Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
MINISTERUL MEDIULUI<br />
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI<br />
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ARAD<br />
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU<br />
JUDEŢUL ARAD<br />
ARAD – ROMÂNIA<br />
2009
CUPRINS<br />
CUPRINS ............................................................................................................................................................................ 1<br />
1. INTRODUCERE ......................................................................................................................................................... 3<br />
1.1. CE ESTE PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL ARAD?<br />
.............................................................................................................................................................. 3<br />
1.2. STRUCTURA ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU ELABORAREA PLAM ........................................ 4<br />
1.2.1. Consi<strong>de</strong>raţii Generale ............................................................................................................ 4<br />
1.2.2. I<strong>de</strong>ntificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ............................................. 6<br />
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> într-un plan <strong>de</strong> acţiune ............................ 6<br />
2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD ................................................................................................ 10<br />
2.1 INFORMAŢII GENERALE ASUPRA JUDEŢULUI ................................................................................... 10<br />
2.1.1. Valori istorice şi culturale .................................................................................................... 10<br />
2.1.2. Descrierea ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> .................................................................................................... 12<br />
2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice ................................................................................... 12<br />
2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice .................................................................. 166<br />
2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole ..................................................................................... 17<br />
2.2. STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD ........................................................................................... 18<br />
2.2.1. Starea calităţii atmosferei ..................................................................................................... 18<br />
2.2.1.1. Poluarea <strong>de</strong> fond şi poluarea <strong>de</strong> impact ......................................................................... 18<br />
2.2.2. Starea apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane ............................................................................... 20<br />
2.2.2.1. Starea râurilor ................................................................................................................ 20<br />
2.2.2.2. Starea lacurilor ............................................................................................................... 21<br />
2.2.2.3. Starea apelor subterane .................................................................................................. 22<br />
2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei .................................................................................... 23<br />
2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale ................................................................... 24<br />
2.2.3. Starea solurilor ..................................................................................................................... 26<br />
2.2.4. Starea pădurilor.................................................................................................................... 28<br />
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice ....................................................... 29<br />
2.2.6. Starea ariilor protejate ......................................................................................................... 31<br />
2.2.7. Starea radioactivităţii <strong>mediu</strong>lui ............................................................................................ 35<br />
2.2.8. Starea aşezărilor umane ....................................................................................................... 37<br />
2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului........................................................................... 37<br />
2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor <strong>de</strong> recreere ............................................................... 38<br />
2.2.8.3. Situaţia <strong>de</strong>şeurilor menajere .......................................................................................... 39<br />
2.2.8.4. Situaţia <strong>de</strong>şeurilor industriale ........................................................................................ 42<br />
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi <strong>de</strong> artă ........................................................ 43<br />
2.2.10. Poluări acci<strong>de</strong>ntale ............................................................................................................. 44<br />
2.2.11. Zone critice privind <strong>de</strong>terioararea calităţii <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> pe teritoriul Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> ....... 44<br />
2.2.11.1. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării aerului .................................................... 44<br />
2.2.11.2. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării apelor <strong>de</strong> suprafaţă ................................. 46<br />
2.2.11.3. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii apelor subterane ..................................... 47<br />
2.2.11.4. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării solului .................................................... 49<br />
2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică ............................................... 50<br />
3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL ARAD ............................... 55<br />
3.1. DESCRIEREA METODOLOGIEI DE IDENTIFICARE, EVALUARE ŞI SELECTARE A PROBLEMELOR ......... 55<br />
3.2. DESCRIEREA, ANALIZAREA ŞI EVALUAREA PROBLEMELOR/ASPECTELOR DE MEDIU ...................... 56<br />
3.3. SELECTAREA PROBLEMELOR PRIORITARE ŞI SINTEZA PROBLEMELOR DE MEDIU PRIORITARE ........ 61<br />
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD ............................ 68<br />
1
4.1. ACŢIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL ARAD ...................................... 68<br />
4.1.1. Introducere ........................................................................................................................... 68<br />
4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor.................................................................... 68<br />
4.1.3. Recomandări cadru <strong>pentru</strong> protejarea componentelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ......................................... 69<br />
4.1.4. I<strong>de</strong>ntificarea priorităţilor <strong>pentru</strong> acţiune ............................................................................. 70<br />
4.1.5. I<strong>de</strong>ntificarea criteriilor <strong>de</strong> selectare a acţiunilor ................................................................. 71<br />
4.1.6. I<strong>de</strong>ntificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor ................................................................. 72<br />
4.2. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD .............................................. 73<br />
4.2.1. Matricile plan <strong>pentru</strong> soluţionarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> prioritare .................................. 73<br />
5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR .......................................................................... 107<br />
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR ................................................................. 184<br />
6.1. ELABORAREA PLANULUI DE MONITORIZARE ŞI DE EVALUARE ..................................................... 184<br />
6.2. MATRICEA DE MONITORIZARE .................................................................................................... 184<br />
6.3. RAPORTUL DE EVALUARE A REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII PLAM ARAD 2005 ...................... 184<br />
6.4. TERMEN DE REVIZUIRE A PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD 190<br />
6.5 ADOPTAREA ŞI INSTITUŢIONALIZAREA PLANULUI LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI<br />
ARAD ................................................................................................................................................. 190<br />
2
1. INTRODUCERE<br />
1.1. Ce este <strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu (PLAM) şi care este rolul său în Ju<strong>de</strong>ţul<br />
<strong>Arad</strong>?<br />
PLAM presupune <strong>de</strong>zvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, stabilirea<br />
priorităţilor, i<strong>de</strong>ntificarea celor mai a<strong>de</strong>cvate strategii <strong>de</strong> rezolvare a celor mai importante probleme şi<br />
realizarea <strong>de</strong> acţiuni constând în îmbunătăţiri reale ale situaţiei <strong>mediu</strong>lui şi aspectelor <strong>de</strong> sănătate publică.<br />
PLAM reprezintă un mijloc <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> eficient <strong>pentru</strong> soluţionarea problemelor şi aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la<br />
nivel <strong>local</strong>, respectiv una dintre cele mai eficiente modalităţi <strong>de</strong> participare a publicului în procesul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie al autorităţilor <strong>local</strong>e. PLAM vizează în general diminuarea poluării, utilizarea eficientă a<br />
resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, <strong>de</strong>zvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea<br />
activităţilor social-economice cu impact minim asupra <strong>mediu</strong>lui natural. PLAM-ul accentuează, <strong>de</strong><br />
asemenea, importanţa respectării cerinţelor economice prezente, ţinând cont <strong>de</strong> necesitatea respectării<br />
principiilor <strong>de</strong> coabitare cu <strong>mediu</strong>l natural. In baza principiilor care vizează dreptul publicului <strong>de</strong> a avea<br />
acces la informaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (conform preve<strong>de</strong>rilor Convenţiei <strong>de</strong> la Aarchus), autorităţile <strong>local</strong>e trebuie<br />
să realizeze o participare publică eficientă în procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. PLAM-ul reprezintă<br />
baza <strong>pentru</strong> acţiunea autorităţilor publice <strong>local</strong>e, <strong>pentru</strong> investitorii privaţi, organizaţii<br />
nonguvernamentale. PLAM sprijină activ procesul <strong>de</strong> armonizare cu cerinţele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, fiind mijloacele<br />
cele mai eficiente <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unei viziuni colective, evaluarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, stabilirea<br />
priorităţilor, i<strong>de</strong>ntificarea celor mai a<strong>de</strong>cvate strategii <strong>pentru</strong> rezolvarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la nivel<br />
<strong>local</strong> menite să conducă la îmbunătăţirea reală a calităţii factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi a sănătăţii populaţiei.<br />
PLAM reprezintă un a<strong>de</strong>vărat plan <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliu <strong>pentru</strong> viitoarele investiţii şi activităţi <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea<br />
calităţii şi protecţiei <strong>mediu</strong>lui în ju<strong>de</strong>ţ.<br />
PLAM-ul implică participarea unui spectru larg <strong>de</strong> actori <strong>pentru</strong> îndrumarea procesului <strong>de</strong><br />
planificare în domeniul <strong>mediu</strong>lui. Practic, PLAM-ul oferă un cadru <strong>de</strong> întâlnire a diverselor grupuri <strong>de</strong><br />
indivizi având i<strong>de</strong>i, interese, valori şi perspective diferite. Aceste persoane lucrează împreună pe o durată<br />
bine <strong>de</strong>finită <strong>pentru</strong> a obţine consensul asupra priorităţilor şi acţiunilor prin care se pot soluţiona<br />
problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. Aceste priorităţi şi acţiuni sunt incluse într-un <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu care<br />
se constituie într-un program al investiţiilor viitoare din respectiva comunitate, recomandările fiind<br />
încorporate în <strong>de</strong>ciziile şi strategiile administraţiei publice <strong>local</strong>e, agenţilor economici, instituţiilor <strong>de</strong><br />
învăţământ şi ale altor autorităţi cu atribuţii în domeniul <strong>mediu</strong>lui. Resursele financiare limitate fac<br />
imposibilă soluţionarea tuturor problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> altfel <strong>de</strong>cât prin implicarea administraţiei publice<br />
<strong>local</strong>e, a tuturor instituţiilor <strong>de</strong>concentrate şi a comunităţilor în <strong>de</strong>finirea priorităţilor şi în planificarea implementării<br />
acestora în mod eficient şi eficace <strong>pentru</strong> următorii ani. <strong>Plan</strong>ificarea acţiunii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> este<br />
necesară <strong>pentru</strong> asigurarea durabilă şi eficientă a resurselor şi <strong>pentru</strong> implicarea activă a comuntăţilor<br />
<strong>local</strong>e în i<strong>de</strong>ntificarea şi soluţionarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
PLAM reprezintă prin instituţionalizare, angajamentul autorităţilor publice <strong>local</strong>e şi al comunităţii<br />
în asigurarea unui <strong>mediu</strong> a<strong>de</strong>cvat, al unor condiţii <strong>de</strong> viaţă mai bune şi al unei <strong>de</strong>zvoltări durabile <strong>pentru</strong><br />
generaţiile actuale şi viitoare. Aprobarea PLAM-ului <strong>de</strong> către Comitetul <strong>de</strong> Coordonare va conferi acestui<br />
document putere <strong>de</strong> lege la nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ şi va trebui respectat cu stricteţe <strong>de</strong> către agenţii economici<br />
poluatori, <strong>de</strong> instituţiile administrative şi <strong>de</strong> autorităţile <strong>local</strong>e. Pentru a mări eficienţa PLAM, este<br />
necesar ca recomandările ce rezultă din acesta să fie corelate cu celelalte procese <strong>de</strong> planificare şi<br />
reglementare legislativă. PLAM serveşte astfel drept ghid pe termen lung <strong>pentru</strong> acţiunile <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale<br />
ju<strong>de</strong>ţului. Totodată acest document constituie o bază oficială <strong>pentru</strong> elaborarea proiectelor <strong>de</strong> finanţare <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>.<br />
Scopurile urmărite prin realizarea PLAM-ului sunt, evaluarea clară a problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
stabilirea priorităţilor <strong>de</strong> acţiune pe termen scurt, <strong>mediu</strong> şi lung, corelarea <strong>de</strong>zvoltării economice cu<br />
aspectele <strong>de</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui, <strong>de</strong>ci corelarea cu planurile ju<strong>de</strong>ţene şi regionale.<br />
Obiectivele PLAM trebuie să fie realiste, să poată fi atinse într-o anumită perioadă <strong>de</strong> timp<br />
<strong>de</strong>finită şi cu un buget asigurat sau estimat în functie <strong>de</strong> sursele <strong>de</strong> finanţare existente. În general, planul<br />
trebuie concentrat pe priorităţi pe termen scurt şi <strong>mediu</strong>, fără a compromite o viziune a comunităţii asupra<br />
obiectivelor pe termen lung.<br />
3
Obiectivele PLAM <strong>Arad</strong> sunt:<br />
‣ I<strong>de</strong>ntificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>;<br />
‣ Promovarea conştientizării publicului privind responsabilităţile <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui şi<br />
creşterea sprijinului membrilor comunităţii <strong>pentru</strong> strategiile şi investiţiile necesare acţiunii;<br />
‣ Întărirea capacităţii autorităţilor <strong>local</strong>e şi a ONG-urilor în managementul şi implementarea<br />
programelor, planurilor şi proiectelor <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>, incluzând abilitatea acestora <strong>de</strong> a obţine<br />
finanţări din partea instituţiilor naţionale şi internaţionale;<br />
‣ Promovarea parteneriatului între actorii implicaţi în procesul <strong>de</strong>cizional <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
‣ Concordanţa cu cerinţele legislative naţionale şi cu cele care <strong>de</strong>curg din implementarea<br />
acquisului comunitar, cu strategiile, planurile şi programele naţionale şi ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong> acţiune;<br />
Transpunerea şi implementarea legislaţiei europene <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în legislaţia românească <strong>de</strong>termină<br />
asumarea <strong>de</strong> către autorităţi a unor noi responsabilităţi, necesită o abordare administrativă şi <strong>de</strong> influenţă a<br />
problematicii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, conducând la necesitatea stabilirii unor noi obiective specifice şi acţiuni la nivelul<br />
ju<strong>de</strong>ţului şi implicit la necesitatea revizuirii PLAM <strong>Arad</strong> 2005.<br />
Conform recomandărilor Uniunii Europene, revizuirea PLAM s-a realizat într-o manieră<br />
participativă, principiul fundamental fiind consensul unui grup cu o largă reprezentare bazat pe o<br />
cunoaştere aprofundată a aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> existente la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>.<br />
PLAM reliefează un proces dinamic a cărui evoluţie este continuă, <strong>de</strong>pinzând <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> factori<br />
socio-economici care evoluează în timp, având nevoie <strong>de</strong> o permanentă monitorizare şi o revizuire<br />
periodică în scopul reactualizării elementelor <strong>de</strong> planificare strategică conţinute.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re faptul că procesul <strong>de</strong> revizuire este un proces ciclic care ţine cont <strong>de</strong> modificările<br />
şi evoluţia în ansamblu a unei comunităţi în relaţie cu <strong>mediu</strong>l natural, fiecare revizuire a PLAM va<br />
modifica obiectivele specifice şi acţiunile alocate atingerii acestor obiective, procesul <strong>de</strong>sfăşurându-se în<br />
concordanţă cu viziunea, scopul şi ţintele i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong> către comunitate.<br />
În anul 2008 s-a procedat la revizuirea acestui document.<br />
1.2. Structura şi metodologia utilizată <strong>pentru</strong> elaborarea PLAM<br />
1.2.1. Consi<strong>de</strong>raţii Generale<br />
Procesul <strong>de</strong> revizuire a <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
sub coordonarea directorului executiv al APM <strong>Arad</strong> – Dănoiu Dana Monica şi a inclus următoarele<br />
activităţi principale:<br />
‣ Stabilirea structurilor necesare elaborării PLAM: Comitetul <strong>de</strong> Coordonare şi Grupul <strong>de</strong> Lucru<br />
‣ <strong>Plan</strong>ificarea activităţilor necesare elaborării PLAM şi stabilirea atribuţiilor generale şi<br />
specifice al membrilor structurilor formate;<br />
‣ Colectarea informaţiilor necesare evaluării calităţii <strong>mediu</strong>lui, trecerea în revistă a cauzelor şi a<br />
principalilor agenţi economici cu impact poluator şi a zonelor poluate intens;<br />
