Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

depresiunea Almaş-Gurahonţ se face prin defileul epigenetic al Crişului Alb între Vârfurile şi Gurahonţ
(defileul de la Pleşcuţa).
- Dealurile Lipovei - care reprezintă, în mare, tot un piemont de eroziune, se află situate la sud de
Mureş. Genetic ele sunt legate de Munţii Zărandului şi de acţiunea Mureşului. Se foloseşte termenul de
dealuri, deoarece caracterul piemontan este mai evident doar în partea de vest şi sud, latura dinspre Mureş
fiind mai mult o asociere de forme structurale şi petrografice (dezvoltate nu numai pe roci panoniene, ci şi
pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).
- Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - se remarcă prin discontinuitatea mare pe care o introduce
în peisaj, de-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat de Valea Mureşului, cu relieful creat
de ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, de la est
spre vest: o zona depresionară largă (Săvârşin-Vărădia), un defileu (Căpruţa), o altă zonă depresionară
mai puţin extinsă (Bârzava-Conop) şi ultimul defileu (Şoimoş-Lipova) din cursul Mureşului, după care
acesta iese în câmpie.
- Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei "câmpii a glacisurilor", se află situată în continuarea
piemontului Codrului şi este mărginită la sud de valea Teuzului.
- Câmpia Crişului Alb - cuprinde relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Hidrografia minoră
are un caracter neorganizat, ezitant, iar panta văilor foarte redusă. Este o regiune joasă cu o dezvoltare
largă a luncilor.
- Câmpia înaltă a Aradului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o deltă
cuaternară a Mureşului, construită la ieşirea din defileul Şoimoş-Lipova. Câmpia scade altitudinal spre
nord. Partea centrală, în perimetrul marcat de localităţile Socodor, Sântana, Sâmbateni, Arad, Curtici este
relativ înaltă şi orizontală, iar spre vestul acesteia, după o zonă coborâtă (pe aliniamentul Sânpaul-Iratoş)
cu tendinţe de înmlăştinire urmează o porţiune de câmpie înaltă (sectorul Pecica-Nădlac) cu caracter
tabular. În sudul Câmpiei Aradului se interpune subunitatea văii Mureşului.
- Câmpia Vingăi - este situată la sud de Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche
deltă continentală a Mureşului (anterioară însă deltei ce formează Câmpia Aradului). Aceasta se continuă
spre vest cu o câmpie mai coborâtă, pe aliniamentul Aradul Nou-Şag-Mănăştur.
Din punct de vedere hidrografic se remarcă existenţa unor importante cursuri de apă şi a unor
rezerve subterane apreciabile.
Teritoriul judeţului Arad este străbătut de următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul
Alb, Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii de 29 m 3 /s la Zerind, Crişul Alb are un debit
care creşte de la 13,7 m 3 /s la Gurahonţ la 18,6 m 3 /s la Bocsig şi la 21,4 m 3 /s la Chişineu-Criş. Afluenţii
Crişului Alb au debite între 1-3 m 3 /s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.
Mureşul are la intrarea în judeţ un debit de 142 m 3 /s, iar la Arad 154 m 3 /s. Debitele maxime ale
Mureşului pot ajunge la peste 2000 m 3 /s (2150 m 3 /s) şi duc la apariţia inundaţiilor.
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Cele mai mici valori ale densităţii
reţelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa
şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a
reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km 2 .
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea
Mureşului şi lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauţ.
Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general,
la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză
este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;
- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului
legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea,
circulaţia maselor de aer, caracterul suprafeţei active determină existenţa pe teritoriul judeţului Arad a
unui climat temperat continental moderat, cu influenţe oceanice.
15