Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

More documents

Recommendations

Info

‣ Cetatea Aradului (bucla Mureşului - cartier Subcetate), construită între anii 1763-1783, în stil Vauban, martoră a luptelor din timpul revoluţiei de la 1848-1849 şi închisoare pentru răsculaţii conduşii de Horea, Cloşca şi Crişan şi pentru soldaţii armatei lui Napoleon, căzuţi prizoneri la habsburgi. Cetatea Aradului este şi singura cetate din Transilvania construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, faza târzie a sistemului de fortificaţii stelate din Europa. Muzee: ‣ Complexul Muzeal Arad şi secţiile Artă, Istorie şi Ştiinţele naturii ‣ Muzeul de artă bisericească şi obiecte de cult - Mănăstirea Gai ‣ Muzeul memorial "Vasile Goldiş" Arad ‣ Muzeul oraşului Lipova ‣ Muzeul "Ioan Slavici şi Emil Monţia" Şiria ‣ Muzeul "Adam Muler Guttenbrun" Zăbrani ‣ Muzeul de artă şi etnografie Săvârşin ‣ Muzeul Viei şi Vinului Miniş ‣ Muzeul Codrii şi Lunca Beliului ‣ Puncte muzeale locale: Bata, Buteni, ‣ Macea (Expoziţia de caricatură -"Ştefan Popa Popa-s"- Castelul Csernovics) ‣ Monumentul Eroilor de la Păuliş ‣ Tabăra de sculptură Căsoaia ‣ Casa memorială Eugen Popa-Săvîrşin Clădiri de patrimoniu şi monumente istorice în municipiul Arad: Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul Cenad, Palatul Neuman, Palatul de Justiţie, Palatul Finanţelor, Casa Kelemen, Palatul Băncii Naţionale, Palatul Szantay, Palatul Bohuş, Hotel Ardealul; Alte clădiri şi construcţii cu valoare de patrimoniu: "Înalta Preparandie", Casa cu Lacăt, Casa parohiei catolice din Aradul Nou, Casa cu ghiulele, Teatrul Vechi, Cetatea Aradului, Vama Veche, Turnul de Apă, Podul Traian; Monumente: Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk (1729) Evenimente culturale: "'Primăvara arădeană", Festival Internaţional de Artă a Animaţiei "Euromarionete", Târgul de carte, Festivalul de Teatru de Cameră şi Underground, Bienala Naţională de Desen, Festivalul Minorităţilor, Zilele muzicii sacre. "Festivalul cântecului şi jocului din Ţara Zărandului" de la Moneasa, Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa; Festivalul folcloric "La izvor de cânt şi dor"- Lipova; "Parada fanfarelor"- Festival internaţional al muzicii de fanfară - Buteni; Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături de români, precum maghiarii, germanii, sârbii, slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic, reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic. Cele mai cunoscute lăcaşe de cult cu valoare istorică sunt: ‣ Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte monahale din România, fiind atestată în anul 1177 ‣ Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu ‣ Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756), construită pe locul unei foste biserici a cărei piatră de temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă de către turci pe la 1551; lângă catedrală se află Mănăstirea franciscană (1747) ‣ Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil baroc , sec.al XVIII lea; ‣ Schitul Feredeu, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor de la care îi provine şi numele ‣ Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată de către comunitatea bulgară din Vinga ‣ Biserici de lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Poiana ‣ în municipiul Arad: Mănăstirea ortodoxă "Sf. Simion Stâlpnicul"- Gai, Biserica ortodoxă sârbă "Sf.Petru şi Pavel", Catedrala ortodoxă "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", Catedrala romano-catolică "Sf.Anton de Padova", Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană, ş.a. 11
