Dean R. Koontz - CARTE BUNA

More documents

Recommendations

Info

1 DEAN KOONTZ Şoapte Whispers, 1980 I Morţii şi viii Dedic această carte lui Rio şi Battista Locatelli, doi oameni extraordinari, care merită tot ce-i mai bun. Forţele care ne afectează viaţa, influenţele care ne formează şi ne modelează adeseori se aseamănă cu nişte şoapte într-o încăpere îndepărtată, şoapte ce nu se lasă descifrate şi sînt extrem de greu de sesizat. Charles Dickens Marţi în zorii zilei oraşul Los Angeles începu să se cutremure. Ferestrele zăngăneau în ramele lor. Clopoţeii de vînt din curţile interioare zornăiau, deşi nu era nici urmă de vînt. În cîteva case vasele căzură de pe rafturi. La ora de vîrf a dimineţii postul de ştiri KFWB deschise seria ştirilor anunţînd cutremurul. Acesta atinsese gradul 4,8 pe scara Richter. Spre sfîrşitul orei de vîrf, KFWB trecu ştirea pe locul trei, după relatarea despre exploziile unor bombe de sorginte teroristă la Roma şi anunţarea coliziunii a cinci maşini pe Santa Monica Freeway. În definitiv, nu se prăbuşise nici o clădire. Pînă la amiază numai cîţiva locuitori ai oraşului Los Angeles (dintre care majoritatea mutaţi pe Coasta de Vest în cursul ultimului an) mai consacrau evenimentului un minut din timpul conversaţiei de la masa de prînz.
Bărbatul din furgoneta Dodge de culoare fumurie nici nu simţise cutremurul. Cînd pămîntul începuse să se zguduie, el se găsea la marginea de nord-vest a oraşului şi rula spre sud pe San Diego Freeway. Cum într-un vehicul în mers nu se pot sesiza decît mişcările mai violente ale pămîntului, bărbatul nu simţi nimic, dar în momentul în care opri să ia micul dejun la un bufet auzi pe unul dintre consumatori vorbind despre cele întîmplate. Din prima clipă înţelese că acel cutremur era un semn numai de el ştiut. Semn trimis fie ca să-l încredinţeze că misiunea lui în Los Angeles va fi încununată de succes, fie ca să-l prevină că va da greş. Dar care din cele două mesaje era ascuns în acest semn? În timp ce mînca, chibzui asupra întrebării. Era un bărbat vînjos — un metru optzeci înălţime, o sută cincisprezece kilograme, numai muşchi — şi îi luă mai mult de o oră şi jumătate ca să-şi termine prînzul. Începu cu două ouă, costiţă, cartofi prăjiţi ţărăneşti, pîine prăjită şi un pahar de lapte. Mesteca încet, metodic, fără să-şi ia ochii de la mîncare, parcă hipnotizat de ea. După ce termină de golit prima farfurie, comandă o stivă înaltă de clătite şi iarăşi lapte. După clătite, mîncă o omletă cu brînză şi trei bucăţi de slănină canadiană, altă porţie de pîine prăjită şi suc de portocale. Înainte de a comanda şi ultima porţie de mic dejun, deja ajunsese subiect de discuţie la bucătărie. Chelneriţa care-l servea era o roşcată glumeaţă pe nume Helen, dar fiecare dintre celelalte chelneriţe îşi găsise un motiv ca să treacă pe lîngă masa lui şi să-l privească mai îndeaproape. Bărbatul era conştient de interesul manifestat de ele, însă puţin îi păsa. — Trebuie să fii tăietor de lemne sau cam aşa ceva, îi spuse Helen cînd, în sfîrşit, el ceru nota de plată. Bărbatul ridică privirea şi-i adresă un zîmbet de gheaţă. Deşi era prima oară cînd punea piciorul în acel local şi o cunoscuse pe Helen cu numai o oră şi jumătate în urmă, ştia exact ce avea ea