colaje de obiecte mici, de mici petece de hârtie pe care sunt
trecute aforisme sau petece textile, în timp ce românca trece cu
dezinvoltură de la o materie la alta, de la o tehnică la alta. Diana
Brăescu foloseşte lemnul ca suport pentru intervențiile grafice,
lucrarea cu titlul Cartea de sertar fiind o alternativă plastică la o
obsesie ce a bântuit lumea literară de după 1990. Expun şi două
artiste plastice de pe meleaguri hunedorone, Ana Maria Rugescu
cu prețioase colaje de broderii şi Adriana Popa Canija cu teme arhetipale
(Cartea copacului, Firul vieții) transpuse într-o cromatică
luminoasă. Marele merit al Danielei Frumuşeanu în toate întreprinderile
ei expoziționale este faptul că îi invită pe tinerii şi foarte
tinerii artişti să expună alături de nume consacrate de multă vreme.
Este o şansă acordată tinerilor, un gest generos mai rar întâlnit, dar
şi o posibilitate pentru privitor, ca şi pentru colegul mai vârstnic,
de a compara generațiile între ele, de a încerca să descopere care
pare a fi domeniul de interes al noilor generații. De multe ori, tinerii
se raportează mai direct la universul contemporan, cum ar fi la
ceramista Adela Bonat care pune într-o carte pietrificată în gresie,
cuvinte şi caractere de litere din epoca internetului, de parcă acestea
ar fi devenit deja istorie îndepărtată, sau foarte tânăra Adriana
Ciupercă (n. 1988) care în imprimeurile ei textile contrastează
culori pale cu negrul unei tipărituri de ziar, negru aşezat în exces,
ca şi cum ar fi înecat de cerneală, impresia fiind şi în acest caz de
ceva deja revolut, deja ieşit din istorie. De aceeaşi vârstă cu ea, Andra
Cristescu este atrasă de o altă prezență obsesivă a universului
contemporan, ambalajul de coca-cola, pe care-l prelucrează în fel
şi chip, iar cea mai tânără dintre expozante, Alexandra Dănescu
(n. 1990), în a ei Carte a vieții se referă laconic la timp într-o
armonioasă expresie plastică în care îmbină foi cusute ca la cărțile
mai vechi, sigilii de ceară roşie trimițând şi ele la vechi manuscrise,
cu amprente de mâini şi picioare, cu fire care par a coase culori între
ele. În această lume în care a început să fie foarte scumpă circulația
artei, cartea-obiect oferă posibilitatea artiştilor de a vedea pe viu
creații din locul în care se produc acum noile curente artistice şi
de a face constatarea că defazajele nu sunt esențiale. Mai important
este exercițiul plastic, capacitatea artistului de a crea lucrări ce se
susțin, în care să fie evidentă priceperea lui de a folosi culoarea,
linia, compoziția, indiferent de tehnică sau material, iar selecția
din această a cincea expoziție a proiectului West meets East este o
demonstrație în acest sens, atât prin lucrările artiştilor consacrați,
cât şi prin acelea ale celor aflați la început de drum. Desigur, demersul
trebuie continuat prin acest atât la îndemână gen şi atât de
potrivit nevoii de libertate a artistului.
Mihaela Varga
Material publicat cu acordul doamnei Daniela Frumuşeanu.
55