2.1.2. Descrierea judeţului Arad Judeţul Arad este un exemplu grăitor de îmbinare armonioasă a naturii, oamenilor, istoriei şi prezentului, care îşi pun amprenta pe viaţa de zi cu zi a locuitorilor de aici. Natura locurilor oferă şi a oferit, dintotdeauna, condiţii favorabile activităţilor umane: un vast amfiteatru, coborât armonios în trepte de la est la vest, în trei mari unităţi naturale complementare (munte, dealuri şi depresiuni, câmpii), o climă plăcută, moderată, fără diferenţe accentuate, o hidrografie bogată (dominată de cursul maiestuos al Mureşului), un înveliş vegetal şi de soluri cu o productivitate ridicată şi bogăţii ale subsolului, ce completează avuţia naturală a judeţului. Situarea oraşului Arad într-o zonă de câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva - Lipova, la intersecţia unor importante artere de circulaţie, a constituit un factor favorizant al dezvoltării economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator de atracţie zonală şi regională. In decursul timpului o serie de domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra dezvoltării economice a judeţului fapt ce demonstrează că judeţul Arad dispune de un real potenţial de afirmare. 2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad, cu o suprafaţă de 775.409 ha (respectiv 3,3% din suprafaţa ţării - al cincilea judeţ ca întindere), se desfăşoară sub forma unui vast amfiteatru ce cuprinde în limitele sale peisaje variate, în care o notă aparte o introduce activitatea antropică. Punctul Punctul Judeţul, ţara cu care se Longitudinea Latitudinea cardinal extrem învecinează estică nordică NORD Berechiu Judeţul Bihor 21 0 47 ’ 04 ’’ 46 0 37 ’ 17 ’’ SUD Cuveşdia Judeţul Timiş 21 0 41 ’ 31 ’’ 45 0 57 ’ 27 ’’ EST Târnăviţa Judeţul Hunedoara 22 0 39 ’ 06 ’’ 46 0 15 ’ 25 ’’ VEST Nădlac Republica Ungaria 20 0 45 ’ 28 ’’ 46 0 10 ’ 18 ’’ Judeţul are o poziţie geografică favorabilă, fiind amplasat la intersecţia următoarelor drumuri europene : Coridorul european rutier IV şi şoseaua rapidă ce va lega Ucraina cu Serbia. Din punct de vedere administrativ este delimitat de judeţul Bihor în nord, de judeţul Alba şi Hunedoara în est, de judeţul Timiş în partea de sud şi de frontiera de stat cu Ungaria în vest. Limita nordică se desfăşoară în cadrul câmpiei joase a Crişurilor, pe un sector restrâns, ce urmăreşte apoi panta domoală a Dealurilor Vestice, iar cea mai mare parte se înscrie în zona montană, respectiv Munţii Codru Moma. În partea de est un prim sector îl formează Munţii Bihor, urmat de o succesiune de nivele de 1000–800 m cu păduri şi păşuni, apoi depresiunea Hălmagiu-Brad, extremitatea vestică a Munţilor Zărandului şi în final Culoarul Mureşului în aval de Zam. În partea de sud, limita judeţului Arad se desfăşoară de-a lungul cumpenei de ape dintre Mureş şi Bega, de unde se continuă apoi pe Mureş. Limita vestică se desfăşoară în cadrul Câmpiei de Vest, intersectând văile Crişului Alb, Crişului Negru şi Mureş, ce reprezintă o succesiune de câmpii joase şi braţe părăsite. Geologia. Teritoriul judeţului Arad se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul judeţului, este alcătuit din şisturi cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, andezite, piraclastite) şi formaţiuni sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonică este evidenţiată prin numeroase falii şi depresiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare, conglomerate), sarmato - piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri, nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost regenerate de orogeneza aplină, fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct de vedere litologic cu cele din bazinul Zarandului. În evoluţia pre-alpină, spaţiul montan, a suferit transformările a cel puţin două cicluri geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfârşitul acestuia, aria muntoasă aparţinea unui domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai întins, format în principal din şisturi cristaline. Spre 12
Page 1 and 2: MINISTERUL MEDIULUI AGENŢIA NAŢIO
Page 3 and 4: 4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PRO
Page 5 and 6: Obiectivele PLAM Arad sunt: ‣ Ide
Page 7 and 8: 1.2.2. Identificarea şi Clasificar
Page 9 and 10: Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş (
Page 11: 2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI A
Page 15 and 16: Depozitele de umplutură încep cu
Page 17 and 18: 2.1.2.2. Caracteristici administrat
Page 19 and 20: • producţia de vagoane şi mater
Page 21 and 22: - 537 analize orare de PM2,5 (23 an
Page 23 and 24: Lacul Ghioroc (Partea sudică+ part
Page 25 and 26: 7. Pâncota 1 21,800 661,902 3791 A
Page 27 and 28: Bazinul Hidrografic Mureş Nr. crt.
Page 29 and 30: Dejecţiile zootehnice aplicate în
Page 31 and 32: În urma procesului de eutrofizare
Page 33 and 34: 4 rezervaţii botanice; 3 rezerva