‣ Evaluarea şi ierarhizarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> utilizând o metodologie bazată pe<br />
evaluarea riscului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
‣ I<strong>de</strong>ntificarea obiectivelor generale şi specifice, precum şi a ţintelor necesare rezolvării<br />
problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> i<strong>de</strong>ntificate;<br />
‣ I<strong>de</strong>ntificarea acţiunilor, responsabilităţilor şi a costurilor estimate ale implementării acestora;<br />
‣ Stabilirea strategiilor <strong>de</strong> rezolvare a problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (obiective, indicatori, acţiuni,<br />
termene, responsabilităţi);<br />
‣ Elaborarea matricilor <strong>pentru</strong> fiecare categorie <strong>de</strong> probleme/aspecte <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în parte;<br />
‣ Consultarea cu privire la conţinutul şi viziunea PLAM;<br />
‣ Adoptarea PLAM <strong>de</strong> către toţi factori implicaţi în evaluare, implementare şi monitorizare.<br />
Pentru elaborarea <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> – versiunea 2009 au<br />
fost promovate 2 structuri funcţionale:<br />
1. Comitetul <strong>de</strong> Coordonare, constituit în scopul revizuirii PLAM <strong>Arad</strong>, format din reprezentanţi<br />
ai autorităţilor publice <strong>local</strong>e, instituţii <strong>de</strong>concentrate, ONG-uri, unităţi <strong>de</strong> învăţământ:<br />
1. Instiuţia Prefectului – Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
2. <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong><br />
3. Primăria Municipiului <strong>Arad</strong><br />
4. Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong><br />
5. Garda Naţionala <strong>de</strong> Mediu –<br />
Comisariatul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong><br />
4
6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA<br />
<strong>Arad</strong><br />
7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor<br />
Crişuri Ora<strong>de</strong>a<br />
8. ANIF – Unitatea <strong>de</strong> Administrare ARAD<br />
9. Autoritatea <strong>de</strong> Sănătate Publică a<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
10. Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare<br />
Rurală <strong>Arad</strong><br />
11. Direcţia Sanitar Veterinară şi <strong>pentru</strong><br />
Siguranţa Alimentelor <strong>Arad</strong><br />
12. Agenţia <strong>de</strong> Plăţi şi Intervenţie <strong>pentru</strong><br />
Agricultură<br />
13. R.N.P. Direcţia Silvică <strong>Arad</strong><br />
14. Parcul Natural Lunca Mureşului<br />
15. Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situaţii <strong>de</strong> Urgenţă<br />
<strong>Arad</strong><br />
16. Camera <strong>de</strong> Comerţ, Industrie şi<br />
Agricultură <strong>Arad</strong><br />
17. Oficiul Registrului Comerţului <strong>Arad</strong><br />
18. Inspectoratul <strong>de</strong> Poliţie Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong><br />
19. Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Arad</strong><br />
20. Registrul Auto Rromân<br />
21. CNIPMM filiala ARAD<br />
22. Asociaţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Vânătorilor şi<br />
Pescarilor Sportivi <strong>Arad</strong><br />
23. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ<br />
24. Primăria Oraşului NĂDLAC<br />
25. Primăria Oraşului PECICA<br />
26. Primăria Oraşului PÂNCOTA<br />
27. Primăria Oraşului INEU<br />
28. Primăria Oraşului LIPOVA<br />
29. Primăria Oraşului SEBIŞ<br />
30. Primăria Oraşului SÂNTANA<br />
31. Primăria Oraşului CURTICI<br />
32. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD<br />
33. Universitatea <strong>de</strong> Vest Vasile Goldiş <strong>Arad</strong><br />
34. Asociaţia Excelsior<br />
35. Condor Club ARAD<br />
36. SC Compania <strong>de</strong> Apă ARAD<br />
37. SC CET ARAD SA<br />
38. Compania <strong>de</strong> Transport Public ARAD<br />
39. SC ASA Servicii Ecologice S.R.L<br />
ARAD<br />
40. SC Polaris M Holding SRL<br />
2. Grupul <strong>de</strong> Lucru, ce cuprin<strong>de</strong> persoane cu experienţă în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui în<br />
cadrul instituţiilor, ONG-urilor şi agenţilor economici reprezentativi din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>:<br />
1. Instituţia Prefectului – Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
2. <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
3. Primăria Municipiului <strong>Arad</strong><br />
4. Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong><br />
5. Garda Naţională <strong>de</strong> Mediu – C J<strong>Arad</strong><br />
6. A.N. „Apele Romane” D.A. Mureş, SGA<br />
<strong>Arad</strong><br />
7. A.N. Apele Romane – Direcţia Apelor<br />
Crişuri Ora<strong>de</strong>a<br />
8. ANIF – unitate <strong>de</strong> administrare ARAD<br />
16. Inspectoratul <strong>de</strong> Poliţie Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong><br />
17. Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Arad</strong><br />
18. Registrul Auto Român<br />
19. CNIPMM filiala ARAD<br />
20. Primăria Oraşului CHIŞINEU CRIŞ<br />
21. Primăria Oraşului NĂDLAC<br />
22. Primăria Oraşului PECICA<br />
23. Primăria Oraşului PÂNCOTA<br />
24. Primăria Oraşului INEU<br />
25. Primăria Oraşului LIPOVA<br />
9. Autoritatea <strong>de</strong> Sănătate Publică a 26. Primăria Oraşului SEBIŞ<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
10. Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare<br />
Rurală <strong>Arad</strong><br />
11. Direcţia Sanitar Veterinară şi <strong>pentru</strong><br />
Siguranţa Alimentelor <strong>Arad</strong><br />
12. Agenţia <strong>de</strong> Plăţi şi Intervenţie <strong>pentru</strong><br />
Agricultură<br />
13. R.N.P. – Direcţia Silvică <strong>Arad</strong><br />
14. Parcul Natural Lunca Mureşului<br />
15. Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situaţii <strong>de</strong> Urgenţă<br />
27. Primăria Oraşului SÂNTANA<br />
28. Primăria Oraşului CURTICI<br />
29. Universitatea Aurel Vlaicu ARAD<br />
30. Asociaţia Excelsior<br />
31. Condor Club ARAD<br />
32. SC Compania <strong>de</strong> Apă ARAD<br />
33. SC CET ARAD SA<br />
34. Compania <strong>de</strong> Transport Public ARAD<br />
35. SC ASA Servicii Ecologice SRL ARAD<br />
36. SC Polaris M Holding SRL<br />
<strong>Arad</strong><br />
Grupul <strong>de</strong> Lucru a fost structurat în 4 (patru) subgrupuri: Apă, Aer, Biodiversitate şi Sol şi<br />
Deşeuri care au i<strong>de</strong>ntificat şi <strong>de</strong>scris problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. Coordonator subgrup Apă – consilier Jurj<br />
Luminiţa; coordonator subgrup Aer – consilier Cârlugea Daniela; coordonator subgup Biodiversitate –<br />
consilier Bogdan Ciprian; coordonator subgrup Sol şi Deşeuri – consilier Popescu Daniela.<br />
Coordonatorul Grupului <strong>de</strong> Lucru al PLAM <strong>Arad</strong>: c.j.Buza Ramona Iuliana – consilier Relaţii<br />
Publice, Comunicare, Programe, Proiecte.<br />
5
1.2.2. I<strong>de</strong>ntificarea şi Clasificarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Activităţile <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare, evaluare şi ierarhizare a problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> au fost efectuate <strong>de</strong><br />
Grupul <strong>de</strong> Lucru şi Comitetului <strong>de</strong> Coordonare al PLAM <strong>Arad</strong>.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> din ju<strong>de</strong>ţ a fost realizată folosind următoarele surse<br />
informaţionale: rapoarte şi studii <strong>de</strong> specialitate ale instituţilor cu atribuţii în controlul şi gestiunea<br />
<strong>mediu</strong>lui natural, ale autorităţilor administraţiei publice <strong>local</strong>e şi ju<strong>de</strong>ţene.<br />
În ve<strong>de</strong>rea elaborării unui plan realist care să aibă şanse <strong>de</strong> implementare, s-a utilizat analiza<br />
SWOT ca proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a obstacolelor ce pot sta în calea rezolvării obiectivelor propuse.<br />
Astfel s-au i<strong>de</strong>ntificat:<br />
‣ Puncte tari interioare ale comunităţii, respectiv potenţialul propriu al ju<strong>de</strong>ţului;<br />
‣ Puncte slabe interioare ale comunităţii;<br />
‣ Oportunităţile exterioare pe care le poate folosi comunitatea;<br />
‣ Riscurile, respectiv ameninţările prin neimplementarea acţiunilor.<br />
Prin analiza critică a stării <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> către Grupul <strong>de</strong> Lucru în cadrul primelor întâlniri au fost<br />
stabilite problemele specifice care vor fi incluse în evaluare. Într-o primă etapă problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> au<br />
fost i<strong>de</strong>ntificate, iar apoi s-a realizat o clasificare a acestora. O listă nominală a principalelor probleme <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> selectate <strong>de</strong> către Grupul <strong>de</strong> Lucru cu impact major asupra <strong>mediu</strong>lui este redată în continuare:<br />
1. Cantitatea şi calitatea apei potabile<br />
2. Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
3. Degradarea solului şi apelor subterane<br />
4. Poluarea atmosferică<br />
5. Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
6. Pericole generate <strong>de</strong> catastrofe/fenomene<br />
naturale şi antropice<br />
7. Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui, transportul rutier<br />
şi feroviar<br />
8. Asigurarea stării <strong>de</strong> sănătate<br />
9. Biodiversitate<br />
10. Educaţia ecologică<br />
11. Turism şi agrement<br />
12. Capacitatea administrativă a instituţiilor<br />
cu atribuţii în domeniul protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
13. Incendierea voluntară a pajiştilor,<br />
miriştilor şi a gunoaielor<br />
14. Poluarea transfrontalieră<br />
15. Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
16. Energie<br />
17. Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală<br />
18. Aspecte legislative<br />
1.2.3. Transformarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> într-un plan <strong>de</strong> acţiune<br />
Procesul <strong>de</strong> transformare a problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> într-un plan <strong>de</strong> acţiune constă în :<br />
1. Stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, care asigură direcţia<br />
strategică a eforturilor pe termen scurt, <strong>mediu</strong> şi lung şi care să obţină consensul comunităţii;<br />
2. Stabilirea ţintelor care reprezintă sarcinile cuantificabile necesar a fi realizate într-un interval <strong>de</strong><br />
timp specificat. Acestea sunt utilizate şi <strong>pentru</strong> cuantificarea progreselor realizate în<br />
implementarea PLAM;<br />
3. Stabilirea indicatorilor în funcţie <strong>de</strong> obiectivele şi ţintele propuse prin planul <strong>de</strong> acţiune.<br />
Indicatorii vor servi la măsurarea acţiunilor şi a rezultatelor acestora;<br />
4. I<strong>de</strong>ntificarea acţiunilor, stabilirea acţiunilor prioritare şi elaborarea matricilor – plan <strong>de</strong> acţiune<br />
<strong>pentru</strong> fiecare categorie <strong>de</strong> probleme/apecte <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în parte;<br />
5. Stabilirea responsabililor <strong>pentru</strong> implementare, respectiv instituţiile/unităţile/persoanele care vor<br />
avea responsabilitatea implementării acţiunilor;<br />
6. Stabilirea termenelor <strong>de</strong> finalizare, respectiv datele la care trebuie finalizate acţiunile.<br />
Implementarea PLAM reprezintă punerea în aplicare a acţiunilor cuprinse în planul <strong>de</strong> acţiune, în<br />
conformitate cu planul <strong>de</strong> implementare stabilit prin documentul PLAM. Această etapă este esenţială<br />
<strong>pentru</strong> succesul PLAM.<br />
Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor oferă cadrul <strong>pentru</strong> compararea eforturilor <strong>de</strong> implementare cu<br />
scopul şi obiectivele iniţiale, evi<strong>de</strong>nţiază progresul făcut <strong>pentru</strong> obţinerea rezultatelor scondate în<br />
perioada <strong>de</strong> timp propusă în PLAM. Monitorizarea continuă a PLAM va pune în evi<strong>de</strong>nţă modul în care<br />
instituţiile şi organizaţiile responsabile cu în<strong>de</strong>plinirea unor sarcini îşi realizează obligaţiile. PLAM se<br />
adoptă prin Ordinul Instituţiei Prefectului – Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, după ce a fost supus în prealabil <strong>de</strong>zbaterii<br />
publicului.<br />
6
Schema principalelor etape ale procesului PLAM <strong>Arad</strong><br />
Iniţierea şi organizarea procesului PLAM<br />
Evaluarea rezultatelor şi<br />
revizuirea/actualizarea PLAM<br />
Analiza SWOT<br />
I<strong>de</strong>ntificarea şi evaluarea problemelor şi<br />
aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>; stabilirea priorităţilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Elaborarea PLAM<br />
Monitorizarea PLAM<br />
Proces consultativ în ve<strong>de</strong>rea finalizării<br />
Adoptarea oficială a PLAM şi<br />
implementarea planului <strong>de</strong> acţiune<br />
Analiza SWOT – Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
Baza <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe <strong>de</strong> o parte în punctele tari<br />
interne existente în ju<strong>de</strong>ţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe <strong>de</strong> altă parte în<br />
oportunităţile oferite <strong>de</strong> forţele exterioare ju<strong>de</strong>ţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul<br />
statului sau din surse externe). I<strong>de</strong>ntificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong><br />
asemenea, punctele slabe existente (lipsa <strong>de</strong> fonduri suficiente <strong>pentru</strong> proiectele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, personal<br />
insuficient în instituţiile publice <strong>pentru</strong> a rezolva şi gestiona eficient problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, inexistenţa<br />
unui cadru legislativ specific anumitor domenii referitoare la <strong>mediu</strong>, insuficienta corelare a legislaţiei <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să vizeze<br />
îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.<br />
Puncte tari<br />
Puncte slabe<br />
Situarea ju<strong>de</strong>ţului la extremitatea vestică<br />
a României, la intersecţia principalelor<br />
trasee rutiere şi ferate <strong>de</strong> intrare dinspre<br />
UE în România;<br />
Legislaţie <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> armonizată cu<br />
legislaţia Uniunii Europene; strategii şi<br />
planuri <strong>de</strong> implementare a Directivelor<br />
UE pe fiecare sector <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
Existenţa ONG-urilor axate pe<br />
problematica protecţiei <strong>mediu</strong>lui;<br />
Experienţa în <strong>de</strong>rularea proiectelor<br />
finanţate din fonduri <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare şi<br />
post-a<strong>de</strong>rare sau din alte surse externe şi<br />
interne;<br />
Existenţa <strong>Plan</strong>ului Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong><br />
Gestionare a Deşeurilor;<br />
Existenţa a numeroase<br />
acorduri/protocoale <strong>de</strong> cooperare;<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> are calitatea <strong>de</strong> membru a<br />
Nivel relativ scăzut al investiţiilor,<br />
după 1990, în sectoarele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>,<br />
comparativ cu necesarul <strong>de</strong> investiţii<br />
<strong>pentru</strong> conformarea cu standar<strong>de</strong>le<br />
europene;<br />
Accesul redus al populaţiei la sisteme<br />
centralizate <strong>de</strong> apă şi salubritate<br />
comparativ cu celelalte state membre<br />
ale UE; calitatea scăzută a apei<br />
potabile furnizate către populaţie, în<br />
unele zone din ju<strong>de</strong>ţ;<br />
Funcţionarea necorespunzătoare a<br />
staţiilor <strong>de</strong> tratare şi epurare a apelor<br />
uzate, precum şi evacuarea directă a<br />
apelor uzate;<br />
Existenţa unor suprafeţe <strong>de</strong> teren<br />
poluate istoric din cauza practicării<br />
unor activităţi economice intense<br />
(agricol, chimic);<br />
7
Euroregiunii Dunăre-Criş-Mureş<br />
(D.K.M.T.), al Adunării Regiunilor<br />
Vitivinicole din Europa (A.R.E.V.), al<br />
Conferinţei Regiunilor Aeroportuare<br />
(A.R.C.), al Adunării Regiunilor<br />
Europei (A.R.E.) şi al Asociaţiei<br />
Regiunilor Europene <strong>de</strong> Frontieră<br />
(A.E.B.R.);<br />
Existenţa unor strategii privind<br />
soluţionarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
Existenţa Master <strong>Plan</strong> – Apă şi Master<br />
<strong>Plan</strong> – Deşeuri;<br />
Strategia <strong>de</strong> cooperare transfrontalieră la<br />
nivelul Euroregiunii DKMT;<br />
Proiecte transfrontaliere RO-HU în<br />
<strong>de</strong>rulare sau în curs <strong>de</strong> implementare;<br />
Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>ţului 2007-<br />
2013;<br />
Strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare turistică;<br />
Imagine pozitivă a ju<strong>de</strong>ţului în UE şi<br />
alte state;<br />
Existenţa <strong>de</strong>poneului ecologic autorizat<br />
aparţinând S.C. ASA SERVICII<br />
ECOLOGICE S.R.L.;<br />
Piaţă tradiţională <strong>de</strong> turism <strong>local</strong> şi<br />
transfrontalier.<br />
Oportunităţi<br />
Utilizarea fondurilor UE ca o contribuţie<br />
importantă <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea<br />
standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în ju<strong>de</strong>ţ;<br />
Creşterea standar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> viaţă şi a<br />
oportunităţilor economice prin<br />
asigurarea unor servicii publice <strong>de</strong><br />
calitate, prin reconstrucţia ecologică a<br />
siturilor poluate, prin reducerea<br />
riscurilor la <strong>de</strong>zastre naturale;<br />
Existenţa unor planuri <strong>de</strong> investiţii pe<br />
termen lung în condiţiile <strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile;<br />
Implementarea legislaţiei cu privire la<br />
introducerea celor mai bune tehnologii<br />
disponibile în infrastructura <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>;<br />
creşterea eficienţei utilizării resurselor şi<br />
a energiei;<br />
Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi a<br />
agenţilor economici la servicii publice<br />
<strong>de</strong> apă, canalizare şi termoficare;<br />
Îmbunătăţirea performanţelor<br />
operatorilor <strong>de</strong> servicii publice;<br />
Dezvoltarea unei pieţe viabile <strong>de</strong><br />
reciclare a <strong>de</strong>şeurilor/materiei prime<br />
rezultate din procesarea <strong>de</strong>şeurilor;<br />
Dezvoltarea <strong>de</strong> parteneriate Public-<br />
Private privind <strong>mediu</strong>l înconjurător;<br />
Resurse financiare şi umane scăzute<br />
<strong>pentru</strong> managementul ariilor protejate<br />
şi a biotopurilor;<br />
Sistem <strong>de</strong>ficitar <strong>de</strong> colectare selectivă<br />
a <strong>de</strong>şeurilor în <strong>mediu</strong>l urban şi rural;<br />
Depozitarea necontrolată a <strong>de</strong>şeurilor<br />
în zonele rurale;<br />
Insuficienta preocupare a agenţilor<br />
economici în ceea ce priveşte<br />
minimizarea, recuperarea şi<br />
reutilizarea <strong>de</strong>şeurilor;<br />
Slaba conştientizare a populaţiei şi a<br />
agenţilor economici privind<br />
gestionarea a<strong>de</strong>cvată a <strong>de</strong>şeurilor,<br />
respectiv, a ariilor speciale protejate;<br />
Lipsa cunoştiinţelor sau experienţă<br />
limitată privind practicile<br />
internaţionale <strong>de</strong> refacere a <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător;<br />
Dezinteresul societăţii civile privind<br />
problematica <strong>mediu</strong>lui înconjurător;<br />
Nevalorificarea surselor regenerabile<br />
<strong>de</strong> producere a energiei verzii.<br />
Ameninţări<br />
Riscul neadaptării la condiţiile <strong>de</strong><br />
calitate impuse <strong>de</strong> UE;<br />
Capacitatea scăzută a beneficiarilor<br />
finali şi a autorităţilor <strong>local</strong>e <strong>de</strong> a<br />
genera proiecte şi <strong>de</strong> a aplica la<br />
standar<strong>de</strong>le europene;<br />
Neconformarea cu cerinţele<br />