să spună. Auzise aceleaşi vorbe de sute de ori pînă atunci. Fata chicoti stingherită, privindu-l fix cu ochii ei albaştri. — Am vrut să spun că mănînci cît trei. — Probabil. Chelneriţa rămase în dreptul separeului, sprijinindu-şi un şold de muchia mesei, puţin aplecată în faţă, dîndu-i a înţelege destul de limpede că ar putea fi disponibilă. — Şi cu toată mîncarea... n-ai pe tine nici un dram de grăsime. Continuînd să zîmbească, bărbatul se întrebă cum era femeia aceea la pat. Se imagină posedînd-o, pătrunzînd-o, apoi prinzîndu-i gîtul cu degetele şi strîngînd din ce în ce mai tare, pînă cînd obrazul ei devenea stacojiu şi ochii începeau să-i iasă din orbite. Ea îl privi fix, încercînd să-şi dea seama ce era în mintea lui, parcă întrebîndu-se dacă bărbatul din faţa ei îşi satisfăcea toate poftele cu aceeaşi convingere ca pofta de mîncare. — Probabil că faci mult sport. — Ridic greutăţi, spuse el. — Ca Arnold Schwarzenegger. — Mda. Fata avea un gît delicat şi graţios. Bărbatul ştia că i l-ar fi putut frînge ca pe o crenguţă uscată, şi gîndul acesta îl încălzi pe dinăuntru şi-l înveseli. — Sînt sigură că ai braţe mari şi puternice, spuse ea aproape şoptit, pe un ton plin de admiraţie. Bărbatul purta o cămaşă cu mîneci scurte, şi fata îşi puse arătătorul pe braţul lui gol. Cred că, la cîtă energie consumi, oricît ai mînca, totul se transformă în muşchi. — Cam aşa ceva, încuviinţă el. Dar e vorba şi de metabolism. — Cum? — Am o fire foarte nervoasă şi ard multe calorii. — Tu? Fire nervoasă? — Îmi sare ţandăra din te miri ce. — Nu pot să cred. Pun prinsoare că nimic nu te poate face să-ţi pierzi cumpătul, îl contrazise ea. Era o femeie atrăgătoare, în vîrstă de vreo treizeci de ani, cu zece ani mai tînără decît el, şi bărbatul se gîndi că o putea avea, dacă îşi punea în gînd. Probabil ar fi fost nevoie s-o
Page 4 and 5: curteze puţin, dar nu prea mult, d
Page 6 and 7: nicăieri, pornise de la zero, iar
Page 8 and 9: se temea să nu aibă o deziluzie.
Page 10 and 11: d'hotel sentimentul puterii şi imp
Page 12 and 13: după care vei putea deschide uşa
Page 14 and 15: pe cerul parcă desprins dintr-o pe
Page 16 and 17: Un bărbat îşi făcu apariţia di
Page 18 and 19: de bărbatul care-i uzurpă demnita
Page 20 and 21: atunci. Nu mai era nici pe jumătat
Page 22 and 23: Dintr-o dată, mortul învie. Dintr
Page 24 and 25: — Aşteaptă. Aşteaptă o secund
Page 26 and 27: imprimau o anumită identitate acel
Page 28 and 29: — M-a făcut cu ou şi cu oţet.
Page 30 and 31: — Sigur. — Dă-i drumul. Tony
Page 32 and 33: — Are o croială foarte elegantă
Page 34 and 35: visele şi dorinţele ei. Deci, cee
Page 36 and 37: să lucreze la CIA, la departamentu
Page 38 and 39: sensuri şi mecanisme ale oricărui
Page 40 and 41: un pesimism sincer şi neabătut
Page 42 and 43: atacat. Ştiu cine este. Cei doi de
Page 44 and 45: Tony se simţi cîntărit şi judec
Page 46 and 47: sosi momentul potrivit. Alt obicei
Page 48 and 49: — Sau să vă urască? — Abia d
Page 50 and 51: cam o sută douăzeci de kilograme.
Page 52 and 53:
nu uitaţi, domnişoară Thomas, c
Page 54 and 55:
Zicînd acestea, ieşi din încăpe
Page 56 and 57:
Highway, spre Culver Boulevard, apo
Page 58 and 59:
Miguel, tînărul cel solid, se rep
Page 60 and 61:
— Au sunat cei de la poliţie?