Page 35 and 36: „Rezervaţia de Soluri Sărătura
Page 37 and 38: 1. aer - prin determinarea activit
Page 39 and 40: educere a nivelului de zgomot ţin
Page 41 and 42: amestec din comerţ, industrie, ins
Page 43 and 44: Tabelul 2.2.8.3.7 Deşeuri sortate
Page 45 and 46: Pe lângă faptul că strică imagi
Page 47 and 48: • Traficul auto Traficul auto are
Page 49 and 50: Tabelul 2.2.11.3.1 Valorile de conc
Page 51 and 52: 2.2.11.5. Zone vulnerabile care nec
Page 53 and 54: 5. SC ECONSA GRUP SA 6. Regia Auton
Page 55 and 56: 36. SC PANIN WEST SRL 37. SC CIMVES
Page 57 and 58: ‣ Cunoştinţe individuale - aces
Page 59 and 60: 4.Gestiunea necorespunzătoare a de
Page 61 and 62: O. Revizuirea practicilor de mediu
Page 63 and 64:
Poluarea atmosferică PM 04 4677 27
Page 65 and 66:
1.Ineficienta sau inexistenţa sist
Page 67 and 68:
5.Gradul scăzut de implicare a soc
Page 69 and 70:
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU
Page 71 and 72:
‣ Stimularea prin instrumente eco
Page 73 and 74:
Impactul financiar asupra membrilor
Page 75 and 76:
Prevenirea degradării şi conserva
Page 77 and 78:
CATEGORIA DE PROBLEME - PM 02 CANTI
Page 79 and 80:
Asigurarea cantitativă şi calitat
Page 81 and 82:
Implementarea unui sistem integrat
Page 83 and 84:
de deşeuri generatoare de deşeuri
Page 85 and 86:
Îmbunătăţirea calităţii aerul
Page 87 and 88:
CATEGORIA DE PROBLEME - PM 06 CAPAC
Page 89 and 90:
şi a dezvoltării durabile practic
Page 91 and 92:
şi a mediului natural, reechilibra
Page 93 and 94:
mediului natural Oprirea degradări
Page 95 and 96:
apelor subterane şi îmbunătăţi
Page 97 and 98:
educaţie ecologică a societăţii
Page 99 and 100:
Conservarea şi îmbunătăţirea f
Page 101 and 102:
factorilor de mediu în arealele cu
Page 103 and 104:
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢ
Page 105 and 106:
Respectarea prevederilor Directivei
Page 107 and 108:
cunoaşterea, aplicarea şi respect
Page 109 and 110:
3. Sursele potenţiale de finanţar
Page 111 and 112:
Programul ISPA Obiectivele ISPA au
Page 113 and 114:
Alocarea Fondurilor Structurale şi
Page 115 and 116:
3.2. Măsură privind îmbunătăţ
Page 117 and 118:
Programe de Cooperare Teritorală
Page 119 and 120:
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea datorat
Page 121 and 122:
Extindere reţea apă potabilă cu
Page 123 and 124:
depozitare a gunoiului de grajd şi
Page 125 and 126:
Reabilitarea sistemelor de captare,
Page 127 and 128:
Obiectiv specific Asigurarea parame
Page 129 and 130:
Mediatizarea datelor existente, ref
Page 131 and 132:
tratare deşeuri biodegradabi le co
Page 133 and 134:
privind prevenirea generării deşe
Page 135 and 136:
448/2005 Realizarea colectării DEE
Page 137 and 138:
Folosirea celor mai bune tehnici di
Page 139 and 140:
Încadrarea concentraţiei de polua
Page 141 and 142:
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea fonică
Page 143 and 144:
Reducerea emisiilor din sistemele i
Page 145 and 146:
PROBLEMA DE MEDIU: Comunitare/coope
Page 147 and 148:
Conservarea şi îmbunătăţirea c
Page 149 and 150:
salvamont turistic societăţi impl
Page 151 and 152:
Managementul corespunzător al arii
Page 153 and 154:
Punerea în aplicare a prevederilor
Page 155 and 156:
acestora PROBLEMA DE MEDIU: Insufic
Page 157 and 158:
ecomandărilor Uniunii Europene în
Page 159 and 160:
solurilor, excavare, extracţie, sp
Page 161 and 162:
valorile autorizate Proiectarea şi
Page 163 and 164:
fenomenului de eroziune asupra solu
Page 165 and 166:
PROBLEMA DE MEDIU: Gradul scăzut d
Page 167 and 168:
Matrice - Plan de implementare, mon
Page 169 and 170:
dezvoltare în documentaţiile de u
Page 171 and 172:
ezultatelor plantărilor şi eventu
Page 173 and 174:
civilizaţie drumuri judeţene - km
Page 175 and 176:
prevenirea accidentelor Eliminarea
Page 177 and 178:
colectare a apelor pluviale şi a i
Page 179 and 180:
PROBLEMA DE MEDIU: Tratarea de căt
Page 181 and 182:
autorizaţiilor emise de MM privind
Page 183 and 184:
Informarea societăţii civile priv
Page 185 and 186:
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZU
Page 187 and 188:
În ceea ce priveşte Crişul Alb R
Page 189 and 190:
Acest proiect ce se derulează în
Page 191 and 192:
≤ 2008 77 0 10 3 0 0 90 > 2008 0
show all

Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?