Directivelor UE <strong>pentru</strong> sectorul <strong>de</strong> apă<br />
şi gestiunea <strong>de</strong>şeurilor în condiţiile<br />
unei absorţii scăzute a fondurilor<br />
europene, cauzată <strong>de</strong> procesul<br />
complex <strong>de</strong> pregătire şi gestionare a<br />
proiectelor, precum şi datorită<br />
cofinanţării costisitoare;<br />
Dificultăţi în susţinerea costurilor <strong>de</strong><br />
investiţie a proiectelor în domeniul<br />
infrastructurii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, în special <strong>de</strong><br />
către comunităţile medii şi mici;<br />
Costuri ridicate <strong>pentru</strong> conformarea cu<br />
standar<strong>de</strong>le europene privind<br />
optimizarea tehnologiilor şi folosirea<br />
BAT <strong>pentru</strong> agenţii economici;<br />
Instabilitatea legislaţiei cu impact<br />
asupra <strong>mediu</strong>lui;<br />
Infrastructură slabă <strong>pentru</strong> colectare,<br />
transport şi eliminare a <strong>de</strong>şeurilor;<br />
Nivelul scăzut al cooperărilor<br />
8
Acces la know-how şi concepte noi<br />
menite a creşte competivitatea ju<strong>de</strong>ţului<br />
<strong>Arad</strong> şi atractivitatea acestuia <strong>pentru</strong><br />
cooperări externe şi investiţii străine;<br />
Aplicarea principiului parteneriatului în<br />
luarea <strong>de</strong>ciziilor în domeniul protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui;<br />
Existenţa programelor <strong>de</strong> finanţare<br />
vizând cooperarea transfrontalieră;<br />
Dezvoltarea cooperării transfrontaliere<br />
în scopul <strong>de</strong>zvoltării infrastructurii şi a<br />
creşterii economice;<br />
Promovarea investiţiilor în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător.<br />
anteprenoriale transfrontaliere,<br />
datorită lipsei cunoştinţelor reciproce<br />
<strong>de</strong>spre piaţă şi a fluxului redus <strong>de</strong><br />
informaţii;<br />
Ineficienţa investiţiilor pe termen<br />
<strong>mediu</strong> şi scurt <strong>pentru</strong> reducerea<br />
riscurilor la <strong>de</strong>zastre naturale care pot<br />
provoca pagube materiale şi umane<br />
importante;<br />
Întârzierea mo<strong>de</strong>rnizării/<strong>de</strong>zvoltării<br />
infrastructurii <strong>de</strong> circulaţie.<br />
9
2. STAREA INIŢIALĂ A JUDEŢULUI ARAD<br />
2.1 Informaţii generale asupra ju<strong>de</strong>ţului<br />
Prezenţa locuirii în acest areal este atestată încă din paleolitic. Numeroase <strong>de</strong>scoperiri arheologice<br />
au pus în evi<strong>de</strong>nţă şi atestă continuitatea locuirii în această zonă. Sunt bine reprezentate epoca bronzului,<br />
perioada formării şi consolidării statului dac, perioada ocupării romane, epoca prefeudală şi epoca<br />
feudală. Mureşul şi cetatea dacică Ziridava sunt pomenite <strong>de</strong> Herodot şi respectiv Ptolomeu, iar mai<br />
târziu, referiri la aceste meleaguri sunt întâlnite în scrierile medievale Legenda Sfântului Gerard, Gesta<br />
Hungarorum şi Cronica pictată <strong>de</strong> la Viena.<br />
‣ sfârşitul sec. VI Î. Hr. - prima informaţie scrisă <strong>de</strong>spre existenţa daco-geţilor în această zonă;<br />
‣ 106-119 D.Hr - zona <strong>Arad</strong>ului este inclusă în provincia romană Dacia;<br />
‣ mileniul I - incursiunile popoarelor migratoare: goţi, huni, gepizi, avari, slavi;<br />
‣ sec VIII-IX, <strong>de</strong>finitivarea procesului <strong>de</strong> etnogeneză a poporului român;<br />
‣ anul 1028 - voievodatul lui Ahtum este cucerit <strong>de</strong> către armata cavalerilor unguri; populaţia<br />
românească se regrupează în voievodate şi cnezate <strong>de</strong> mai mică întin<strong>de</strong>re, păstrându-şi<br />
i<strong>de</strong>ntitatea politică şi religioasă.<br />
‣ sec XI - prima atestare documentară a <strong>Arad</strong>ului într-un document editat la Buda în anul<br />
1347 <strong>de</strong> regele Ludovic I în care este intercalat un citat din anii 1080-1090, un<strong>de</strong> este<br />
menţionat comitatul "Orod lângă fluviul Mureş";<br />
‣ 1552-1554 - se construieşte cetatea turcească, pe malul drept al Mureşului, pe locul actualei<br />
fabrici textile Teba. În jurul acestei cetăţi s-a <strong>de</strong>zvoltat aşezarea civilă a vechiului oraş,<br />
<strong>Arad</strong>ul <strong>de</strong>venind un important punct strategic şi un renumit centru comercial;<br />
‣ anul 1689 - în urma Păcii <strong>de</strong> la Karlowitz, <strong>Arad</strong>ul trece sub stăpânirea habsburgică, graniţa<br />
dintre Imperiul Otoman şi cel Habsburgic fiind stabilită pe râul Mureş;<br />
‣ Ridicarea noii cetăţi a <strong>Arad</strong>ului, situată în sudul râului Mureş a marcat profund evoluţia<br />
ulterioară a oraşului. Construcţia a fost concepută în stilul cetăţilor Vauban-Tenaille, <strong>de</strong> o<br />
echipă <strong>de</strong> ingineri militari condusă <strong>de</strong> Ferdinand Philipp Harsch. Lucrările au durat 20 <strong>de</strong> ani<br />
(1763 - 1783), folosindu-se mii <strong>de</strong> şerbi ca forţă <strong>de</strong> muncă;<br />
‣ anul 1834 - oraşul <strong>Arad</strong>, primeşte privilegiul <strong>de</strong> "oraş liber regesc", fapt ce a favorizat<br />
<strong>de</strong>zvoltarea sa economică şi socială ulterioară;<br />
‣ noiembrie 1918 - politicienii ară<strong>de</strong>ni Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu şi Ioan<br />
Flueraş, li<strong>de</strong>ri ai <strong>Consiliul</strong>ui Naţional Român Central, cu sediul la <strong>Arad</strong>, pregătesc adunarea<br />
plebiscitară <strong>de</strong> la Alba Iulia, un<strong>de</strong> la 1 Decembrie 1918, s-a votat unirea Transilvaniei cu<br />
România;<br />
‣ 1945 - 1989 perioada comunistă - s-au construit marile platforme industriale şi noi cartiere<br />
<strong>de</strong> locuinţe <strong>pentru</strong> a face faţă migraţiei populaţiei <strong>de</strong> la sate la oraş;<br />
‣ anul 1989 - revoluţia <strong>de</strong> eliberare <strong>de</strong> sub dictatura comunistă, <strong>Arad</strong>ul fiind al doilea oraş din<br />
Romania, care a păşit pe calea <strong>de</strong>mocraţiei, datorită jertfei <strong>de</strong> sânge adusă <strong>de</strong> locuitorii săi;<br />
‣ anul 1992 - primele alegeri <strong>local</strong>e <strong>de</strong>mocratice. S-a structurat actuala administraţie <strong>local</strong>ă.<br />
2.1.1. Valori istorice şi culturale<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, ca spaţiu istorico-geografic a fost cunoscut şi străbătut <strong>de</strong> importante artere <strong>de</strong><br />
circulaţie încă din vechime, aflat în contact permanent cu civilizaţia occi<strong>de</strong>ntală, ceea ce a însemnat şi<br />
tranzitarea acestor locuri <strong>de</strong> numeroşi călători. Cât <strong>de</strong>spre cartea <strong>de</strong> vizită a "oraşului <strong>de</strong> pe Mureş",<br />
supranumit cândva "mica Vienă", comparaţia cu celebra capitală austriacă nu poate <strong>de</strong>cât să ne onoreze ca<br />
beneficiari ai unei moşteniri nepreţuite.<br />
Astfel, o primă trecere în revistă a valorilor cultural-istorice relevă bogăţia şi diversitatea<br />
patrimoniului arhitectural:<br />
‣ Cetăţi medievale: Şiria, Şoimoş, Dezna - sec.XIII, Ineu - sec.XVII<br />
‣ Castele şi conace pe Valea Mureşului: Odvoş, Căpâlnaş, Bulci, Conop, Castelul regal <strong>de</strong> la<br />
Săvârşin<br />
‣ Bazarul turcesc din Lipova - 1672<br />
10
‣ Cetatea <strong>Arad</strong>ului (bucla Mureşului - cartier Subcetate), construită între anii 1763-1783, în stil<br />
Vauban, martoră a luptelor din timpul revoluţiei <strong>de</strong> la 1848-1849 şi închisoare <strong>pentru</strong> răsculaţii<br />
conduşii <strong>de</strong> Horea, Cloşca şi Crişan şi <strong>pentru</strong> soldaţii armatei lui Napoleon, căzuţi prizoneri la<br />
habsburgi. Cetatea <strong>Arad</strong>ului este şi singura cetate din Transilvania construită în a doua<br />
jumătate a secolului al XVIII-lea, faza târzie a sistemului <strong>de</strong> fortificaţii stelate din Europa.<br />
Muzee:<br />
‣ Complexul Muzeal <strong>Arad</strong> şi secţiile Artă, Istorie şi Ştiinţele naturii<br />
‣ Muzeul <strong>de</strong> artă bisericească şi obiecte <strong>de</strong> cult - Mănăstirea Gai<br />
‣ Muzeul memorial "Vasile Goldiş" <strong>Arad</strong><br />
‣ Muzeul oraşului Lipova<br />
‣ Muzeul "Ioan Slavici şi Emil Monţia" Şiria<br />
‣ Muzeul "Adam Muler Guttenbrun" Zăbrani<br />
‣ Muzeul <strong>de</strong> artă şi etnografie Săvârşin<br />
‣ Muzeul Viei şi Vinului Miniş<br />
‣ Muzeul Codrii şi Lunca Beliului<br />
‣ Puncte muzeale <strong>local</strong>e: Bata, Buteni,<br />
‣ Macea (Expoziţia <strong>de</strong> caricatură -"Ştefan Popa Popa-s"- Castelul Csernovics)<br />
‣ Monumentul Eroilor <strong>de</strong> la Păuliş<br />
‣ Tabăra <strong>de</strong> sculptură Căsoaia<br />
‣ Casa memorială Eugen Popa-Săvîrşin<br />
Clădiri <strong>de</strong> patrimoniu şi monumente istorice în municipiul <strong>Arad</strong>:<br />
Palatul Administrativ, Palatul Cultural, Palatul Cenad, Palatul Neuman, Palatul <strong>de</strong> Justiţie, Palatul<br />
Finanţelor, Casa Kelemen, Palatul Băncii Naţionale, Palatul Szantay, Palatul Bohuş, Hotel Ar<strong>de</strong>alul;<br />
Alte clădiri şi construcţii cu valoare <strong>de</strong> patrimoniu: "Înalta Preparandie", Casa cu Lacăt, Casa<br />
parohiei catolice din <strong>Arad</strong>ul Nou, Casa cu ghiulele, Teatrul Vechi, Cetatea <strong>Arad</strong>ului, Vama Veche, Turnul<br />
<strong>de</strong> Apă, Podul Traian;<br />
Monumente: Statuia Sfântului Ioan <strong>de</strong> Nepomuk (1729)<br />
Evenimente culturale: "'Primăvara ară<strong>de</strong>ană", Festival Internaţional <strong>de</strong> Artă a Animaţiei<br />
"Euromarionete", Târgul <strong>de</strong> carte, Festivalul <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> Cameră şi Un<strong>de</strong>rground, Bienala Naţională <strong>de</strong><br />
Desen, Festivalul Minorităţilor, Zilele muzicii sacre. "Festivalul cântecului şi jocului din Ţara<br />
Zărandului" <strong>de</strong> la Moneasa, Parada portului popular şi Târgul meşterilor - Moneasa; Festivalul folcloric<br />
"La izvor <strong>de</strong> cânt şi dor"- Lipova; "Parada fanfarelor"- Festival internaţional al muzicii <strong>de</strong> fanfară -<br />
Buteni;<br />
Diversitatea comunităţilor etnice ce trăiesc alături <strong>de</strong> români, precum maghiarii, germanii, sârbii,<br />
slovacii, bulgarii, evreii, rromii se reflectă în diversitatea cultelor existente: ortodox, romano-catolic,<br />
reformat, evanghelic-luteran, neoprotestant, greco-catolic, mozaic.<br />
Cele mai cunoscute lăcaşe <strong>de</strong> cult cu valoare istorică sunt:<br />
‣ Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, comuna Felnac, una din cele mai vechi aşezăminte<br />
monahale din România, fiind atestată în anul 1177<br />
‣ Mănăstirea ortodoxă sârbă Bezdin, sat Munar, comuna Secusigiu<br />
‣ Catedrala romano-catolică Sf.Maria Radna (1756), construită pe locul unei foste biserici a<br />
cărei piatră <strong>de</strong> temelie a fost pusă în 1520 şi distrusă <strong>de</strong> către turci pe la 1551; lângă catedrală<br />
se află Mănăstirea franciscană (1747)<br />
‣ Biserica ortodoxă din Lipova, cu pictură religioasă datată în sec. al XV-lea, refăcută în stil<br />
baroc , sec.al XVIII lea;<br />
‣ Schitul Fere<strong>de</strong>u, comuna Şiria, cu izvorul tămăduitor <strong>de</strong> la care îi provine şi numele<br />
‣ Biserica Catolică din Vinga construită în anul 1892, în stil neogotic, ridicată <strong>de</strong> către<br />
comunitatea bulgară din Vinga<br />
‣ Biserici <strong>de</strong> lemn din sec.XVIII-XIX: Obârşia, Corbeşti, Roşia, Petriş, Poiana<br />
‣ în municipiul <strong>Arad</strong>: Mănăstirea ortodoxă "Sf. Simion Stâlpnicul"- Gai, Biserica ortodoxă sârbă<br />
"Sf.Petru şi Pavel", Catedrala ortodoxă "Naşterea Sf. Ioan Botezătorul", Catedrala<br />
romano-catolică "Sf.Anton <strong>de</strong> Padova", Sinagoga neologă, Biserica Roşie evanghelic-luterană,<br />
ş.a.<br />
11
2.1.2. Descrierea ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> este un exemplu grăitor <strong>de</strong> îmbinare armonioasă a naturii, oamenilor, istoriei şi<br />
prezentului, care îşi pun amprenta pe viaţa <strong>de</strong> zi cu zi a locuitorilor <strong>de</strong> aici. Natura locurilor oferă şi a<br />
oferit, dintot<strong>de</strong>auna, condiţii favorabile activităţilor umane: un vast amfiteatru, coborât armonios în trepte<br />
<strong>de</strong> la est la vest, în trei mari unităţi naturale complementare (munte, <strong>de</strong>aluri şi <strong>de</strong>presiuni, câmpii), o climă<br />
plăcută, mo<strong>de</strong>rată, fără diferenţe accentuate, o hidrografie bogată (dominată <strong>de</strong> cursul maiestuos al<br />
Mureşului), un înveliş vegetal şi <strong>de</strong> soluri cu o productivitate ridicată şi bogăţii ale subsolului, ce<br />
completează avuţia naturală a ju<strong>de</strong>ţului.<br />
Situarea oraşului <strong>Arad</strong> într-o zonă <strong>de</strong> câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva -<br />
Lipova, la intersecţia unor importante artere <strong>de</strong> circulaţie, a constituit un factor favorizant al <strong>de</strong>zvoltării<br />
economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator <strong>de</strong> atracţie zonală şi regională.<br />
In <strong>de</strong>cursul timpului o serie <strong>de</strong> domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra<br />
<strong>de</strong>zvoltării economice a ju<strong>de</strong>ţului fapt ce <strong>de</strong>monstrează că ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> dispune <strong>de</strong> un real potenţial <strong>de</strong><br />
afirmare.<br />
2.1.2.1. Caracteristici fizice şi geografice<br />
Situat în partea <strong>de</strong> vest a ţării, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, cu o suprafaţă <strong>de</strong> 775.409 ha (respectiv 3,3% din<br />
suprafaţa ţării - al cincilea ju<strong>de</strong>ţ ca întin<strong>de</strong>re), se <strong>de</strong>sfăşoară sub forma unui vast amfiteatru ce cuprin<strong>de</strong> în<br />
limitele sale peisaje variate, în care o notă aparte o introduce activitatea antropică.<br />
Punctul Punctul Ju<strong>de</strong>ţul, ţara cu care se Longitudinea Latitudinea<br />
cardinal extrem<br />
învecinează<br />
estică<br />
nordică<br />
NORD Berechiu Ju<strong>de</strong>ţul Bihor 21 0 47 ’ 04 ’’ 46 0 37 ’ 17 ’’<br />
SUD Cuveşdia Ju<strong>de</strong>ţul Timiş 21 0 41 ’ 31 ’’ 45 0 57 ’ 27 ’’<br />
EST Târnăviţa Ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara 22 0 39 ’ 06 ’’ 46 0 15 ’ 25 ’’<br />
VEST Nădlac Republica Ungaria 20 0 45 ’ 28 ’’ 46 0 10 ’ 18 ’’<br />
Ju<strong>de</strong>ţul are o poziţie geografică favorabilă, fiind amplasat la intersecţia următoarelor drumuri<br />
europene : Coridorul european rutier IV şi şoseaua rapidă ce va lega Ucraina cu Serbia.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ este <strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţul Bihor în nord, <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţul Alba şi<br />
Hunedoara în est, <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţul Timiş în partea <strong>de</strong> sud şi <strong>de</strong> frontiera <strong>de</strong> stat cu Ungaria în vest.<br />
Limita nordică se <strong>de</strong>sfăşoară în cadrul câmpiei joase a Crişurilor, pe un sector restrâns, ce<br />
urmăreşte apoi panta domoală a Dealurilor Vestice, iar cea mai mare parte se înscrie în zona montană,<br />
respectiv Munţii Codru Moma.<br />
În partea <strong>de</strong> est un prim sector îl formează Munţii Bihor, urmat <strong>de</strong> o succesiune <strong>de</strong> nivele <strong>de</strong><br />
1000–800 m cu păduri şi păşuni, apoi <strong>de</strong>presiunea Hălmagiu-Brad, extremitatea vestică a Munţilor<br />
Zărandului şi în final Culoarul Mureşului în aval <strong>de</strong> Zam.<br />
În partea <strong>de</strong> sud, limita ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong>-a lungul cumpenei <strong>de</strong> ape dintre Mureş şi<br />
Bega, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se continuă apoi pe Mureş.<br />
Limita vestică se <strong>de</strong>sfăşoară în cadrul Câmpiei <strong>de</strong> Vest, intersectând văile Crişului Alb, Crişului<br />
Negru şi Mureş, ce reprezintă o succesiune <strong>de</strong> câmpii joase şi braţe părăsite.<br />
Geologia. Teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se suprapune pe două mari unităţi tehnostructurale: Orogenul<br />
Carpatic şi Depresiunea Panonică. Orogenul Carpatic, situat în estul ju<strong>de</strong>ţului, este alcătuit din şisturi<br />
cristaline variate, roci magmatice (granite, balte, gabrouri, riolite, an<strong>de</strong>zite, piraclastite) şi formaţiuni<br />
sedimentare mezozoice (calcare, conglomerate, gresii) fragmentarea tectonică este evi<strong>de</strong>nţiată prin<br />
numeroase falii şi <strong>de</strong>presiuni tectonice interne (Hălmagiu) şi periferice (Zarand-Gurahonţ) în care s-au<br />
acumulat formaţiuni: tortoniene (pietrişuri, calcare, tufuri), sarmatiene (marme, argile, tufuri, calcare,<br />
conglomerate), sarmato - piocene în facies panonic (nisipuri, argile, tufuri) şi cuaternare (pietrişuri,<br />
nisipuri, argile). Depresiunea Panonică are un fundament constituit din şisturi cristaline ce nu au fost<br />
regenerate <strong>de</strong> orogeneza aplină, fragmentat şi scufundat în blocuri la diferite adâncimi. Cuvertura<br />
sedimentară este alcătuită mai ales din formaţiuni tortoniene, sarmaţiene, sarmato-pliocene în facies<br />
panonic şi cuaternare, asemănătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re litologic cu cele din bazinul Zarandului.<br />
În evoluţia pre-alpină, spaţiul montan, a suferit transformările a cel puţin două cicluri<br />
geotectonice, ultimul dintre ele fiind ciclul hercinic. La sfârşitul acestuia, aria muntoasă aparţinea unui<br />
domeniu continental rigid (stabilizat) mult mai întins, format în principal din şisturi cristaline. Spre<br />
12
sfârşitul paleozoicului, în permian, aria muntoasă a constituit sediul unei acumulări <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit<br />
predominant continentale, în care materialul <strong>de</strong> origine piroclastică avea o mare pon<strong>de</strong>re.<br />
Odată cu începutul ciclului alpin, când se individualizează blocul transilvano-panonic, se<br />
<strong>de</strong>osebesc: domeniul <strong>de</strong> Codru, domeniul <strong>de</strong> Bihor şi domeniul <strong>de</strong> Biharia. După restabilirea echilibrului<br />
tectonic, spre sfârşitul cretacicului, aria muntoasă a fost din nou acoperită <strong>de</strong> ape, ea <strong>de</strong>venind bazin <strong>de</strong><br />
acumulare. Depozitele formate în noile condiţii alcătuiesc, în structura actuală, învelişul postgeneză<br />
conservat <strong>de</strong> obicei în ariile <strong>de</strong>presionare.<br />
Caracteristice <strong>pentru</strong> fundamentul cristalin sunt manifestările magmatice, aşa cum este seria <strong>de</strong><br />
Mădrigeşti din Munţii Highiş constituită din paragnaise, calcare şi dolomite cristaline cu intruziuni sinorogene<br />
<strong>de</strong> roci granitoi<strong>de</strong>. Lor li se alătură în fundamentul măgurilor <strong>de</strong> la Şiria, o fâşie <strong>de</strong> şisturi<br />
muscovitice şi corneene biotitice străpunsă <strong>de</strong> filoane granitoi<strong>de</strong>. Această serie, alături <strong>de</strong> granitoi<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
Codru, alcătuiesc nucleul cel mai vechi metamorfozat în timpul precambrianului sau paleozoicului vechi<br />
(H. Savu, 1962; R. Dimitrescu, 1962).<br />
Orogeneza hercinică este marcată <strong>de</strong> o activitate magmatică plutonică care a dus la punerea în loc<br />
a unor masive intruzive ca cele din Munţii Highiş (seria <strong>de</strong> Păiuşeni, după H. Savu, 1962). În Munţii<br />
Moma este cunoscută seria intruziunilor <strong>de</strong> Codru - produse ale unui magmatism plutonic. Lor li s-a<br />
suprapus pânza <strong>de</strong> Codru alcătuită din <strong>de</strong>pozite (prealpine) permiene regenerate în cutările alpine şi din<br />
<strong>de</strong>pozite mezozoice, adică învelişul alpin al cristalinului.<br />
Sfârşitul mezozoicului este marcat <strong>de</strong> oscilaţiile uscatului consemnate <strong>de</strong> faciesurile neritic-litoral<br />
şi epicontinental bogate în organisme şi în alternanţe cu <strong>de</strong>pozitele continentale. Mişcările din faza<br />