Page 62 and 63:
aricadată. Îşi puse un aşternut
Page 64 and 65:
coniacul o încălzea pe dinăuntru
Page 66 and 67:
şi începu să taie aerul cu el, c
Page 68 and 69:
— Facem cheltuielile pe din doua,
Page 70 and 71:
monstruos, care umplea cerul şi-l
Page 72 and 73:
Frank clipi. — Ce-i aşa urît la
Page 74 and 75:
acceptă slujbe pe care nu le accep
Page 76 and 77:
întrebi ce urmăream? — Dar te-a
Page 78 and 79:
unde şi cele mai bizare gusturi î
Page 80 and 81:
putea intra în legătură cu vedet
Page 82 and 83:
— Douăzeci şi şase, răspunse
Page 84 and 85:
amintea rînjetul răutăcios care-
Page 86 and 87:
— Nu sînteţi snoabă? — Nu. E
Page 88 and 89:
Totodată, îşi simţea nervii în
Page 90 and 91:
— Cînd ai dreptate, ai, răspuns
Page 92 and 93:
privinţa dragostei fizice nu mai f
Page 94 and 95:
ardoarea lui Frank. Fiindcă fusese
Page 96 and 97:
— Te storcea de conturile tale di
Page 98 and 99:
tavan înalt. BAM-BAM-BAM-BAM-BAM!
Page 100 and 101:
La miezul nopţii morga oraşului e
Page 102 and 103:
— Atunci eu sînt un fraier. Tony
Page 104 and 105:
Vineri după-amiază. Ora unu. Cada
Page 106 and 107:
verde. Pe măsură ce se lăsa înt
Page 108 and 109:
— Bine. Să vedem... Vreţi să f
Page 110 and 111:
nehotărîtă ca o şcolăriţă. A
Page 112 and 113:
oaspeţi, făcîndu-i cu ochiul lui
Page 114 and 115:
— Ei bine, ce-ar fi să discutăm
Page 116 and 117:
Hilary îl urmări plecînd, apoi
Page 118 and 119:
Ziua se anunţa excelentă. Epuizat
Page 120 and 121:
— Nu. — Poate că nu-i el. Amî
Page 122 and 123:
— Nu te pot lăsa să mănînci o
Page 124 and 125:
Trei dintre primii şase nu erau ac
Page 126 and 127:
fără veste sub picioarele tale, n
Page 128 and 129:
— Eşti, într-adevăr, foarte bu
Page 130 and 131:
— Poliţia! strigă Tony. Vocea l
Page 132 and 133:
apară. Căutară şi în dormitor,
Page 134 and 135:
de durere, apoi se rostogoli afară
Page 136 and 137:
— Stai pe loc, fir-ai al dracului
Page 138 and 139:
le trebuia atît de mult nenorociţ
Page 140 and 141:
Hilary se spălă şi-şi schimbă
Page 142 and 143:
Devreme, luni dimineaţa, Avril Tan
Page 144 and 145:
şi de cuţit frumos vindecate şi,
Page 146 and 147:
puteri, unele încă vii şi calde
Page 148 and 149:
— Nu, răspunse Tony. Te face şi
Page 150 and 151:
le aşezară în portbagaj. Ea înc
Page 152 and 153:
acea încăpere. Cheltuise pe ele o
Page 154 and 155:
Parcurse încet cei cîţiva metri
Page 156 and 157:
Glasul ei avea un tremur care-l tul
Page 158 and 159:
Ea îşi smulse mîna dintr-a lui
Page 160 and 161:
— Poliţia îşi pierde vremea c
Page 162 and 163:
Putea un mort să meargă pe picioa
Page 164 and 165:
— Priveşte-mă în ochi. Ea îş
Page 166 and 167:
poliţişti în uniformă se prezen
Page 168 and 169:
Tony se încruntă. — Ia stai pu
Page 170 and 171:
— Înţeleg ce vrei să spui. Sî
Page 172 and 173:
— Ei bine, se hotărî Tony, am v
Page 174 and 175:
(despre a căror întrebuinţare To
Page 176 and 177:
— Ai descoperit acest secret? —
Page 178 and 179:
— Un frate? — Asta explică tot
Page 180 and 181:
La ora 4.10 după-amiază, la St. H
Page 182 and 183:
Joshua oftă. — Bine. — Vorbiţ
Page 184 and 185:
— Ne vedem mîine dimineaţă, do
Page 186 and 187:
faţa casei ei de peste zece ori, a
Page 188 and 189:
ăspunsurile la indicaţiile lui.