lamarică au condus la exondarea zonei montane, urmate <strong>de</strong> erupţiile <strong>de</strong> banatite din paleogen.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re geologic perimetrul Depresiunii Hălmagiu aparţine părţii vestice a bazinului<br />
neogen al Zărandului. Fundamentul acestui golf este format din şisturi cristaline ce au fost străpunse <strong>de</strong><br />
roci eruptive filoniene în partea <strong>de</strong> nord- nord vest şi <strong>de</strong> erupţiile an<strong>de</strong>zitice în partea <strong>de</strong> sud.<br />
Depozitele <strong>de</strong> vârstã ponţiană se prezintă sub forma unui "facies litoral", <strong>de</strong> apă foarte îndulcită,<br />
marnos, nisipos, uneori chiar conglomeratic, sau sub forma unui "facies vestic" <strong>de</strong>pus la o <strong>de</strong>părtare<br />
oarecare <strong>de</strong> ţărm şi la o adâncime <strong>de</strong> peste 200 m. El este reprezentat prin marne cenuşii albastre, în stare<br />
proaspătă, şi albe, prin uscare, sărace sau chiar lipsite <strong>de</strong> fosile.<br />
Depresiunea Zărand reprezintă un compartiment alungit pe direcţia est-vest, coborât tectonic în<br />
timpul neozoicului şi conturat ca unitate <strong>de</strong> sine stătătoare la sfârşitul pliocenului şi începutul<br />
cuaternarului. Structura orografică prezintă în linii mari ca şi trăsătură <strong>de</strong> bază, creşterea altitudinilor<br />
dinspre partea centrală spre cea periferic muntoasă (din nord şi sud) dar şi dinspre vest spre est, adică <strong>de</strong><br />
la contactul cu Câmpia Crişurilor spre compartimentul Almaş - Gurahonţ (consi<strong>de</strong>rată după unii<br />
<strong>de</strong>presiune şi parte componentă a Depresiunii Zărand).<br />
Un sistem <strong>de</strong> falii profun<strong>de</strong>, neogene <strong>de</strong>limitează compartimentul <strong>de</strong>presionar al Zărandului faţă<br />
<strong>de</strong> cristalinul din Masivul Highiş şi Codru-Moma, un<strong>de</strong> au avut loc fenomene vulcanice neogene. În acest<br />
fel mo<strong>de</strong>larea s-a efectuat intens, <strong>de</strong>nivelarea creată între fundul Depresiunii Zărand şi rama montană<br />
fiind confirmată şi <strong>de</strong> grosimea foarte mare a <strong>de</strong>pozitelor piemontane.<br />
Dealurile şi piemonturile ce se găsesc la baza Munţilor Codru-Moma, Găina, Zărand sunt alcătuite<br />
din roci sedimentare (marne, argile cenuşii, nisipuri uşor cimentate, etc.) ce au fost smulse din trupul<br />
munţilor <strong>de</strong> forţele exogene şi care s-au <strong>de</strong>pus într-un vechi golf al Lacului Panonic peste fundamentul<br />
cristalin, fiind în fapt câmpii <strong>de</strong> acumulare în timpul pliocenului. Pe parcursul acestei sedimentări au avut<br />
loc şi erupţii vulcanice ce-au adus din străfundurile pământului cantităţi importante <strong>de</strong> lavă, acoperită<br />
ulterior <strong>de</strong> roci sedimentare recente. Pe alocuri, după retragerea apelor Lacului Panonic, agenţii<br />
mo<strong>de</strong>latori au scos la iveală structuri vulcanice (formate din an<strong>de</strong>zite şi aglomerate an<strong>de</strong>zitice) ce au<br />
aspectul unor martori <strong>de</strong> eroziune care <strong>de</strong>păşesc uşor 300 m altitudine (Mocrea, Pleşca, Pâcota,etc.).<br />
Astăzi periferia acestor <strong>de</strong>aluri este marcată <strong>de</strong> argile, nisipuri variate, pietrişuri şi bolovănişuri<br />
<strong>de</strong>puse sub forma unor vaste conuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţie cuaternare. Sincrone acestora sunt <strong>de</strong>pozitele loessoi<strong>de</strong> cu<br />
intercalaţii <strong>de</strong> soluri fosile.<br />
Zona <strong>de</strong> câmpie a ju<strong>de</strong>ţului are origine comună cu Depresiunea Panonică, care în evoluţie se<br />
suprapune celui <strong>de</strong> al doilea bloc rezultat din fracturarea micro-plăcii transilvano-panonice. Fundamentul<br />
său se compune din blocuri <strong>de</strong> şisturi cristaline, acoperite <strong>de</strong> sedimentar cretacic, peste care se află<br />
umplutura neogenă specifică <strong>de</strong>presiunii.<br />
13
Depozitele <strong>de</strong> umplutură încep cu ba<strong>de</strong>nianul şi sarmaţianul şi sunt compuse din marne, argile,<br />
conglomerate şi nisipuri. Grosimea pliocenului variază <strong>de</strong> la câteva zeci <strong>de</strong> metri, până la 2000 - 3000 m.<br />
El se află suprapus unor horsturi şi grabene ale fundamentului. Cuaternarul acoperă toată câmpia, inclusiv<br />
culoarele şi se compune din <strong>de</strong>pozite fluvio-lacustre, pietrişuri, nisipuri, argile, argilă roşie, loessuri,<br />
<strong>de</strong>pozite loessoi<strong>de</strong>, nisip eolian, <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> mlaştină şi turbă.<br />
Relieful ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este alcătuit din forme variate şi etajate <strong>de</strong> la est spre vest, după cum<br />
urmează:<br />
- Munţii Codru-Moma - sunt aşezaţi în partea <strong>de</strong> nord-est a ju<strong>de</strong>ţului, pe direcţia NV-SE şi se<br />
prezintă sub forma unei culmi <strong>de</strong> înălţime mijlocie alcătuită din mai multe vârfuri (Vârful Pleşu -1112 m,<br />
Vârful Izoi -1098 m, Vârful Momuţa-930 m), care este <strong>de</strong>păşită <strong>de</strong> Munţii Bihorului prin înşeuarea joasă<br />
<strong>de</strong> la Groşi şi <strong>de</strong> Munţii Zărandului prin <strong>de</strong>fileul Crişului Alb <strong>de</strong> la Pleşcuţa. În partea centrală se remarcă<br />
o zona mai coborâtă, un<strong>de</strong> s-a format mica <strong>de</strong>presiune intramontană <strong>de</strong> la Moneasa-Rănuşa. Tot aici se<br />
află: izbucul intermitent <strong>de</strong> la Călugări-monument al naturii, care hidrografic aparţine bazinului Crişului<br />
Alb; formele carstice <strong>de</strong> la Moneasa şi platoul carstic suspendat <strong>de</strong> la Tinoasa (lânga Vârful Izoi).<br />
Suprafeţele forestiere compacte acoperă întreaga zonă montană <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> "codru", ceea ce<br />
dă regiunii specificul <strong>de</strong> peisaj montan forestier, foarte puţin transformat.<br />
Se păstrează o toponimie geografică <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> interesantă şi străveche (cităm doar următoarele<br />
topice: Măgura-foarte frecvent; Osoiu Mare, Pleşu, Smida, Moma, Momuţa, Jidovina, Chicera).<br />
- Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului prin versantul sud-vestic al Muntelui<br />
Găina, un<strong>de</strong> se găsesc cele mai mari altitudini din ju<strong>de</strong>ţ: Vârful Găina-1486 m şi Vârful Piatra <strong>Arad</strong>ului-<br />
1429 m.<br />
- Munţii Zărandului - sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura<br />
Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). Deşi prin altitudine (în medie 500-600 m) se<br />
încadrează în categoria <strong>de</strong>alurilor, prin aspectul formelor <strong>de</strong> relief (prezenţa platformelor <strong>de</strong> eroziune),<br />
prin geologie (şisturile cristaline) şi vegetaţie (păduri compacte), Muntii Zărandului reprezintă o unitate<br />
muntoasă clară. În cadrul Munţilor Zărandului se <strong>de</strong>osebesc trei sectoare, <strong>de</strong>spărţite <strong>de</strong> culoare<br />
<strong>de</strong>presionare, astfel: în partea <strong>de</strong> vest, un sector cuprins între Câmpia <strong>Arad</strong>ului şi culoarul Nadăş-Bârzava<br />
(cu Vârful Highiş); în partea centrală, un sector cuprins între culoarul anterior şi culoarul structural<br />
<strong>de</strong>zvoltat pe roci cretacice între Căpruţa şi Gurahonţ (cu vârful Drocea); în est un alt sector ce ţine până în<br />
zona <strong>de</strong> interferenţă cu Munţii Metaliferi (cu Măgura Ciungani şi Breaza). Şi în Zărand întâlnim o<br />
toponimie interesantă (exemplu: Măgura, Curcubata, Cap <strong>de</strong> Drac, Aria, Chicera, Olos). Contactul brusc<br />
al munţilor cu câmpia se observă <strong>de</strong>-a lungul liniei Pâncota-Păuliş.<br />
- Piemontul Codrului - este situat la marginea <strong>de</strong> vest a Munţilor Codru-Moma şi este reprezentat<br />
printr-o suprafaţă netedă, uşor înclinată dinspre munte spre câmpie, cu o panta medie <strong>de</strong> 15 O , <strong>de</strong>zvoltată<br />
pe roci friabile panoniene, provenind din erodarea acestora. Reţeaua hidrografică, drenată <strong>de</strong> Teuz şi<br />
Crişul Alb, a creat un sistem <strong>de</strong> interfluvii paralele. În cadrul piemontului eroziunea a scos la zi o serie <strong>de</strong><br />
structuri vulcanice neogene (la Archiş şi Sebiş, un<strong>de</strong> Valea Deznei formează un <strong>de</strong>fileu epigenetic), în<br />
spatele cărora s-au format mici <strong>de</strong>presiuni (Hăşmaş, Groseni, Buhani-Dezna).<br />
- Piemontul Zărandului - situat la poala nordică a Munţilor Zărandului, are o structură mai<br />
complexă datorită prezenţei aceloraşi elemente vulcanice (Mocrea, Pâncota) şi a continuării piemontului<br />
<strong>de</strong> eroziune cu suprafeţe acumulative (piemonturi acumulative sau câmpii piemontane). Pot fi distinse<br />
două subdiviziuni: piemontul Cuiedului (între Cigher şi Crişul Alb) şi piemontul Târnovei (până la Valea<br />
Cigherului) cu un pronunţat caracter acumulativ în partea terminală.<br />
- Depresiunea Zărandului - reprezintă în sens larg, întreaga arie <strong>de</strong>presionară dintre Munţii<br />
Codru-Moma şi Zărand. Ataşând piemonturile la cele două unităţi muntoase, <strong>de</strong>presiunea propriu-zisă se<br />
reduce la culoarul larg al Crişului Alb şi Teuzului, mărginit <strong>de</strong> terminaţii piemontane, între Ineu şi Buteni.<br />
In acest sector, se remarcă o puternică <strong>de</strong>zvoltare a teraselor din stânga Crişului-Alb.<br />
- Depresiunea Almaş-Gurahonţ - poate fi consi<strong>de</strong>rată ca un sector al <strong>de</strong>presiunii Zărandului (în<br />
sensul larg arătat mai sus) sau ca o subunitate naturală distinctă. Depresiunea cuprin<strong>de</strong> terminaţiile<br />
piemonturilor dinspre nord şi sud şi valea largă, terasată a Crişului Alb între Gurahonţ şi <strong>de</strong>fileul<br />
epigenetic <strong>de</strong> la Joia Mare. Unitatea şi individualitatea geografică a <strong>de</strong>presiunii fac din ea un loc distinct<br />
situat la îmbinarea Munţilor Zărandului şi Codru-Moma.<br />
- Depresiunea Hălmagiu - comunicând mai mult cu <strong>de</strong>presiunile Brad (pe Crişul Alb) şi Beiuş<br />
(peste şaua <strong>de</strong> la Groşi), reprezintă o individualitate geografică bine marcată în peisaj. Legătura spre<br />
14
<strong>de</strong>presiunea Almaş-Gurahonţ se face prin <strong>de</strong>fileul epigenetic al Crişului Alb între Vârfurile şi Gurahonţ<br />
(<strong>de</strong>fileul <strong>de</strong> la Pleşcuţa).<br />
- Dealurile Lipovei - care reprezintă, în mare, tot un piemont <strong>de</strong> eroziune, se află situate la sud <strong>de</strong><br />
Mureş. Genetic ele sunt legate <strong>de</strong> Munţii Zărandului şi <strong>de</strong> acţiunea Mureşului. Se foloseşte termenul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>aluri, <strong>de</strong>oarece caracterul piemontan este mai evi<strong>de</strong>nt doar în partea <strong>de</strong> vest şi sud, latura dinspre Mureş<br />
fiind mai mult o asociere <strong>de</strong> forme structurale şi petrografice (<strong>de</strong>zvoltate nu numai pe roci panoniene, ci şi<br />
pe roci vulcanice, conglomerate cretacice, etc.).<br />
- Culoarul Mureşului (Petriş-Lipova) - se remarcă prin discontinuitatea mare pe care o introduce<br />
în peisaj, <strong>de</strong>-a lungul a peste 60 km. Elementul predominant este dat <strong>de</strong> Valea Mureşului, cu relieful creat<br />
<strong>de</strong> ea la contactul dintre Munţii Zărandului şi Podişul Lipovei. În cadrul culoarului distingem, <strong>de</strong> la est<br />
spre vest: o zona <strong>de</strong>presionară largă (Săvârşin-Vărădia), un <strong>de</strong>fileu (Căpruţa), o altă zonă <strong>de</strong>presionară<br />
mai puţin extinsă (Bârzava-Conop) şi ultimul <strong>de</strong>fileu (Şoimoş-Lipova) din cursul Mureşului, după care<br />
acesta iese în câmpie.<br />
- Câmpia Cermeiului - parte a aşa-numitei "câmpii a glacisurilor", se află situată în continuarea<br />
piemontului Codrului şi este mărginită la sud <strong>de</strong> valea Teuzului.<br />
- Câmpia Crişului Alb - cuprin<strong>de</strong> relieful coborât, dintre Teuz şi Crişul Alb. Hidrografia minoră<br />
are un caracter neorganizat, ezitant, iar panta văilor foarte redusă. Este o regiune joasă cu o <strong>de</strong>zvoltare<br />
largă a luncilor.<br />
- Câmpia înaltă a <strong>Arad</strong>ului - cuprinsă între Mureş şi Crişul Alb reprezintă genetic o <strong>de</strong>ltă<br />
cuaternară a Mureşului, construită la ieşirea din <strong>de</strong>fileul Şoimoş-Lipova. Câmpia sca<strong>de</strong> altitudinal spre<br />
nord. Partea centrală, în perimetrul marcat <strong>de</strong> <strong>local</strong>ităţile Socodor, Sântana, Sâmbateni, <strong>Arad</strong>, Curtici este<br />
relativ înaltă şi orizontală, iar spre vestul acesteia, după o zonă coborâtă (pe aliniamentul Sânpaul-Iratoş)<br />
cu tendinţe <strong>de</strong> înmlăştinire urmează o porţiune <strong>de</strong> câmpie înaltă (sectorul Pecica-Nădlac) cu caracter<br />
tabular. În sudul Câmpiei <strong>Arad</strong>ului se interpune subunitatea văii Mureşului.<br />
- Câmpia Vingăi - este situată la sud <strong>de</strong> Mureş, fiind o câmpie înaltă, care reprezintă tot o veche<br />
<strong>de</strong>ltă continentală a Mureşului (anterioară însă <strong>de</strong>ltei ce formează Câmpia <strong>Arad</strong>ului). Aceasta se continuă<br />
spre vest cu o câmpie mai coborâtă, pe aliniamentul <strong>Arad</strong>ul Nou-Şag-Mănăştur.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re hidrografic se remarcă existenţa unor importante cursuri <strong>de</strong> apă şi a unor<br />
rezerve subterane apreciabile.<br />
Teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este străbătut <strong>de</strong> următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul<br />
Alb, Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii <strong>de</strong> 29 m 3 /s la Zerind, Crişul Alb are un <strong>de</strong>bit<br />
care creşte <strong>de</strong> la 13,7 m 3 /s la Gurahonţ la 18,6 m 3 /s la Bocsig şi la 21,4 m 3 /s la Chişineu-Criş. Afluenţii<br />
Crişului Alb au <strong>de</strong>bite între 1-3 m 3 /s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.<br />
Mureşul are la intrarea în ju<strong>de</strong>ţ un <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> 142 m 3 /s, iar la <strong>Arad</strong> 154 m 3 /s. Debitele maxime ale<br />
Mureşului pot ajunge la peste 2000 m 3 /s (2150 m 3 /s) şi duc la apariţia inundaţiilor.<br />
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Cele mai mici valori ale <strong>de</strong>nsităţii<br />
reţelei <strong>de</strong> râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa<br />
şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale <strong>de</strong>nsităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a<br />
reţelei <strong>de</strong> râuri în cuprinsul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este <strong>de</strong> 0,5 km/km 2 .<br />
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale <strong>de</strong> luncă, numeroase pe Valea<br />
Mureşului şi lacurile antropice cum ar fi lacul <strong>de</strong> baraj <strong>de</strong> la Tauţ.<br />
Apele subterane se caracterizează printr-un <strong>de</strong>bit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general,<br />
la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia <strong>Arad</strong>ului are ape subterane la mai puţin <strong>de</strong> 3 m adâncime).<br />
După conţinutul chimic, apele din limitele ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> pot fi incluse în următoarele categorii:<br />
- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză<br />
este legată <strong>de</strong> prezenţa unui sistem <strong>de</strong> falii (apele carbogazoase alcaline <strong>de</strong> la Moneasa);<br />
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;<br />
- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului<br />
legate <strong>de</strong> prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.<br />
Factorii genetici ai climei: radiaţia solară, bilanţul radiativ, poziţia geografică, altitudinea,<br />
circulaţia maselor <strong>de</strong> aer, caracterul suprafeţei active <strong>de</strong>termină existenţa pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> a<br />
unui climat temperat continental mo<strong>de</strong>rat, cu influenţe oceanice.<br />
15
2.1.2.2. Caracteristici administrative şi economice<br />
În limitele ju<strong>de</strong>ţului, este înscrisă o suprafaţă <strong>de</strong> 7.654 km 2 , ceea ce reprezintă 3,2% din teritoriul<br />
ţării ca mărime, cu peste 457.713 locuitori grupaţi în 78 <strong>de</strong> unităţi teritoriale şi administrative. Reţeaua <strong>de</strong><br />
aşezări omeneşti, evi<strong>de</strong>nţiată în tabelele 2.1.2.2.1. şi 2.1.2.2.2 este formată dintr-un municipiu - <strong>Arad</strong>,<br />
municipiu reşedinţă <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ, 9 oraşe şi 68 <strong>de</strong> comune.<br />
Municipiul <strong>Arad</strong> constituie centrul polarizator al ju<strong>de</strong>ţului şi exercită o puternică influenţă<br />
economică, culturală în teritoriu.<br />
Situarea oraşului <strong>Arad</strong> într-o zonă <strong>de</strong> câmpie, în apropierea ieşirii Mureşului din culoarul Deva -<br />
Lipova, la intersecţia unor importante artere <strong>de</strong> circulaţie, a constituit un factor favorizant al <strong>de</strong>zvoltării<br />
economice şi urbane şi la constituirea sa ca un important centru polarizator <strong>de</strong> atracţie zonală şi regională.<br />
Tabelul 2.1.2.2.1<br />
Reţeaua <strong>de</strong> <strong>local</strong>ităţi<br />
Ju<strong>de</strong>ţ<br />
Suprafaţa Număr Număr Număr<br />
totală, (km 2 ) municipii oraşe comune<br />
<strong>Arad</strong> 7654 1 9 68 270<br />
Tabelul 2.1.2.2.2<br />
Caracterizarea oraşelor<br />
din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re a suprafeţei şi numărului <strong>de</strong> locuitori<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Oraş<br />
Număr<br />
locuitori<br />
Suprafaţă<br />
totală<br />
(ha)<br />
Suprafaţă<br />
intravilan<br />
(ha)<br />
Număr<br />
sate<br />
1. <strong>Arad</strong> 167238 25285 6227<br />
2. Chişineu Criş 8400 11780 859<br />
3. Curtici 8040 7282 908<br />
4. Ineu 9999 11662 922<br />
5. Lipova 11392 13400 868,68<br />
6. Nădlac 8145 13315 1198<br />
8. Pâncota 8221 6696 435<br />
7. Pecica 13 011 23717 967<br />
9. Sântana 13130 10810 1219<br />
10. Sebiş 6327 6597 396<br />
În <strong>de</strong>cursul timpului, o serie <strong>de</strong> domenii şi obiective şi-au pus şi îşi pun amprenta asupra <strong>de</strong>zvoltării<br />
economice a ju<strong>de</strong>ţului, fapt ce <strong>de</strong>monstrează că ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> dispune <strong>de</strong> un real potenţial <strong>de</strong> afirmare.<br />
Acest lucru se evi<strong>de</strong>nţiază prin <strong>de</strong>zvoltarea obiectivelor comerciale prezentate în tabelul 2.1.2.2.3<br />
Tabelul 2.1.2.2.3<br />
Dezvoltarea obiectivelor comerciale în anul 2008<br />
Ju<strong>de</strong>ţul<br />
<strong>Arad</strong><br />
Unităţi comerciale<br />
Existente<br />
Noi<br />
apărute<br />
Unităţi alimentaţie<br />
publică<br />
Noi<br />
Existente apărute<br />
Unităţi prestări<br />
servicii<br />
Existente<br />
Noi<br />
apărute<br />
Municipiul <strong>Arad</strong> 8039 800 1104 140 8042 1729<br />
Chişineu Criş 23 1 14 - 59 7<br />
Curtici 65 3 6 1 105 21<br />
Ineu 369 38 20 4 271 34<br />
Lipova 217 2 41 4 217 6<br />
Nădlac 134 - 23 2 11 -<br />
Pâncota 35 2 5 - 7 1<br />
Pecica 127 15 19 6 62 24<br />
Sântana 265 53 12 - 134 24<br />
Sebiş 230 13 17 1 300 41<br />
Total 9504 927 1261 158 9208 1887<br />
16
În cursul anului 2008, în municipiul <strong>Arad</strong> s-au <strong>de</strong>schis o serie <strong>de</strong> supermarket-uri, cum ar fi:<br />
Carrefour, Bricostore, Real, în zona periferică a oraşului, care asigură aprovizionarea populaţiei cu o<br />
paletă largă <strong>de</strong> produse alimentare, electrocasnice, îmbrăcăminte, încălţăminte, mobilier, etc.<br />
De asemenea şi în cartierele mari s-au dat în folosinţă o serie <strong>de</strong> spaţii comerciale şi industriale,<br />
pe fosta platformă a fabricii <strong>de</strong> textile UTA, în cartierul Aurel Vlaicu.<br />
Menţionăm că în anul 2008, în municipiul <strong>Arad</strong>, prin <strong>de</strong>molarea unor obiective industriale mari<br />
cum ar fi: SC IMAR, SC Sabina, ateliere ale staţiei CFR <strong>Arad</strong> s-au pus bazele şi s-au iniţializat acţiuni<br />
<strong>pentru</strong> construirea unor noi spaţii comerciale.<br />
Obiectivele <strong>de</strong> strategie economică sunt reprezentate <strong>de</strong>:<br />
infrastructură - la nivelul relaţiilor continentale, teritoriul ju<strong>de</strong>ţean este străbătut <strong>de</strong> coridorul<br />
trans-european nr. IV - rutier şi feroviar, care asigură legăturile dintre vestul Europei şi spaţiul<br />
Mării Negre. Autostrada Nădlac-Deva-Sibiu-Braşov se încadrează în reţeaua generală <strong>de</strong><br />
autostrăzi prevăzută a se realiza în ţara noastră şi reprezintă o zonă importantă a Coridorului IV<br />
Trans-european <strong>de</strong> transport rutier, care va străbate teritoriul României <strong>de</strong> la vest la est, între <strong>Arad</strong><br />
şi Constanţa şi are ca scop:<br />
integrarea în reţelele <strong>de</strong> transport trans-europene,<br />
<strong>de</strong>scongestionarea şi siguranţa traficului,<br />
rentabilitatea şi <strong>de</strong>zvoltarea zonală.<br />
reţeaua <strong>de</strong> căi ferate: ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> este traversat <strong>de</strong> calea ferată, care face parte din Coridorul<br />
IV Trans-european Curtici - Braşov - Bucureşti - Constanţa, coridor stabilit la Conferinţa Paneuropeană<br />
a Transporturilor <strong>de</strong> la Creta din 1994 şi reconfirmate la Conferinţa <strong>de</strong> la Helsinki<br />
din iunie 1997. Coridorul IV este multimodal, având o mare importanţă în structura traficului<br />
<strong>de</strong>rulat pe reţeaua C.F.R<br />
aeroportul internaţional: asigură legătura cu capitala şi cu diferite centre din Europa. În prezent<br />
suprafaţa operaţională <strong>pentru</strong> pasageri este <strong>de</strong> 1305 mp, numărul <strong>de</strong> pasageri care poate fi<br />
<strong>de</strong>servit în procedurile <strong>de</strong> sosire şi plecare este <strong>de</strong> 100 pasageri pe oră.<br />
Terminalul Cargo-Aeroport <strong>Arad</strong>: este un obiectiv amplasat în imediata apropiere a<br />
aeroportului internaţional şi al zonei libere <strong>Arad</strong>, fiind în măsură să preia traficul <strong>de</strong> marfă pe<br />
cale aeriană, care leagă Europa <strong>de</strong> vest <strong>de</strong> Orientul Mijlociu. El este situat în apropierea<br />
frontierei cu Ungaria la 30 Km <strong>de</strong> cel mai apropiat punct rutier <strong>de</strong> trecere al frontierei (Turnu)<br />
şi respectiv la 20 Km <strong>de</strong> cel mai apropiat punct <strong>de</strong> trecere al frontierei pe cala ferată (Curtici).<br />
Amplasamentul permite accesul facil al agenţilor economici din zonele apropiate, în special<br />
din ju<strong>de</strong>ţele: <strong>Arad</strong>, Bihor, Alba, Hunedoara - Romania şi respectiv Bekes, Czongrad - Ungaria,<br />
la această categorie <strong>de</strong> transport marfă.<br />
Zona Liberă Curtici <strong>Arad</strong>: s-a înfiinţat prin HG nr. 449/ 08.07.1999. Are o suprafaţă totală <strong>de</strong><br />
90 ha, zona este compusă din două platforme situate în vecinatatea oraşului Curtici, la graniţa<br />
cu Ungaria, precum şi în partea <strong>de</strong> vest a municipiului <strong>Arad</strong>, adiacent căii <strong>de</strong> rulare a<br />
Aeroportului cu Trafic Internaţional <strong>Arad</strong>. Este o zonă liberă amplasată, convenabil <strong>pentru</strong><br />
investitori, în partea <strong>de</strong> vest a României, pe un coridor rutier european, în apropierea a patru<br />
puncte vamale. Zona Liberă Curtici <strong>Arad</strong> poate fi accesată prin inter<strong>mediu</strong>l a trei din cele patru<br />
căi <strong>de</strong> acces: rutieră, feroviară şi aeriană.<br />
La nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> există un studiu <strong>de</strong> perspectivă în ceea ce priveşte reamenajarea<br />
şenalului navigabil al Mureşului <strong>de</strong> la <strong>Arad</strong> la Szeged (Ungaria). Acesta a existat şi a fost funcţional încă<br />
<strong>de</strong> la începutul secolului trecut, <strong>Arad</strong>ul fiind un important port (Port Arthur) <strong>pentru</strong> sare, cherestea şi alte<br />
produse. Acest obiectiv ar putea fi şi unul <strong>de</strong> interes turistic, prin organizarea unor croaziere pe Mureş<br />
până la confluenţa cu râul Tisa.<br />
2.1.2.3. Activităţi industriale şi agricole<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> dispune <strong>de</strong> o economie echilibrată, principalele sectoare <strong>de</strong> activitate productivă<br />
fiind industria şi agricultura.<br />
Ramurile industriale reprezentative <strong>pentru</strong> economia ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> sunt:<br />
• industria extractivă (petrol, gaze naturale, cariere, balastiere),<br />
• producţia <strong>de</strong> energie electrică şi termică,<br />
17
• producţia <strong>de</strong> vagoane şi material rulant (vagoane marfă şi călători), producţia <strong>de</strong> maşini şi<br />
unelte, maşini agricole,<br />
• prelucrarea lemnului (mobilier şi mobilier tapiţat) şi producţia <strong>de</strong> cherestea,<br />
• industria uşoară (textilă, pielărie, încălţăminte),<br />
• industria chimică (producţie <strong>de</strong> lacuri şi vopsele prin ampastare),<br />
• articole <strong>de</strong> feronerie <strong>pentru</strong> mobilă şi binale, componente <strong>pentru</strong> industria autovehiculelor,<br />
• prelucrarea metalelor (inclusiv procese galvanice),<br />
• industria alimentară, etc.<br />
Din datele oferite <strong>de</strong> Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie a Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, putem spune că numărul<br />
societăţilor comercial active este <strong>de</strong> peste 12.317, din care aproximativ 2.999 sunt în sectorul industrial.<br />
De asemenea numărul investitorilor străini la nivelul ju<strong>de</strong>ţului este <strong>de</strong> peste 3.370.<br />
Economia ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> <strong>de</strong>ţine pon<strong>de</strong>ri importante în economia naţională astfel:<br />
• locul 1 la producţia <strong>de</strong> material rulant,<br />
• locul 5 la producţia <strong>de</strong> textile şi confecţii,<br />
• locul 7 la producţia pielăriei şi încălţămintei,<br />
• locul 13 la producţia <strong>de</strong> mobilă.<br />
Agricultura ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este orientată pe cultura <strong>de</strong> cereale, sfeclă <strong>de</strong> zahăr, floarea soarelui,<br />
livezi şi viţă <strong>de</strong> vie. În domeniul agricol sunt <strong>de</strong>zvoltate producţia <strong>de</strong> grâu, porumb boabe, legume şi<br />
creşterea animalelor.<br />
2.2. Starea <strong>mediu</strong>lui în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
2.2.1. Starea calităţii atmosferei<br />
2.2.1.1. Poluarea <strong>de</strong> fond şi poluarea <strong>de</strong> impact<br />
Poluarea <strong>de</strong> fond - reprezintă poluarea existentă în zonele în care nu se manifestă direct influenţa<br />
surselor <strong>de</strong> poluare.<br />
Poluarea <strong>de</strong> impact - este poluarea produsă în zonele aflate sub impactul direct al surselor <strong>de</strong><br />
poluare.<br />
Calitatea aerului în imisii se controlează în municipiul <strong>Arad</strong> în două puncte fixe (dotate cu staţii <strong>de</strong><br />
monitorizare semiautomată) amplasate astfel încât să cuprindă arii semnificative şi specifice din suprafaţa<br />
oraşului: una <strong>de</strong> fond urbană şi una cu caracter <strong>de</strong> trafic/ind. Se analizează următorii poluanţi atmosferici:<br />
oxizi <strong>de</strong> azot, dioxid <strong>de</strong> sulf, pulberi în suspensie (timp <strong>de</strong> mediere <strong>de</strong> 24h).<br />
Reţeaua <strong>de</strong> supraveghere a poluării <strong>de</strong> impact mai cuprin<strong>de</strong>:<br />
3 tipuri <strong>de</strong> locaţii (intersecţii aglomerate, străzi înguste - tip canion, artere <strong>de</strong><br />
intrare/ieşire din municipiu) în care se <strong>de</strong>termină poluanţii gazoşi: SO 2 , NO x , NH 3<br />
(timp <strong>de</strong> mediere 30 minute) - măsurători cu frecvenţă săptămânală<br />
10 staţii <strong>pentru</strong> monitorizarea pulberilor sedimentabile cu frecvenţă lunară<br />
Amplasarea staţiilor <strong>de</strong> supraveghere a avut în ve<strong>de</strong>re acoperirea spaţială a zonelor afectate <strong>de</strong><br />
poluarea produsă <strong>de</strong>: traficul rutier şi <strong>de</strong> activitatea industrială.<br />
În anul 2008 la nivelul municipiului <strong>Arad</strong> a funcţionat:<br />
- o staţie cu caracter <strong>de</strong> fond urban, amplasată la Sediul APM, în perimetrul locuit al oraşului,<br />
staţie ce monitorizează nivelele medii <strong>de</strong> poluare a aerului în aria urbană, nefiind influenţată direct <strong>de</strong><br />
emisiile ce provin din trafic sau industrie. Staţia este dotată cu o pompă <strong>de</strong> recoltare a poluanţilor gazoşi<br />
DESAGA cu funcţionare. Poluanţii gazoşi care se <strong>de</strong>termină în această staţie sunt: dioxidul <strong>de</strong> azot,<br />
dioxidul <strong>de</strong> sulf. Tot în acest punct funcţionează o staţie <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminarea pulberilor sedimentabile.<br />
- o staţie <strong>pentru</strong> urmărirea poluării <strong>de</strong> impact <strong>de</strong> tip "industrial", amplasată în zonă urbană,<br />
industrială, <strong>de</strong>gajată, fără clădiri înalte. Pompele <strong>de</strong> recoltare a poluanţilor gazoşi şi a pulberilor în<br />
suspensie sunt amplasate într-o încăpere a fabricii SC Astra-Trinity cu aspiraţie dinspre o stradă intens<br />
circulată (aproximativ 20.000 autovehicule/24 ore dintre care 6 % maşini grele) şi este influenţată <strong>de</strong><br />
emisiile <strong>de</strong> la Fabrica <strong>de</strong> vagoane marfă SC Astra-Trinity (ar<strong>de</strong>ri din industria <strong>de</strong> prelucrare a metalelor:<br />
turnătorii, forjă, prelucrare mecanică) şi din trafic.<br />
Poluanţii gazoşi<br />
Din rezultatele obţinute în urma efectuării <strong>de</strong>terminărilor se <strong>de</strong>sprind următoarele concluzii:<br />
18
- pe tot parcursul anului 2008 nu s-a <strong>de</strong>păşit Concentraţia Maxim Admisă la poluanţii gazoşi,<br />
- concentraţiile <strong>de</strong>terminate la probele <strong>de</strong> scurtă durată sunt mai mari <strong>de</strong>cât mediile concentraţiilor<br />
<strong>de</strong>terminate în punctele <strong>de</strong> impact la nivelul municipiului <strong>Arad</strong>, astfel: concentraţia medie pt. NO 2 este <strong>de</strong><br />
2,73 ori mai mare.<br />
Pulberi în suspensie<br />
Pulberile în suspensie s-au <strong>de</strong>terminat în staţia <strong>de</strong> impact, amplasată în municipiul <strong>Arad</strong>, în regim<br />
<strong>de</strong> probe medii <strong>de</strong> 24 ore. Punctul <strong>de</strong> <strong>de</strong>terminare se află poziţionat pe o arteră intens circulată.<br />
Frecvenţa <strong>de</strong>păşirilor Concentraţiei Maxim Admise la concentraţiile medii lunare <strong>pentru</strong> pulberi în<br />
suspensie, este <strong>de</strong> 60,34%.<br />
Concentraţiile mari <strong>de</strong> pulberi în suspensie se datorează în principal surselor responsabile <strong>de</strong><br />
poluarea cu pulberi, dar mai sunt şi alte cauze <strong>local</strong>e care conduc la poluarea cu praf a municipiului <strong>Arad</strong>,<br />
cum ar fi:<br />
sistemele <strong>de</strong> încălzire proprie a locuinţelor cu lemne, cărbune, motorină (ce reprezintă încă 45%<br />
din totalul locuinţelor);<br />
starea proastă a drumurilor: gropile şi drumurile nemo<strong>de</strong>rnizate;<br />
salubrizarea insuficientă a oraşului;<br />
ritmul alert al activităţii <strong>de</strong> construcţii, ce constă în <strong>de</strong>molarea unor clădiri, <strong>de</strong>pozitarea<br />
materialelor <strong>de</strong> construcţii, transportul materialelor, etc.<br />
Poluarea cu pulberi sedimentabile<br />
Particulele sedimentabile sunt particulele soli<strong>de</strong> cu diametrul <strong>de</strong> peste 10μg. Acestea rezultă atât<br />
din activităţi antropice, cum ar fi procese mecanice, construcţii <strong>de</strong> drumuri, pulverizarea solului <strong>de</strong> către<br />
autovehicule, unele industrii ca si<strong>de</strong>rurgia, industria materialelor <strong>de</strong> construcţie cât şi din surse naturale,<br />
ca urmare a acţiunii <strong>de</strong> eroziune a vântului asupra solului.<br />
Pulberile sedimentabile se recoltează în 11 puncte, 7 amplasate în municipiul <strong>Arad</strong> şi 4 în alte<br />
puncte din ju<strong>de</strong>ţ.<br />
Cantitatea cea mai mare <strong>de</strong> pulberi sedimentabile <strong>de</strong>terminate a fost în punctul Uzina Electrică<br />
situat, în imediata vecinătate a SC CET SA - pe hidrocarburi şi a şoselei <strong>de</strong> intrare în oraş dinspre Deva.<br />
În acest punct s-au semnalat frecvente <strong>de</strong>păşiri ale CMA <strong>pentru</strong> acest poluant, la 41,67% din <strong>de</strong>terminări.<br />
Cauza o reprezintă traficul intens din zonă, starea <strong>de</strong> curăţenie, precum şi condiţiile meteo.<br />
Monitorizarea automată<br />
Calitatea aerului în municipiul <strong>Arad</strong> este monitorizată prin măsurători continue în 2 staţii automate<br />
amplasate, conform criteriilor indicate în legislaţie, în zone reprezentative <strong>pentru</strong> fiecare tip <strong>de</strong> staţie:<br />
‣ Staţie <strong>de</strong> trafic /industrie – staţia AR1 – pasaj Micalaca – amplasată în zonă cu trafic intens;<br />
‣ Staţie <strong>de</strong> fond urban – staţia AR2 – str. Fluieraş nr. 10c – amplasată în incinta Colegiului<br />
Tehnic <strong>de</strong> Construcţii şi Protecţia Mediului, care este o zonă rezi<strong>de</strong>nţială, <strong>pentru</strong> a evi<strong>de</strong>nţia gradul <strong>de</strong><br />
expunere a populaţiei la nivelul <strong>de</strong> poluare urbană.<br />
În staţiile <strong>de</strong> monitorizare din municipiul <strong>Arad</strong>, parte integrantă a reţelei naţionale <strong>de</strong> monitorizare<br />
a calităţii aerului, se efectuează măsurători continue <strong>pentru</strong>: dioxid <strong>de</strong> sulf (SO 2 ), oxizi <strong>de</strong> azot (NO, NO 2 ,<br />
NOx), monoxid <strong>de</strong> carbon (CO), pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5) automat, ozon (O 3 ) şi precursori<br />
organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen).<br />
Centralizând datele, monitorizarea calităţii aerului s-a făcut, în staţiile semiautomate, prin<br />
următoarele măsurători :<br />
- 464 analize <strong>de</strong> poluanţi gazoşi: SO 2 şi NO 2 - timp <strong>de</strong> mediere 24 h;<br />
- 176 analize <strong>de</strong> poluanţi gazoşi: SO 2 , NO 2 şi NH 3 - timp <strong>de</strong> mediere 30 min;<br />
- 232 analize <strong>de</strong> pulberi în suspensie;<br />
- 132 analize <strong>de</strong> pulberi sedimentabile.<br />
În staţiile <strong>de</strong> monitorizare automată a calităţii aerului s-au efectuat următoarele <strong>de</strong>terminări:<br />
- 7804 analize orare <strong>de</strong> SO 2<br />
- 2156 analize orare <strong>de</strong> NO<br />
- 9218 analize orare <strong>de</strong> NO 2<br />
- 9227 analize orare <strong>de</strong> NOx<br />
- 11984 analize orare <strong>de</strong> CO<br />
- 10682 analize orare <strong>de</strong> O 3<br />
- 10169 analize orare <strong>de</strong> PM10 (442 analize zilnice)<br />
19
- 537 analize orare <strong>de</strong> PM2,5 (23 analize zilnice)<br />
2.2.2. Starea apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subterane<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re hidrografic în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> exisă importante cursuri <strong>de</strong> apă şi rezerve<br />
subterane apreciabile.<br />
Teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> aparţine următoarelor bazine hidrografice: Crişul Negru, Crişul Alb,<br />
Mureş, Bega. Debitul Crişului Negru are valori medii <strong>de</strong> 29 m 3 /s la Zerind, Crişul Alb are un <strong>de</strong>bit care<br />
creşte <strong>de</strong> la 13,7 m 3 /s la Gurahonţ la 18,6 m 3 /s la Bocsig şi la 21,4 m 3 /s la Chişineu-Criş. Afluenţii<br />
Crişului Alb au <strong>de</strong>bite între 1-3 m 3 /s la Hălmagiu, Zeldis, Dezna, Cigher.<br />
Mureşul are la intrarea în ju<strong>de</strong>ţ un <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> 142 m 3 /s, iar la <strong>Arad</strong> 154 m 3 /s. Debitele maxime ale<br />
Mureşului pot ajunge la peste 2 000 m 3 /s (2 150 m 3 /s) şi duc la apariţia inundaţiilor.<br />
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Cele mai mici valori ale <strong>de</strong>nsităţii<br />
reţelei <strong>de</strong> râuri se înregistrează pe interfluviul Mureş-Canalul Morilor. În bazinele râurilor Beliu, Moneasa<br />
şi Tăcăşele se înregistrează cele mai ridicate valori ale <strong>de</strong>nsităţii reţelei hidrografice. Densitatea medie a<br />
reţelei <strong>de</strong> râuri în cuprinsul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este <strong>de</strong> 0,5 km/km 2 .<br />
Dintre suprafeţele lacustre amintim, în special, lacurile naturale <strong>de</strong> luncă, numeroase pe Valea<br />
Mureşului, lacurile antropice cum ar fi lacul <strong>de</strong> baraj <strong>de</strong> la Tauţ.<br />
Apele subterane se caracterizează printr-un <strong>de</strong>bit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general,<br />
la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia <strong>Arad</strong>ului are ape subterane la mai puţin <strong>de</strong> 3 m adâncime).<br />
După conţinutul chimic, apele din limitele ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> pot fi incluse în următoarele categorii:<br />
izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului Crişurilor, a căror geneză<br />
este legată <strong>de</strong> prezenţa unui sistem <strong>de</strong> falii (apele carbogazoase alcaline <strong>de</strong> la Moneasa);<br />
izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;<br />
izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase sodice din zona Mureşului<br />
legate <strong>de</strong> prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.<br />
2.2.2.1. Starea râurilor<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, cu o suprafaţă <strong>de</strong> 7.754 km 2 , dispune <strong>de</strong> unele dintre cele mai importante rezerve <strong>de</strong><br />
apă din România.<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se întin<strong>de</strong> pe două bazine hidrografice: B.H. Mureş şi B.H. Crişul Alb. Calitatea<br />
apelor <strong>de</strong> suprafaţă din BH Mureş este supravegheată prin laboratorul aparţinând filialei <strong>Arad</strong> a Direcţiei<br />
Apelor Târgu Mureş în următoarele secţiuni <strong>de</strong> control:<br />
- secţiuni <strong>de</strong> ordinul I: Săvârşin, Lipova, amonte <strong>Arad</strong>, Nădlac - pe râul Mureş;<br />
- secţiuni <strong>de</strong> ordinul II:<br />
‣ pe canalul Mureş Mort - amonte confluenţă râul Mureş,<br />
‣ pe canalul Ier - la ieşirea din ţară - Turnu,<br />
‣ Petriş,<br />
‣ Pârâul Mare - Dorgoş.<br />
Calitatea apelor <strong>de</strong> suprafaţă din BH Crişul Alb este supravegheată prin laboratorul Direcţiei<br />
Apelor Ora<strong>de</strong>a pe următoarele cursuri <strong>de</strong> ape:<br />
‣ râul Crişul Alb - Gurahonţ,<br />
Ineu, Vărşand;<br />
‣ Valea Sebiş - la Sebiş şi<br />
Prăjeşti;<br />
‣ Canalul Morilor - Vărşand şi<br />
Seleuş;<br />
‣ Valea Hălmăgel - Sârbi;<br />
‣ Tăcăşele - Avram Iancu;<br />
‣ Negrişoara - amonte Neagra;<br />
‣ Cigher - Zărand;<br />
‣ Musteşti - Bonţeşti;<br />
‣ Gut - Şicula;<br />
‣ Sodom - Seleuş;<br />
‣ Matca - Zărand;<br />
‣ Valea Nouă Chişer - Sintea<br />
fermă;<br />
‣ Beliu - Cermei - Tauţ;<br />
‣ Teuz - Tămaşda.<br />
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile <strong>de</strong> supraveghere <strong>de</strong> pe Crişul Alb<br />