Page 190 and 191:
acolo înainte ca ea să mă ucidă
Page 192 and 193:
Bruno Frye venea la ei şi făcea m
Page 194 and 195:
cursul vizitelor ocazionale la San
Page 196 and 197:
"Nu-i decît închipuirea mea", zis
Page 198 and 199:
Laurenski clătină din cap. — Nu
Page 200 and 201:
În continuare îl sună pe doctoru
Page 202 and 203:
— Schizofrenie. — Probabil, în
Page 204 and 205:
zise Hawthorne. — Dar ce i-ar fi
Page 206 and 207:
sînt mort... cum de mă aflu aici?
Page 208 and 209:
acoperişuri de ţiglă. Nu era un
Page 210 and 211:
— Îţi promit că nu te violez,
Page 212 and 213:
— Nu. — Era altcineva acasă?
Page 214 and 215:
mai ucis şi altele înainte să vi
Page 216 and 217:
Pe de altă parte, îi era ruşine
Page 218 and 219:
Fata era de acum docilă. Ochii ei
Page 220 and 221:
Mondavi. Ce mai aşteptăm? Frye se
Page 222 and 223:
celuilalt Bruno şi, treptat, săru
Page 224 and 225:
— Fereşte-te de ea, Joshua. Nu u
Page 226 and 227:
apropiată precum Katherine. O ruga
Page 228 and 229:
mine. Prea multe coincidenţe. Dumi
Page 230 and 231:
El se mişcă în trupul ei şi dev
Page 232 and 233:
nu mi-a păsat. Ştii de ce? — De
Page 234 and 235:
Dar ea nu-l aştepta în hol. Cu pa
Page 236 and 237:
Sentimentul de singurătate dureroa
Page 238 and 239:
"Nu mă ascund." "Vrei să-mi poves
Page 240 and 241:
dumneavoastră? — Adică, dacă e
Page 242 and 243:
"Povesteşte-mi." "Ei bine, se pres
Page 244 and 245:
"De cîte ori a făcut asta?' "Mere
Page 246 and 247:
din cînd în cînd, dînd naştere
Page 248 and 249:
Urmă un moment de tăcere totală,
Page 250 and 251:
crească burta, a început să poar
Page 252 and 253:
apoi coborîndu-le încet. Doar î
Page 254 and 255:
Ceasul de pe şemineu începu să b
Page 256 and 257:
fi trebuit să chem poliţia, ca s-
Page 258 and 259:
— Cred că voia să-l încredinţ
Page 260 and 261:
că amîndoi îi recunoşteau autor
Page 262 and 263:
sud cît vedeai cu ochii. Norii de
Page 264 and 265:
impulsuri sexuale foarte puternice
Page 266 and 267:
dacă nu-şi socotea fratele o pers
Page 268 and 269:
înăuntru, în ciuda mirosului res
Page 270 and 271:
întunecos. Katherine îi încuia o
Page 272 and 273:
ajuns la jumătatea povestirii desp
Page 274 and 275:
Apoi, în timp ce Hilary umbla prin
Page 276 and 277:
La ora 7:45 Avril Tannerton şi Gar
Page 278 and 279:
frumoase. Tăcură cîteva momente,
Page 280 and 281:
Bruno Frye. Atunci auzi glasul hîr
Page 282 and 283:
cutremurelor, pămîntul se zguduia
show all

Dean R. Koontz - CARTE BUNA

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?