În ceea ce priveşte starea ecologică, 6 secţiuni se încadrează în starea ecologică bună, restul<br />
secţiunilor din care s-au efectuat prelevări <strong>de</strong> probe se încadrează în starea mo<strong>de</strong>rată (respectiv 9<br />
secţiuni). Situaţia centralizată este prezentată în tabelul 2.2.2.1.1<br />
20
Tabelul 2.2.2.1. 1<br />
Starea ecologică a râurilor din bazinul hidrografic Criş<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Curs <strong>de</strong> apă / <strong>de</strong>numire secţiune Starea ecologică<br />
1. Crişul Alb - Gurahont Mo<strong>de</strong>rată I(II)<br />
2. Crişul Alb - Ineu Mo<strong>de</strong>rată I(II)<br />
3. Crişul Alb - Varsand Mo<strong>de</strong>rată I(II)<br />
4. Hălmăgel - Sârbi Bună (II)<br />
5. Tăcăşele - Avram Iancu Bună (II)<br />
6. Negrişoara - am. Neagra Bună (II)<br />
7. Musteşti - Bonteşti Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
8. Sebiş - Prăjeşti -<br />
9. Sebiş - Sebiş Bună (II)<br />
10. Gut - Şicula Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
11. Sodom - Seleuş -<br />
12. Cigher - Zărand Bună (II)<br />
13. Matca - Zărand Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
14. Valea Nouă - Sintea ferma -<br />
15. Canalul Morilor - Seleuş Bună (II)<br />
16. Canalul Morilor - Vărşand Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
17. Beliu - Cermei - Tăut Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
18. Teuz - Tămaşda Mo<strong>de</strong>rată (III)<br />
Indicatorii regimului <strong>de</strong> oxigen se încadrează în secţiunile <strong>de</strong> ordinul I în limita clasei a I-a <strong>de</strong><br />
calitate. În secţiunile <strong>de</strong> ordinul II, indicatorul regimului <strong>de</strong> oxigen se încadrează în limitele claselor I-a şi<br />
a II-a şi doar în secţiunea Sintea-fermă în clasa a IV-a <strong>de</strong> calitate. Indicatorii ioni generali, pe cursurile <strong>de</strong><br />
apă se încadrează în clasele I-a şi a II-a <strong>de</strong> calitate. La grupa <strong>de</strong> indicatori nutrienţi râurile se încadrează<br />
în clasele a I - II şi a IV-a datorită conţinutului ridicat <strong>de</strong> P tot şi N tot . La grupa <strong>de</strong> indicatori poluanţi toxici<br />
râurile se încadrează în general în clasa a I-a şi a II-a <strong>de</strong> calitate, cu o singură excepţie <strong>de</strong> clasa a III-a, în<br />
secţiunea Zărand. La grupa <strong>de</strong> alţi indicatori clasa <strong>de</strong> calitate predominantă este a II-a.<br />
Calitatea apelor înregistrată în secţiunile <strong>de</strong> supraveghere <strong>de</strong> pe râul Mureş<br />
Calităţile fizico - chimice ale râului Mureş se încadrează în clasa a II-a <strong>de</strong> calitate, pe toată<br />
lungimea <strong>de</strong> 214 km râu (datorită indicatorilor RO, Nutrienţi şi Salinitate). Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic<br />
aceste secţiuni se încadrează în clasa a II-a <strong>de</strong> calitate, indicele <strong>de</strong> stare ecologică fiind <strong>de</strong> clasa a II-a.<br />
Canalul Mureş Mort se încadrează în clasa a V-a <strong>de</strong> calitate la indicatorii chimici (datorită RO,<br />
Nutrienţi, Salinitate), în clasa a IV-a la încadrarea biologică, iar încadrarea <strong>de</strong> stare ecologică este <strong>de</strong> clasa<br />
a IV-a pe toată lungimea <strong>de</strong> 20 km.<br />
Cauza <strong>de</strong>gradării apei Canalului Mureşul Mort este evacuarea apelor uzate industriale <strong>de</strong> pe<br />
platforma industriei alimentare NV şi a necurăţării albiei canalului care este în administrarea Regiei <strong>de</strong><br />
Îmbunătăţiri Funciare.<br />
Canalul Ier se încadrează în clasa a IV-a <strong>de</strong> calitate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al indicatorilor fizicochimici,<br />
iar din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic în clasa a III-a <strong>de</strong> calitate, iar indicele <strong>de</strong> încadrare ecologică<br />
este III.<br />
Râul Petriş se încadrează în clasa a II-a <strong>de</strong> calitate pe toată lungimea <strong>de</strong> 14 km, la indicatorii<br />
fizico-chimici. Încadrarea biologică este II, iar starea ecologică este II.<br />
2.2.2.2. Starea lacurilor<br />
Bazinul hidrografic Mureş<br />
Calitatea apelor din lacuri a fost urmărită în cadrul Direcţiei Apelor Târgu Mureş doar <strong>pentru</strong> lacul<br />
Ghioroc, a cărui calitate este prezentată în tabelele 2.2.2.2.1. şi 2.2.2.2.2. Se menţionează că lacul Ghioroc<br />
are două părţi: partea <strong>de</strong> nord şi partea <strong>de</strong> sud. Calitatea apei este monitorizată doar în partea <strong>de</strong> sud a<br />
lacului.<br />
21
Lacul<br />
Ghioroc<br />
(Partea<br />
sudică+<br />
partea<br />
nordică)<br />
Timp<br />
retenţie<br />
-<br />
Fosfor<br />
total<br />
(mg P/l)<br />
0,0108<br />
mezotrof<br />
Tabelul 2.2.2.2.1<br />
Calitatea lacurilor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
Indicatori ai gradului <strong>de</strong> eutrofizare<br />
Biomasă<br />
fitoplanctonică<br />
Azot<br />
maximă din zona<br />
mineral<br />
fotică/<br />
(mg N/l)<br />
Biomasă medie anuală<br />
(mg/l)<br />
1,995<br />
hipertrof<br />
1,90<br />
oligotrof<br />
Clorofila<br />
„a”<br />
(mg/l)<br />
3,16<br />
mezotrof<br />
Încadrare<br />
globală<br />
Mezotrof<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Denumire<br />
Lacul<br />
Tip<br />
Tabelul 2.2.2.2.2<br />
Calitatea lacurilor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
Apa pe<br />
care este<br />
amplasat<br />
lacul<br />
Volumul<br />
total<br />
milioane<br />
mc<br />
Folosinţă<br />
principală<br />
Calitatea apei<br />
Nutrienţi<br />
azot total şi<br />
fosfor total<br />
Biologie<br />
Ghioroc<br />
N<br />
1.<br />
Bazin 13,00 Apă sortare t = 1,995<br />
oligotrof<br />
Sud<br />
P<br />
Antropic Matca III-<br />
t = 0,0108<br />
Ghioroc<br />
2.<br />
1,10, 39 6,66 Agrement<br />
Nord<br />
Bazinul hidrografic Crişul Alb<br />
În cursul anului 2008 s-au monitorizat următoarele lacuri: lacul Tauţ (în secţiunile: coadă, mijloc<br />
şi baraj) şi lacul Ineu1 Rovine.<br />
Încadrarea, după caracterizarea globală, în clasa a II-a şi a III-a <strong>de</strong> calitate rezultă şi din tabelul<br />
2.2.2.2.3<br />
Tabelul 2.2.2.2.3.<br />
Încadrarea în clase <strong>de</strong> calitate şi elemente biologice<br />
Nr.<br />
Caracterizarea globală<br />
Denumire lac<br />
crt.<br />
după indicatorii fizico-chimici<br />
Gradul <strong>de</strong> trofie<br />
1. Tauţ II eutrof<br />
2. Ineu1 Rovine III eutrof<br />
3. Ghioroc II mezotrof<br />
2.2.2.3. Starea apelor subterane<br />
Bazinul hidrografic Mureş<br />
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> o serie<br />
<strong>de</strong> foraje componente ale reţelei <strong>de</strong> supraveghere naţională. La acestea se adaugă forajele <strong>de</strong> supraveghere<br />
a fenomenelor <strong>de</strong> poluare situate în raza surselor <strong>de</strong> poluare a <strong>mediu</strong>lui (SC ARCHIM SA şi CET pe<br />
lignit), precum şi unele fântâni situate în jurul gropii <strong>de</strong> gunoi a municipiului <strong>Arad</strong>.<br />
Monitorizarea calităţii apelor freatice cuprinse în reţeaua <strong>de</strong> supraveghere naţională se face <strong>de</strong><br />
către filiala <strong>Arad</strong> a Direcţiei Apelor Târgu Mureş <strong>pentru</strong> cele situate în Bazinul Hidrografic Mureş.<br />
Monitorizarea forajelor <strong>de</strong> supraveghere a fenomenelor <strong>de</strong> poluare produse <strong>de</strong> o sursă <strong>de</strong> poluare<br />
se face <strong>de</strong> către APM <strong>Arad</strong><br />
În anul 2008 s-au recoltat şi analizat ape freatice dintr-un număr <strong>de</strong> 31 foraje a căror concentraţie<br />
medie în azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan o prezentăm în tabelul 4.4.1.<br />
Valoarea concentraţiilor <strong>de</strong> azotiţi, amoniu, fosfaţi şi mangan în forajele <strong>de</strong> control, din BH Mureş<br />
<strong>de</strong>păşesc în general limita admisă prin STAS 1342/88 şi Legea 458/2002 şi aceasta mai ales în forajele<br />
22
amplasate în interfluvii în apropierea <strong>local</strong>ităţilor sau a zonelor agricole un<strong>de</strong> se practică o agricultură<br />
intensivă.<br />
Bazinul hidrografic Crişul Alb<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, aferent bazinului hidrografic Crişuri s-au monitorizat un număr <strong>de</strong> 36 foraje, din<br />
care 18 foraje au fost recoltate prin pompare. În cursul anului 2008, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, aferent bazinului<br />
hidrografic Crişuri s-a monitorizat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cantitativ şi calitativ, Izvorul 2 - Dezna, care nu<br />
prezintă <strong>de</strong>păşiri, la nici un indicator, faţă <strong>de</strong> Legea 458/2002 completată cu Legea 311/2004 şi a<br />
STAS-ului 1342/1991.<br />
2.2.2.4. Alimentarea cu apă a populaţiei<br />
Alimentarea cu apă a populaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> este asigurată în majoritate din subteran. Apele <strong>de</strong><br />
medie adâncime cantonate în conul aluvionar al Crişului şi al Mureşului constituie principala resursă <strong>de</strong><br />
apă <strong>pentru</strong> populaţie şi aceasta satisface calitativ.<br />
Există 4 captări din ape <strong>de</strong> suprafaţă <strong>pentru</strong> alimentarea populaţiei: la Sebiş, Hălmagiu, Căsoaia şi<br />
Moneasa care totalizează un volum <strong>de</strong> 564 mii mc/an.<br />
Municipiul <strong>Arad</strong> dispune <strong>de</strong> un sistem centralizat <strong>de</strong> alimentare cu apă, în cadrul unui sistem<br />
microzonal <strong>de</strong> alimentare cu apă. Sistemul se află în operarea şi exploatarea SC Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong><br />
SA.<br />
Pe lângă municipiul <strong>Arad</strong>, sursa alimentează cu apă potabilă următoarele <strong>local</strong>ităţi:<br />
Mândruloc-Cicir, Vladimirescu, Horia, Sânleani, Livada, Zimand Cuz, Zimandu Nou, Andrei Şaguna,<br />
Şofronea, Sânpaul, Curtici, Dorobanţi, Macea, Sânmartin, Şimand, Sântana, Olari, Zădăreni, Fântânele.<br />
Sursa <strong>de</strong> apa <strong>pentru</strong> municipiul <strong>Arad</strong> este sursa subterană şi anume - frontul <strong>de</strong> captare Nord: cu<br />
92 foraje pe raza <strong>local</strong>ităţilor <strong>Arad</strong>, Zimandul Nou şi Şimand.<br />
Apa potabilă distribuită prin sistemul centralizat este corespunzătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re calitativ<br />
şi în cantitate suficientă.<br />
Conform informaţilor SC Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong>, în anul 2008 populaţia (numărul locuitorilor)<br />
racordată la reţeaua <strong>de</strong> canalizare este <strong>de</strong> aprox. 127.839 locuitori ceea ce reprezintă aproximativ 77%<br />
din locuitorii existenţi în municipiu.<br />
Apa uzată menajeră este colectată printr-o reţea <strong>de</strong> canalizare cu lungimea totală <strong>de</strong> 457 km, apa<br />
uzată fiind <strong>de</strong>scărcată în staţia <strong>de</strong> epurare. Emisarul <strong>pentru</strong> staţia <strong>de</strong> epurare este Râul Mureş.<br />
SC Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong> mai are în exploatare şi operare şi alte <strong>local</strong>ităţi <strong>de</strong> pe teritoriul<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, şi anume: Vinga, Iratoş, Vărşand, Gurahonţ, Pâncota, Bocsig, Moneasa, Hălmăgel, Tauţ şi<br />
Căsoaia, Lipova, Pecica, Nădlac.<br />
Lungimea reţelelor <strong>de</strong> distribuţie a apelor potabile şi a sistemului <strong>de</strong> canalizare exploatate <strong>de</strong> SC<br />
Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong> este redat în tabelul 2.2.2.4.1 (datele au fost preluate <strong>de</strong> la SC Compania <strong>de</strong> Apă<br />
<strong>Arad</strong>).<br />
Tabelul 2.2.2.4.1<br />
Reţele <strong>de</strong> alimentare cu apă şi reţele <strong>de</strong> canalizare<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Staţie <strong>de</strong><br />
tratare<br />
apă<br />
Nr.<br />
<strong>local</strong>ităţi<br />
<strong>de</strong>servite<br />
Lungime<br />
reţea<br />
(km)<br />
Reţele alimentare cu apă potabilă<br />
Volum apă<br />
distribuită,<br />
(mii mc)<br />
Populaţie<br />
racordată<br />
(nr. loc.)<br />
Sursa <strong>de</strong><br />
apă<br />
Reţele canalizare<br />
Lungime<br />
reţea,<br />
(km)<br />
Populaţie<br />
racordată<br />
(nr. loc.)<br />
1. <strong>Arad</strong> 15 655,820 11152,288 172132 Front 458,45 129610<br />
2. Curtici 3 50,100 253,500 5757<br />
captare N<br />
<strong>Arad</strong><br />
8,00 208<br />
3. Vinga 2 29,340 116,345 3318<br />
Apă<br />
subteran<br />
- -<br />
4. Iratos 2 17,200 5,725 306<br />
Apă<br />
subteran<br />
- -<br />
5. Vărşand 2 17,300 34,779 251<br />
Apă<br />
subteran<br />
- -<br />
6. Gurahonţ 14 50,330 177,733 5513<br />
Apă<br />
subteran<br />
3,40 573<br />
23
7. Pâncota 1 21,800 661,902 3791<br />
Apă<br />
subteran<br />
7,80 1229<br />
8. Bocsig 9 51,900 237,917 4837<br />
Apă<br />
subteran<br />
- -<br />
9. Moneasa 4 19,600 98,563 2062<br />
Apă<br />
suprafaţă<br />
pârâul<br />
4,20 364<br />
Băilor<br />
10. Hălmăgel 3 11,749 36,110 1252<br />
Apă<br />
suprafaţă<br />
Valea<br />
- -<br />
Găinii<br />
11. Tauţ 3 6,567 16,617 920<br />
Apă<br />
subteran<br />
- -<br />
12. Căsoaia 1 1,006 1,137 6<br />
Apă<br />
suprafaţă<br />
Valea<br />
0,50 1<br />
Mare<br />
13. Lipova 1 32,500 409,688 5905<br />
Apă<br />
subteran<br />
14,80 863<br />
14. Pecica 1 26,000 239,684 3305<br />
Apă<br />
subteran<br />
5,30 462<br />
15. Sântana 2 66,000 389,759 7122<br />
Apă<br />
subteran<br />
6,20 180<br />
16. Nădlac 1 47,000 258,733 4099<br />
Apă<br />
subteran<br />
36,20 476<br />
Total 64 1104,21 14090,480 220576 544,85 133466<br />
În tabelul 2.2.2.4.2 se prezintă situaţia centralizată a reţelelor <strong>de</strong> apă potabilă şi canalizare şi a<br />
<strong>local</strong>ităţilor (oraşelor) care au ca operator al infrastructurii <strong>de</strong> apă - canal, serviciul public organizat în<br />
cadrul primăriilor <strong>local</strong>e. Datele au fost primite <strong>de</strong> la primăriile oraşelor respective.<br />
Tabelul 2.2.2.4.2<br />
Reţele <strong>de</strong> apă potabilă şi canalizare<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Staţie <strong>de</strong><br />
tratare<br />
apă<br />
Nr.<br />
<strong>local</strong>ităţi<br />
<strong>de</strong>servite<br />
Reţele alimentare cu apă potabilă<br />
Reţele canalizare<br />
Lungime Populaţie<br />
Lungime Populaţie<br />
Sursa <strong>de</strong><br />
reţea racordată<br />
reţea racordată<br />
apă<br />
(km) (nr. loc.)<br />
(km) (nr. loc.)<br />
1. Ineu 5 67 8220 Subteran 9,5 4000<br />
2.<br />
Chişineu<br />
Criş<br />
2 50,60 4920 Subteran 14,6 2000<br />
3. Sebiş 10 75,9 5357<br />
Captare r.<br />
Dezna<br />
10,0 1131<br />
2.2.2.5. Situaţia apelor uzate menajere şi industiale<br />
În bazinul hidrografic Mureş volumul total <strong>de</strong> ape uzate evacuate la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> a fost<br />
<strong>de</strong> 9.771 mii m 3 .<br />
Un volum <strong>de</strong> 494 mii m 3 ape uzate se evacuează direct în emisar fără epurare. Acestea sunt în<br />
principal evacuări directe în râul Mureş din canalizarea oraşului Lipova şi din zona <strong>de</strong> sud a oraşului <strong>Arad</strong><br />
prin staţia <strong>de</strong> pompare 1 SP1 (376 mii m 3 ). Un volum <strong>de</strong> 9.266 mii m 3 este epurat necorespunzător, iar<br />
11 mii mc sunt epuraţi corespunzător. Nici o staţie <strong>de</strong> epurare nu funcţionează în maniera în care să<br />
asigure o epurare corespunzătoare a apelor evacuate.<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare a municipiului <strong>Arad</strong> este inclusă într-un proces <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare pe instrumentul <strong>de</strong><br />
finanţare ISPA. Obiectivul principal al proiectului este atingerea unor indicatori <strong>de</strong> <strong>de</strong>versare satisfăcători<br />
24
ai efluentului staţiei <strong>de</strong> epurare în <strong>Arad</strong> în râul Mureş, care să fie conformi standar<strong>de</strong>lor româneşti în<br />
vigoare, Directivei 91/271/EEC.<br />
În bazinul hidrografic Crişul Alb, volumul apelor evacuate în anul 2008 a fost <strong>de</strong> 1.850 mii mc.<br />
Din acestea 818 mii mc au fost epurate insuficient, în timp ce doar 3 mii mc au fost epuraţi suficient. Un<br />
volum <strong>de</strong> 1.029 mii mc s-au evacuat din domeniul pisciculturii, ape care nu necesită epurare. În tabelul<br />
2.2.2.4.3 sunt prezentate principalele sursele <strong>de</strong> poluare a apelor şi gradul <strong>de</strong> epurare.<br />
Tabelul. 2.2.2.4.3<br />
Surse <strong>de</strong> poluare a apelor şi gradul lor <strong>de</strong> epurare în anul 2008<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Denumirea sursei<br />
Bazinul Hidrografic Crişul Alb<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
1. Staţia <strong>de</strong> epurare<br />
Gurahonţ<br />
2.<br />
3.<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare<br />
Moneasa<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare<br />
Pâncota<br />
Volum<br />
evacuat<br />
(mii m 3 )<br />
Emisar<br />
Felul<br />
staţiei<br />
Modul <strong>de</strong><br />
epurare<br />
27 Crişul Alb M Insuficient<br />
78<br />
55<br />
Valea<br />
Moneasa<br />
Canal<br />
Matca<br />
Depăşiri ale CMA<br />
Suspensii,<br />
Detergenţi<br />
M+B Insuficient CBO 5 , Detergenţi<br />
M+B<br />
Insuficient<br />
Suspensii,<br />
Fosfor total,<br />
Amoniu,<br />
CCOCr,<br />
Detergenţi<br />
4.<br />
SC Termoconstruct<br />
SA - Staţia <strong>de</strong><br />
epurare Sebiş<br />
102<br />
Valea<br />
Sebiş<br />
M<br />
Insuficient<br />
Azot total, Sulfuri,<br />
Crom total<br />
5.<br />
6.<br />
7.<br />
8.<br />
9.<br />
<strong>Consiliul</strong> Local<br />
Ineu - Staţia <strong>de</strong><br />
epurare<br />
<strong>Consiliul</strong> Local<br />
Chişineu Criş -<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare<br />
<strong>Consiliul</strong> Local<br />
Sântana<br />
SC Laurul<br />
Gurahonţ<br />
SC A&A Vesa<br />
SRL Sebiş<br />
248 Crişul Alb M+B Insuficient Azot total<br />
252 Crişul Alb M+B Insuficient<br />
39<br />
5<br />
1<br />
Canal<br />
Morilor<br />
Valea<br />
Sighişoara<br />
Iaz <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cantare<br />
M+B<br />
M<br />
M<br />
Insuficient<br />
Insuficient<br />
Insuficient<br />
10. SC Bertina SRL 1 Crişul Alb M Insuficient<br />
11.<br />
12.<br />
Spitalul <strong>de</strong><br />
recuperare<br />
neurologică Dezna<br />
11 V. Sebiş M Insuficient<br />
SC Constar SA<br />
<strong>Arad</strong> 3 Crişul Alb M Suficient -<br />
Azot total<br />
CBO 5 ,CCOCr,<br />
Amoniu,<br />
Azot total,<br />
Fosfor total<br />
CBO 5,<br />
CCOCr<br />
CCOCr, Rez.fix,<br />
Crom total, CBO 5,<br />
Extractibile,<br />
Azot total,<br />
Detergenţi<br />
Azot total,<br />
Rez. fix, Crom<br />
total<br />
Detergenţi, Azot<br />
total,<br />
Fosfor total<br />
25
Bazinul Hidrografic Mureş<br />
Nr.<br />
crt.<br />
1.<br />
2.<br />
3.<br />
4.<br />
5.<br />
6.<br />
7.<br />
8.<br />
9.<br />
10.<br />
Denumirea sursei<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
Lipova - Staţia <strong>de</strong><br />
epurare<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
Lipova – evacuare<br />
directă (2 evacuări)<br />
RAAC <strong>Arad</strong> - Staţia<br />
<strong>de</strong> epurare <strong>Arad</strong><br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
evacuare directă SP1<br />
RAAC <strong>Arad</strong> staţie<br />
ep. NV<br />
SC Real Estate<br />
Group SRL<br />
Bucureşti (fosta<br />
Archim)<br />
CET hidrocarburi –<br />
ape conv. curate<br />
RAAC <strong>Arad</strong> -<br />
Nădlac - Staţia <strong>de</strong><br />
epurare<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare<br />
Pecica<br />
Combinatul<br />
Agroindustrial<br />
Curtici - ferma porci<br />
Macea<br />
Volum<br />
evacuat<br />
mii m 3<br />
Emisar<br />
Felul<br />
staţiei<br />
Modul <strong>de</strong><br />
epurare<br />
115 Valea Drauţ M Insuficient Amoniu<br />
118 Mureş -<br />
Nu se<br />
epurează<br />
8710 Mureş M+B Insuficient Azotiţi<br />
376 Mureş -<br />
166<br />
Canalul<br />
Mureş Mort<br />
Nu se<br />
epurează<br />
M Suficient -<br />
Depăşiri ale CMA<br />
Suspensi,CBO 5<br />
Extractibile,<br />
Amoniu<br />
CBO 5 ,CCOCr,<br />
Amoniu,<br />
Suspensii,<br />
Detergenţi<br />
9 Mureş M Insuficient Suspensii<br />
51<br />
Canal<br />
Mureşel<br />
-<br />
Nu se<br />
epurează<br />
41 Mureş M Insuficient<br />
-<br />
CBO 5 ,<br />
Suspensii,<br />
CCOCr<br />
80 Ier M+B Insuficient Amoniu<br />
94<br />
11. APEMIN Lipova 11<br />
Canal<br />
<strong>de</strong>secare<br />
Valea<br />
Şiştarovăţ<br />
Canal<br />
Hathaz<br />
M+B<br />
M<br />
Insuficient<br />
Insuficient<br />
Suspensii, Amoniu,<br />
CBO 5 , Fenoli,<br />
CCOCr, Extractibile,<br />
Reziduu fix, Azotaţi<br />
Suspensii,<br />
CBO 5<br />
RAAC <strong>Arad</strong> - oraşul<br />
12.<br />
51<br />
M+B Suficient -<br />
Curtici<br />
SC Astra Vagoane<br />
Canal<br />
Nu se<br />
13. SA <strong>Arad</strong> – apa 325<br />
-<br />
CBO<br />
Mureşel<br />
epurează<br />
5<br />
tehn.+pluv<br />
2.2.3. Starea solurilor<br />
Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor <strong>de</strong> teren cuprinse între graniţele ţării inclusiv cele<br />
<strong>de</strong> sub ape, construcţii şi căi <strong>de</strong> comunicaţie, reprezentând condiţia <strong>de</strong> bază a existenţei unui popor sau<br />
stat. Fondul funciar prezintă diferite caracteristici în funcţie <strong>de</strong> zonele geografice ale ţării.<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, structura fondului funciar, după modul <strong>de</strong> folosinţă, în anul 2007 este prezentată<br />
în tabelul 2.2.3.1.<br />
Tabelul 2.2.3.1<br />
Structura fondului funciar<br />
ha<br />
Modul <strong>de</strong> folosinţă 2008<br />
Suprafaţa agricolă, din care: 511224<br />
- arabil 349992<br />
26
- păşuni 126533<br />
- fâneţe şi pajişti naturale 25502<br />
- vii şi pepiniere 3603<br />
- livezi 5594<br />
Suprafaţă nelucrată 49667<br />
Suprafaţa agricolă reprezintă 66% din totalul suprafeţei ju<strong>de</strong>ţului şi 3,4% din cea a ţării. Structura<br />
proprietăţii asupra terenurilor este majoritar privată.<br />
Suprafaţa arabilă a ju<strong>de</strong>ţului reprezintă 68,46% din suprafaţa agricolă în timp ce păşunile sunt în<br />
proporţie <strong>de</strong> 24,75%. Livezile şi viile împreună cu pepinierele <strong>de</strong> vii şi livezi ocupă împreună un procent<br />
<strong>de</strong> 1,79% din suprafaţa agricolă a ju<strong>de</strong>ţului în timp ce fâneţele reprezintă 5%. Suprafaţa nelucrată<br />
reprezintă o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare din suprafaţa agricolă, respectiv 9,71% şi 14,19 % din suprafaţa<br />
arabilă.<br />
Calitatea terenurilor agricole cuprin<strong>de</strong> atât fertilitatea solului, cât şi modul <strong>de</strong> manifestare a<br />
celorlalţi factori <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> faţă <strong>de</strong> plante. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, terenurile agricole se grupează în 5<br />
clase <strong>de</strong> calitate, diferenţiate după nota <strong>de</strong> medie <strong>de</strong> bonitare (clasa I – 81-100 puncte... clasa a V-a – 1-20<br />
puncte). Clasele <strong>de</strong> calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora <strong>pentru</strong> folosinţele agricole. Se<br />
remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile, care ocupă 68% din suprafaţa agricolă a ju<strong>de</strong>ţului, cele mai<br />
multe terenuri se grupează în domeniul claselor <strong>de</strong> calitate a II-a şi a III-a.<br />
În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> cea mai mare pon<strong>de</strong>re din totalul suprafeţei agricole este ocupată cu<br />
soluri din clasa a III-a <strong>de</strong> calitate (36,70% respectiv 128.447 ha) şi a I-a <strong>de</strong> calitate (23,82% respectiv<br />
83.368 ha) (tabel 2.2.3.2.)<br />
Tabelul 2.2.3.2.<br />
Repartiţia terenurilor pe clase <strong>de</strong> calitate<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Clasa <strong>de</strong><br />
calitate<br />
Suprafaţa<br />
(ha)<br />
Procent din totalul<br />
suprafeţei<br />
agricole (%)<br />
1. I 83368 23,82<br />
2. II 23204 6,63<br />
3. III 128 447 36,70<br />
4. IV 57049 16,30<br />
5. V 57924 16,55<br />
În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, repartiţia solurilor pe categorii <strong>de</strong> folosinţă reflectă repartiţia solurilor<br />
zonale şi intrazonale corelate cu geomorfologia teritoriului ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>.<br />
Repartiţia grupelor <strong>de</strong> soluri pe categorii <strong>de</strong> folosinţă este prezentată în tabelul 2.2.3.3.<br />
Tabelul 2.2.3.3.<br />
Situaţia tipurilor şi claselor <strong>de</strong> sol pe folosinţe<br />
Tipuri şi clase <strong>de</strong> sol<br />
Procente din total<br />
Arabil Păşune Fâneţe Vii Livezi Agricol<br />
I Molisoluri 45,25 8,6 6,6 26,2 4,2 35,0<br />
II Argiluvisoluri 16,1 30,1 19,7 24,6 58,0 19,9<br />
III Cambisoluri 1,5 8,4 13,6 1,2 2,2 3,6<br />
IV Soluri hidromorfe 2,7 5,9 7,3 1,0 2,4 3,5<br />
V Soluri halomorfe 3,3 11,3 4,8 0,2 0,1 5,0<br />
VI Vertisoluri 3,5 3,1 3,3 1,1 0,2 3,3<br />
VII Soluri neevoluate 27,65 32,6 44,7 45,7 32,9 29,7<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> există o serie <strong>de</strong> agenţi economici a căror principală activitate o constituie<br />
creşterea animalelor. Reziduurile provenite din activitatea <strong>de</strong> zootehnie pot afecta calitatea solurilor fie<br />
prin aplicarea acestora în doze excesive, fie prin <strong>de</strong>pozitarea acestora direct pe sol pe suprafeţe<br />
neprotejate în ve<strong>de</strong>rea infiltraţiilor.<br />
27
Dejecţiile zootehnice aplicate în doze excesive (apreciate la peste 45 t/ha), care <strong>de</strong>păşesc cerinţele<br />
plantelor, pot afecta negativ fertilitatea solului, prin influenţa pe care o pot avea asupra stării fizice,<br />
permeabilităţii, capacităţii <strong>de</strong> reţinere a apei, conţinutului în oxigen, etc.<br />
Conţinuturile <strong>de</strong> săruri solubile din sol <strong>de</strong>vin excesive, putând împiedica creşterea plantelor sau pot<br />
fi levigate în apele freatice.<br />
Pentru administrarea <strong>de</strong>jecţiilor zootehnice pe terenurile agricole, trebuie să se ţină seama <strong>de</strong> panta<br />
terenului, permeabilitate, nivelul apei freatice şi clasa <strong>de</strong> salinitate cât şi <strong>de</strong> compoziţia acestora în<br />
elemente fertilizante şi poluante.<br />
Principala sursă potenţială <strong>de</strong> poluare a solului o reprezintă transportul şi <strong>de</strong>pozitarea <strong>de</strong>jecţiilor<br />
provenite <strong>de</strong> la animale. De asemenea, <strong>de</strong>pozitarea apelor uzate în bazine vidanjabile constituie sursă<br />
potenţială <strong>de</strong> poluare a solului, în condiţiile exploatării şi întreţinerii necorespunzătoare.<br />
Pentru reducerea şi limitarea poluării provenite <strong>de</strong> la <strong>de</strong>jecţiile animalelor din diferite ferme, APM<br />
<strong>Arad</strong> a impus, prin actele <strong>de</strong> autorizare, ca toate fermele şi complexele vechi <strong>de</strong> animale care au început<br />
să fie repopulate să realizeze impermeabilizarea corespunzătoare a platformelor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>jecţii şi/sau a<br />
bazinelor colectoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţii lichi<strong>de</strong>. De asemenea s-a impus tuturor <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> ferme şi complexe<br />
zootehnice să <strong>de</strong>ţină (sau să aibă în folosinţă) suprafeţe <strong>de</strong> teren agricol necesar <strong>pentru</strong> împrăştierea<br />
<strong>de</strong>jecţiilor.<br />
Activităţile industriale <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> produc presiuni asupra stării <strong>de</strong><br />
calitate a solurilor prin <strong>de</strong>pozitării <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri industriale (hal<strong>de</strong> industriale) atât ca urmare a activităţii<br />
curente cât şi ca efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii).<br />
Sectorul minier în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se află în procedură <strong>de</strong> sistare a activităţii. Actualele hal<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />
steril reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).<br />
La exploatarea <strong>de</strong> la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re: lucrări<br />
miniere subterane şi <strong>de</strong>molare construcţii <strong>de</strong> suprafaţă.<br />
În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog,<br />
Turnu, Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sol se poate produce prin spargeri<br />
acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> conducte sau <strong>de</strong>versări acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> zăcământ (salinizare secundară a solurilor).<br />
O altă sursă <strong>de</strong> poluare este halda <strong>de</strong> cenuşă şi zgură, a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit, care, în special<br />
vara şi în perioa<strong>de</strong> cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii<br />
insuficiente a digului <strong>de</strong> protecţie şi a neumectării <strong>de</strong>pozitului. S-au făcut investiţii importante, <strong>pentru</strong><br />
supraînălţarea digurilor <strong>de</strong> contur a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cenuşă şi <strong>pentru</strong> umectarea hal<strong>de</strong>lor pe timp <strong>de</strong> vară. Cu<br />
toate aceste investiţii, sunt perioa<strong>de</strong> din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând<br />
cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.<br />
De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua<br />
cu substanţe minerale şi apele freatice.<br />
2.2.4. Starea pădurilor<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, suprafaţa totală <strong>de</strong> fond forestier este administrată <strong>de</strong> către:<br />
Direcţia Silvică <strong>Arad</strong> - 124.112 ha,<br />
Ocoalele Silvice Private din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> - 52.631,7 ha.<br />
Cunoscând datele mai sus menţionate, putem afirma că ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> <strong>de</strong>ţine o suprafaţă totală <strong>de</strong><br />
fond forestier <strong>de</strong> 176.743,7 ha<br />
Suprafeţele <strong>de</strong> păduri regenerate sunt redate în tabelul 2.2.4.1 un<strong>de</strong> se observă o variaţie<br />
semnificativă atât la nivelul anilor, cât şi la nivelul direcţiei şi respectiv ocoalelor:<br />
Tablelul 2.2.4.1<br />
Repartiţia suprafeţelor <strong>de</strong> păduri regenerate la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
Nr.<br />
crt.<br />
.<br />
.<br />
Direcţie Silvică sau Ocol Silvic privat<br />
1<br />
2<br />
Direcţia Silvică<br />
Ocolul Silvic Privat „Dumbrava”<br />
Beliu<br />
Suprafeţe <strong>de</strong> păduri regenerate (ha)<br />
2 2007 2008<br />
006<br />
4 139 204<br />
74<br />
4 30 25<br />
6<br />
28
3 Ocolul Silvic Privat „Zărandul” 2 68 52<br />
.<br />
Târnova<br />
5,5<br />
4 Ocolul Silvic Privat „Codrii<br />
6 47 48<br />
.<br />
Iancului” Hălmagiu<br />
8<br />
5 Ocolul Silvic Privat „Valea<br />
2 5 7<br />
.<br />
Mureşului” Bârzava<br />
6 Ocolul Silvic Privat „Lungu<br />
5 17 28<br />
.<br />
Bălănescu<br />
0<br />
7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin - - -<br />
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice<br />
Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice <strong>de</strong>termină particularităţile floristice<br />
şi faunistice din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>; astfel particularităţile floristice sunt puse în evi<strong>de</strong>nţă atât <strong>de</strong> către specii<br />
rare, cât şi <strong>de</strong> elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind<br />
vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv <strong>pentru</strong> care flora ju<strong>de</strong>ţului se încadrează în Provincia Est-<br />
Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei <strong>de</strong> Vest.<br />
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale <strong>de</strong> silvostepă (asociat, pe<br />
suprafeţe mici, chiar <strong>de</strong> stepă şi forestiere), a celor azonale <strong>de</strong> luncă şi prin puternica transformare<br />
antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul ju<strong>de</strong>ţului este ocupat <strong>de</strong> o vegetaţie naturală<br />
propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se inclu<strong>de</strong> fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul<br />
56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie <strong>de</strong> cultură 48% din totalul ju<strong>de</strong>ţului sau<br />
alte folosinţe ale terenului.<br />
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă ju<strong>de</strong>ţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi<br />
în <strong>de</strong>alurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe <strong>de</strong> formaţiuni: cărpineto-făgete, gorunetocărpinete<br />
(care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete,<br />
gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii <strong>de</strong> pajişti secundare pe locul fostelor păduri<br />
<strong>de</strong>frişate.<br />
Vegetaţia <strong>de</strong> silvostepă şi chiar <strong>de</strong> stepă în extremitatea vestică a câmpiei <strong>Arad</strong>ului se<br />
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri <strong>de</strong> vegetaţie<br />
lemnoasă. Pajiştile stepice ru<strong>de</strong>ralizate, xerofile, mezofile <strong>de</strong> sărături şi cele stepizate sunt restrânse în<br />
urma extin<strong>de</strong>rii suprafeţelor arabile.<br />
Vegetaţia azonală <strong>de</strong> luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie <strong>de</strong> specii<br />
ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi<br />
galben.<br />
Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică,<br />
întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile <strong>de</strong> cer şi gârniţă,<br />
pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor <strong>de</strong> fag, precum şi fauna acvatică. După cum se<br />
observă, fauna ju<strong>de</strong>ţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se<br />
repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.<br />
În zona <strong>de</strong> stepă şi <strong>de</strong> silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări: dropia şi<br />
prepeliţa,în pădurile subxerofile: chiţcanul <strong>de</strong> câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul,<br />
vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile <strong>de</strong> fag, stejar se întâlnesc: ursul, cerbul, j<strong>de</strong>rul <strong>de</strong><br />
pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.<br />
Ihtiofauna sectoarelor <strong>de</strong> câmpie ale râurilor mari cuprin<strong>de</strong> zonele mrenei şi ale crapului, iar<br />
râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.<br />
La nivelul ju<strong>de</strong>ţului poluarea ocupă cote sub nivelul <strong>mediu</strong> pe ţară. Nu sunt observate <strong>de</strong>gradări<br />
îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Datorită procesului intens <strong>de</strong> antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeţe <strong>de</strong> pajişti<br />
naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor<br />
Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi <strong>de</strong> amploarea luată <strong>de</strong> braconajul exercitat<br />
asupra acestei specii, din ultimele două <strong>de</strong>cenii. Conform observaţiilor <strong>de</strong> teren, efectuate <strong>de</strong> personalul<br />
<strong>de</strong> specialitate din cadrul APM <strong>Arad</strong>, în cursul anului 2008, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia<br />
- Otis tarda.<br />
29
În urma procesului <strong>de</strong> eutrofizare au fost afectate o serie <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului:<br />
Crinul <strong>de</strong> baltă - Butonus umbellatus<br />
Săgeata apei – Sagitaria sagitifolies<br />
Mlaştiniţa - Epipactus palustris<br />
Peştişoara - Salnivia natans<br />
Laptele câinelui -Euphorbia<br />
Jales <strong>de</strong> mlaştină – Stachys palustris<br />
cyparissias<br />
Otrăţelul <strong>de</strong> baltă - Utriculia natans<br />
Rachitan - Lytbnum salicarnia<br />
Stârcul roşu - Ar<strong>de</strong>a purpurea<br />
Nufărul alb - Nymphaea alba<br />
Cârsteiul <strong>de</strong> camp - Carex carex<br />
Nufărul galben - Nuphar luteum<br />
Şoimul <strong>de</strong> seară - Falco vespertinus<br />
Stupiniţa - Platanthera bifolia<br />
Linul - Tinca tinca<br />
Broscăriţa - Potamogeton natans<br />
Un rol perturbator în cadrul ecosistemelor îl are şi seceta, care favorizează producerea incendiilor,<br />
secarea unor bălţi, a râurilor cu cursuri temporare, dar şi uscarea vegetaţiei în special a coniferelor care au<br />
o rezistenţă mai scăzută la secetă.<br />
Un alt factor cu rol <strong>de</strong>stabilizator îl au şi zăpezile abun<strong>de</strong>nte, care duc la <strong>de</strong>gradarea speciilor<br />
arbustive aşa cum s-a întâmplat în Rezervaţia Botanică “Dosul Laurului“ din comuna Gurahonţ, sat<br />
Zimbru - administrată <strong>de</strong> Ocolul Silvic Gurahonţ.<br />
Flora<br />
Prin poziţia geografică şi prin caracteristicile sale, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> dispune <strong>de</strong> un potenţial ecologic<br />
variat, exprimat mai ales prin învelişul biotic.<br />
În zona <strong>de</strong> silvostepă vegetaţia naturală ocupă suprafeţe restrânse datorită activităţii antropice <strong>de</strong><br />
extin<strong>de</strong>re a culturilor agricole.<br />
Pajiştile secundare sunt cele alcătuite din păiuşuri - Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca<br />
valesiaca, peliniţa - Artemisia austriaca, bărboasa - Botriochloa ischaemum, sadina - Chrysopogon<br />
gryllus, etc.<br />
Zona pădurilor <strong>de</strong> foioase ocupă Dealurile Lipovei, Depresiunea Gurahonţ şi versanţii sudici ai<br />
Munţilor Codru-Moma. În cuprinsul acestora întâlnim păduri <strong>de</strong> cer - Quercus cerris şi gârniţă - Quercus<br />
frainetto, ce alternează cu anumite culturi agricole şi pajişti secundare cu păiuşuri şi Cephalarea<br />
transsilvanica.<br />
La limita cu etajul pădurilor <strong>de</strong> foioase în lunca Teuzului se <strong>de</strong>zvoltă pe suprafeţe restrânse păduri<br />
<strong>de</strong> cer - Quercus cerris în amestec cu gorun - Quercus petraea.<br />
Etajul pădurilor <strong>de</strong> foioase este prezent <strong>de</strong> la altitudini <strong>de</strong> peste 500 m şi cele din păduri <strong>de</strong> gorun -<br />
Quercus petraea în amestec cu cer - Quercus cerris, păduri <strong>de</strong> gorun cu carpen - Carpinus betulus şi păduri<br />
<strong>de</strong> fag - Fagus sylvatica, în amestec cu carpen, gorun, mesteacăn, ulm , paltin, etc.<br />
Fragmentarea acestor păduri lasă loc <strong>de</strong>zvoltării unor pajişti secundare în a căror compoziţie<br />
floristică intră păiuşuri - Festuca sp. şi iarba vântului - Agrostis tenuis.<br />
Vegetaţia intrazonală şi zonală. În luncile râurilor este prezentă o vegetaţie specifică alcătuită<br />
din păduri <strong>de</strong> stejar în amestec cu frasin, ulm, pajişti <strong>de</strong> iarbă moale, (Agrostis stolonifera), coada vulpii<br />
(Alopecurus pratensis) şi pir (Agropyron repens) ce alternează cu terenurile agricole. Local apar asociaţii<br />
<strong>de</strong> sărătură.<br />
Distribuţia vegetaţiei<br />
Unităţi zonale pe altitudine:<br />
Pajişti montane <strong>de</strong> păiuş roşu, iarba vântului şi ţăpoşică;<br />
Păduri montane <strong>de</strong> fag;<br />
Pajişti secundare colinare <strong>de</strong> iarba vântului, păiuş roşu şi terenuri agricole;<br />
Păduri <strong>de</strong> gorun şi gorun cu carpen;<br />
Păduri <strong>de</strong> amestec cu specii <strong>de</strong> stejar şi alte foioase (şleauri) în complex cu păduri <strong>de</strong> gorun sau stejar;<br />
Păduri <strong>de</strong> gorun cu cer.<br />
Unităţi zonale pe latitudine:<br />
Terenuri agricole şi pajişti secundare;<br />
Păduri <strong>de</strong> cer şi gârniţă;<br />
Păduri <strong>de</strong> stejar brumăriu cu arţar tătăresc şi păduri <strong>de</strong> stejar pufos;<br />
Terenuri agricole şi pajişti puternic modificate cu păiuşuri, colilie, în silvostepă.<br />
Unităţi intrazonale şi azonale:<br />
30
Păduri <strong>de</strong> stejar <strong>de</strong> <strong>de</strong>presiuni, terase şi piemonturi;<br />
Complex <strong>de</strong> pajişti <strong>de</strong> păiuşul oilor sau iarbă <strong>de</strong> sărătură pe soluri slab-<strong>mediu</strong> salinizate;<br />
Terenuri agricole, pajişti <strong>de</strong> iarbă moale şi păduri <strong>de</strong> anin negru, în luncile din regiunea <strong>de</strong> <strong>de</strong>al;<br />
Păduri <strong>de</strong> stejar, frasin, ulm în luncile <strong>de</strong> câmpie;<br />
Terenuri agricole şi pajişti <strong>de</strong> iarbă moale şi păduri <strong>de</strong> anin negru, în luncile din regiunea din câmpie:<br />
a) cu frecvenţa mare a asociaţiei Poetum silvicolae şi a subasociaţiei cu specii <strong>de</strong> Trifolium şi Medicago<br />
în cadrul asociaţiei Alopecuretum pretense;<br />
b) cu frecvenţa mare a asociaţiilor Poeto-Festucetum, Agrosti<strong>de</strong>to-Festucetum;<br />
Păduri extrazonale <strong>de</strong> stejar pufos;<br />
Tufărişuri <strong>de</strong> liliac transilvănean.<br />
Fauna<br />
Odată cu a<strong>de</strong>rarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei<br />
ecologice europene Natura 2000, i<strong>de</strong>ntificându-se o serie <strong>de</strong> specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în<br />
Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind <strong>de</strong> importanţă<br />
internaţională, iar conform Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea<br />
habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane, s-au i<strong>de</strong>ntificat specii <strong>de</strong> interes naţional.<br />
Flora sălbatică, care se valorifică este alcătuită din specii <strong>de</strong> ciuperci, fructe <strong>de</strong> pădure, plante<br />
medicinale, seminţe/conuri <strong>de</strong> arbori şi arbuşti care asigură baza materialului genetic. Faună sălbatică<br />
valorificată economic este cea din specii <strong>de</strong> vânat, gasteropo<strong>de</strong>, reptile, specii <strong>de</strong> amfibieni, păsări,<br />
mamifere, crustacee.<br />
Activităţile <strong>de</strong> recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi comercializare a plantelor şi animalelor din<br />
flora şi fauna sălbatică terestră şi acvatică sau a unor părţi sau produse ale acestora pe piaţa internă sau la<br />
export în stare vie, proaspătă ori semiprelucrată se pot organiza şi <strong>de</strong>sfăşura numai <strong>de</strong> persoanele fizice<br />
sau juridice autorizate în conformitate cu ordinul MAPM nr. 647/2001 şi în conformitate cu Ordinul<br />
410/2008 <strong>pentru</strong> aprobarea Procedurii <strong>de</strong> autorizare a activităţilor <strong>de</strong> recoltare, capturare şi/sau achiziţie<br />
şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor <strong>de</strong> mină, a fosilelor <strong>de</strong> plante şi<br />
fosilelor <strong>de</strong> animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv,<br />
fauna sălbatice şi a importului acestora.<br />
Speciile <strong>de</strong> interes cinegetic, <strong>pentru</strong> care s-au eliberat autorizaţii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în anul 2008, conform<br />
OUG 57/2007, Ord. 410/2008, au fost Direcţia Silvică <strong>Arad</strong>, AJVPS <strong>Arad</strong>, AVPS Căpriorul Timiş, AVPS<br />
Crisius - Socodor, AVPS Şoimul, AVPS Hubertus, AVPS Diana Turnu, iar cotele <strong>de</strong> recoltă <strong>pentru</strong><br />
acestea sunt cuprinse în Ordinul MAPDR nr. 279/2008 privind aprobarea cotelor <strong>de</strong> recoltă <strong>pentru</strong><br />
speciile: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră şi muflon <strong>pentru</strong> sezonul <strong>de</strong> vânatoare 15 mai<br />
2008 - 14 mai 2009.<br />
2.2.6. Starea ariilor protejate<br />
Arii <strong>de</strong> interes naţional<br />
Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data <strong>de</strong> 27.01.1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, au fost <strong>de</strong>clarate un număr <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> arii protejate <strong>de</strong> importanţă ju<strong>de</strong>ţeană,<br />
astfel:<br />
3 rezervaţii botanice;<br />
3 rezervaţii zoologice;<br />
2 rezervaţii speologice;<br />
2 rezervaţii paleontologice;<br />
3 rezervaţii forestiere;<br />
6 rezervaţii mixte;<br />
1 rezervaţie ştiinţifică<br />
Conform Hotărârii <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, nr. 27/2000, din data <strong>de</strong> 28.03.2000, au fost<br />
<strong>de</strong>clarate un număr <strong>de</strong> 21 arii protejate <strong>de</strong> importanţă ju<strong>de</strong>ţeană, astfel:<br />
31
4 rezervaţii botanice;<br />
3 rezervaţii zoologice;<br />
2 rezervaţii speologice;<br />
2 rezervaţii paleontologice;<br />
3 rezervaţii forestiere;<br />
6 rezervaţii mixte;<br />
1 rezervaţie ştiinţifică<br />
Conform Legii 5/2000, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, au fost <strong>de</strong>clarate un număr <strong>de</strong> 15 arii protejate, <strong>de</strong> importanţă<br />
naţională, astfel:<br />
rezervaţii botanice;<br />
rezervaţii zoologice;<br />
3 rezervaţii speologice;<br />
2 rezervaţii paleontologice;<br />
1 rezervaţie forestieră;<br />
2 rezervaţii mixte;<br />
1 rezervaţie ştiinţifică.<br />
Conform Hotărârii <strong>de</strong> Guvern nr. 2151/ 2004, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, au fost <strong>de</strong>clarate un număr <strong>de</strong> 3 zone<br />
puse sub protecţie, <strong>de</strong> importanţă naţională, astfel:<br />
1 parc natural;<br />
2 arii <strong>de</strong> protecţie speciale avifaunistice.<br />
Conform Hotărârii nr. 1/1995, din data <strong>de</strong> 27.01.1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> şi al Hotărârii <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, nr. 27/2000, din data <strong>de</strong> 28.03.2000, pe<br />
raza ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, au fost <strong>de</strong>clarate un număr <strong>de</strong> 9 parcuri <strong>de</strong>ndrologice.<br />
Evi<strong>de</strong>nţa ariilor naturale protejate <strong>de</strong> importanţă ju<strong>de</strong>ţeană şi naţională<br />
REZERVAŢII BOTANICE<br />
„Dosul Laurului”→ cod: 285, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în<br />
custodia Direcţiei Silvice <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong> 32,2 ha, iar<br />
obiectivul <strong>de</strong> protecţie este Ilex aquifolium;<br />
„Poiana cu Narcise Rovina” → cod: 288, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se<br />
află în custodia Direcţiei Silvice <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţa <strong>de</strong> 0,1 ha,<br />
iar obiectivul principal protejat este narcisa - Narcissus stelaris;<br />
„Baltele Gurahonţ” → cod: 286, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în<br />
administraţia Primăriei Gurahonţ, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 2,0 ha, iar obiectivul principal protejat este Centaurea simonkaiana;<br />
„Rezervaţia Păliurul” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 27/2000, se află în custodia ONG Condor<br />
Club <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong> 5,0 ha, iar obiectivul principal<br />
protejat este Paliurus spina cristi;<br />
REZERVAŢII ZOOLOGICE<br />
„Balta Rovina” → cod: 289, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în<br />
administraţia privată S.C. Carpio S.R.L., nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 120 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Ciconia nigra, Platalea leucordia, Haliaetus<br />
albicilla;<br />
„Balta <strong>de</strong> la Şoimoş” → cod: 290, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, se află în<br />
custodia persoanelor fizice Ignuţa Manuel şi Ignuţa Laura, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4823/19.05.2009, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 1,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Emys orbicularis, Unio pictorum, <strong>Plan</strong>orbis sp.,<br />
Limnea sp., Misgurnus fosilis;<br />
„Stârcii cenuşii <strong>de</strong> la Sâc” → cod: 291, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată<br />
în custodia Direcţiei Silvice <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong> 17,8 ha, iar<br />
obiectivul principal protejat este Ar<strong>de</strong>a cinerea.<br />
32
REZERVAŢII SPEOLOGICE<br />
„Peştera lui Duţu” → cod: 292, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în<br />
custodia ONG Speowest <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 1018/04.02.2008, are o suprafaţă <strong>de</strong> 0,1 ha, iar<br />
obiectivele principale protejate sunt Colonii <strong>de</strong> chiroptere din speciile Myotis m. şi Rinolophus r.;<br />
„Peştera Sinesie” → cod: 293, IUCN IV, aflată în custodia ONG Speowest <strong>Arad</strong> <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995;<br />
HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în custodia ONG Speowest <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 1019/ 04.02.2008,<br />
are o suprafaţă <strong>de</strong> 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Colonii <strong>de</strong> chiroptere din speciile Myotis m.<br />
şi Rinolophus r. şi fragmente osteologice <strong>de</strong> Ursus spelaeus;<br />
„Peştera cu Apă <strong>de</strong> la Moară” → cod: 284, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin L 5/2000, convenţia <strong>de</strong> custodie<br />
4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10795/28.11.2007, la momentul <strong>de</strong> faţă nu are custo<strong>de</strong>, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt chiroptere din speciile Myotis m.<br />
REZERVAŢII PALEONTOLOGICE<br />
„Locul Fosilifer Zăbalţ” → cod: 295, IUCN IV, HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, convenţia <strong>de</strong><br />
custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10796/ 28.11.2007, la momentul <strong>de</strong> faţă nu are<br />
custo<strong>de</strong> are o suprafaţă <strong>de</strong> 5,0 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile <strong>de</strong> gasteropo<strong>de</strong> silivalve, din<br />
ponţianul <strong>mediu</strong>;<br />
„Punctul Fosilifer Monoroştia” → cod: 294, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000,<br />
convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10790/28.11.2007, la momentul <strong>de</strong><br />
faţă nu are custo<strong>de</strong> are o suprafaţă <strong>de</strong> 0,1 ha, iar obiectivele principale protejate sunt Fosile <strong>de</strong> gasteropo<strong>de</strong><br />
silivalve, din ponţianul <strong>mediu</strong>;<br />
REZERVAŢII FORESTIERE<br />
„Rezervaţia Runcu - Groşi” → cod: 287, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000,<br />
aflată în custodia Direcţiei Silvice <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong> 261,8<br />
ha, iar obiectivele principale protejate sunt asociaţiile <strong>de</strong> vegetaţie forestieră, cu arborete <strong>de</strong> vârste între 100<br />
şi 180 ani;<br />
„Arboretele <strong>de</strong> Fag <strong>de</strong> la Râul Mic” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în<br />
administraţia Ocolului Silvic Gurahonţ, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 165,5 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este vegetaţia forestieră, cu vârste cuprinse între 90<br />
şi 160 ani, asigură jir <strong>de</strong> calitate genetică superioară;<br />
„Pădurea <strong>de</strong> Fag <strong>de</strong> la Archişel” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în<br />
administraţia Ocolului Silvic Beliu, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 144,8 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este vegetaţia forestieră, cu făgete şi gorunete <strong>de</strong><br />
70 - 210 ani, este un genofond valoros;<br />
„Pădurea <strong>de</strong> Stejar Pufos <strong>de</strong> la Cărand” → cod: 296, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin L 5/2000, aflată în custodia<br />
Direcţiei Silvice <strong>Arad</strong>, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4229/17.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong> 2,10 ha, iar obiectivele<br />
principale protejate sunt asociaţiile <strong>de</strong> vegetaţie forestieră, cu arborete <strong>de</strong> stejar pufos (Quercus pubescens).<br />
REZERVAŢII MIXTE<br />
„Rezervaţia Dealul Mocrea” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în<br />
custodia Universităţii <strong>de</strong> Vest “Vasile Goldiş”, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4750/28.05.2004, are o suprafaţă <strong>de</strong><br />
107,2 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este vegetaţia forestieră specifică unui <strong>de</strong>al vulcanic, cu<br />
arborete cvasigrădinărite, cu exemplare <strong>de</strong> arbori seculare, 300 ani;<br />
„Rezervaţia Bezdin - Prundu Mare” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995;HCJ 27/2000, HG<br />
2151/2004 rezervaţie inclusă în Parcul Natural Lunca Mureşului, supravegheată <strong>de</strong> către administraţia<br />
parcului natural, are o suprafaţă <strong>de</strong> 91,2 ha conform HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, conform HG 2151/2004<br />
suprafaţa s-a mărit la 654,9 ha, iar obiectivele principale protejate sunt: Nymphea alba, Nuphar luteum,<br />
Nymphoi<strong>de</strong>s peltata, Potamogeton natans, Salvinia natans, Acuila pomarina, Milvus migrans etc;<br />
„Rezervaţia naturală mixtă Moneasa” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată<br />
în administraţia Ocolul Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD<br />
1533/2008, are o suprafaţă <strong>de</strong> 6273,2 ha, iar obiectivele principale protejate sunt apele termale din carst,<br />
asociaţii forestiere valoroase;<br />
33
„Rezervaţia <strong>de</strong> Soluri Sărăturate <strong>de</strong> la Socodor” → cod: 297, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ<br />
27/2000; L 5/2000, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 4750/28.05.2004, este reziliat prin adresa nr. 10792/<br />
28.11.2007, la momentul <strong>de</strong> faţă nu are custo<strong>de</strong>, are o suprafaţă <strong>de</strong> 95 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie<br />
este solul, cu profil alcalinizat, salinizat, gleizat, cu concreţiuni <strong>de</strong> carbonat <strong>de</strong> calciu lipsit <strong>de</strong> ghips;<br />
soloneţuri luvice şi soloneţuri alcaline; vegetaţia xerohalofilă;<br />
„Măgura cu ghimpi <strong>de</strong> la Patârş” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în<br />
administraţia Ocolului Silvic Lipova, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 111,7 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este tipul <strong>de</strong> staţiune şi <strong>de</strong> pădure, Ghimpele -<br />
Ruscus aculeatus;<br />
„Pădurea cu ghimpi <strong>de</strong> la Groşi şi Peştiş” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000,<br />
aflată în administraţia Ocolul Silvic „Valea Mare”, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD<br />
1533/2008, are o suprafaţă <strong>de</strong> 470,9 ha, iar obiectivele principale <strong>de</strong> protecţie sunt asociaţiile forestiere;<br />
ghimpele - Ruscus aculeatus;<br />
„Dealul Pleşa” → cod: - , IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000, aflată în administraţia Ocolul<br />
Silvic Sebiş – Moneasa, nu are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă <strong>de</strong><br />
290,6 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este ghimpele - Ruscus aculeatus şi vegetaţia lemnoasă<br />
termofilă.<br />
REZERVAŢII ŞTIINŢIFICE<br />
‚,Arboretul Macea” → cod: 298, IUCN IV, <strong>de</strong>clarat prin HCJ 1/1995; HCJ 27/2000; L 5/2000, aflată în<br />
custodia Universităţii <strong>de</strong> Vest “Vasile Goldiş”, convenţia <strong>de</strong> custodie nr. 1020/ 04.02.2008, are o suprafaţă <strong>de</strong><br />
20,5 ha, iar obiectivul principal <strong>de</strong> protecţie este o gamă largă <strong>de</strong> specii, din ecosistemele forestiere, plante<br />
ierboase/lemnoase exotice, exemplare seculare <strong>de</strong> arbori etc.<br />
PARCURI NATURALE<br />
„Parcul Natural Lunca Mureşului” → cod: V.1, <strong>de</strong>clarat prin HG 2151/2004, în cursul anului 2006 a luat<br />
fiinţă administraţia parcului natural, are o suprafaţă <strong>de</strong> 17166 ha, inclu<strong>de</strong> mai multe rezervaţii naturale, se<br />
întin<strong>de</strong> atât pe ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> cât şi pe Timiş, obiectivele principale <strong>de</strong> protecţie sunt o serie <strong>de</strong> habitate<br />
valoroase, asociaţii vegetale, specii ocrotite <strong>de</strong> legislaţia naţională şi internaţională, are o valoare peisagistică<br />
ridicată.<br />
ARII DE PROTECŢIE SPECIALE AVIFAUNISTICE<br />
„Pădurea Lunca” → cod: VI.1, <strong>de</strong>clarat prin HG 2151/2004, este administrată <strong>de</strong> Ocolul Silvic Criş, nu are<br />
custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă <strong>de</strong> 2 ha, iar obiectivele principale <strong>de</strong><br />
protecţie sunt coloniile <strong>de</strong> stârci cenuşii - Ar<strong>de</strong>a cinerea;<br />
„Pădurea Socodor” → cod: VI.2, <strong>de</strong>clarat prin HG 2151/2004, este administrată <strong>de</strong> Ocolul Silvic Criş, nu<br />
are custo<strong>de</strong> în conformitate cu Ordinul MMDD 1533/2008, are o suprafaţă <strong>de</strong> 3,1 ha, iar obiectivele<br />
principale <strong>de</strong> protecţie sunt coloniile <strong>de</strong> stârci cenuşii - Ar<strong>de</strong>a cinerea;<br />
PARCURI DENDROLOGICE<br />
„Parcul <strong>de</strong>ndrologic Arboretum Sylva Gurahonţ”, <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei<br />
Administrative <strong>de</strong> pe lângă Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în<br />
administraţia Universităţii din Ora<strong>de</strong>a şi Ocolului Silvic Gurahont, are o suprafaţă <strong>de</strong> 12,5 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Neudorf” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Ocolul Silvic Lipova,<br />
are o suprafaţă <strong>de</strong> 73 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Bulci” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare<br />
<strong>Arad</strong>, are o suprafaţă <strong>de</strong> 4,0 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Căpâlnaş” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong> aflată în administraţia Direcţiei Sanitare<br />
<strong>Arad</strong>, are o suprafaţă <strong>de</strong> 10 ha;<br />
34
„Parcul Dendrologic Săvârşin”, <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Casei Regale, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 19,5 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Mocrea”, <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Direcţiei Sanitare<br />
<strong>Arad</strong>, are o suprafaţă <strong>de</strong> 6,0 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Mănăştur” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Primăriei Vinga, are<br />
o suprafaţă <strong>de</strong> 4,5 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Ineu” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Primăriei Ineu, are o<br />
suprafaţă <strong>de</strong> 12,0 ha;<br />
„Parcul Dendrologic Odvoş” <strong>de</strong>clarată prin Hotărârea 1/1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe lângă<br />
Prefectura <strong>Arad</strong>, Hotărârea 27/2000 a <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, aflată în administraţia Direcţiei Taberelor<br />
<strong>Arad</strong>, are o suprafaţă <strong>de</strong> 2,3 ha.<br />
În conformitate cu Hotărârea nr. 1/1995, din data <strong>de</strong> 27.01.1995 a Comisiei Administrative <strong>de</strong> pe<br />
lângă Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, Anexa nr. 10, lista monumentelor naturii, plantelor şi animalelor ocrotite şi a<br />
arborilor seculari este următoarea:<br />
Monumente ale naturii:<br />
1. <strong>Plan</strong>te:<br />
Tisa → Taxus baccata,<br />
Laurul → Ilex aquifolium,<br />
Laleaua pestriţă → Fritilaria meleagri,<br />
Ghimpele → Ruscus aculeatus.<br />
<strong>Plan</strong>te şi animale rare ocrotite:<br />
1. <strong>Plan</strong>te:<br />
Chiparosul <strong>de</strong> baltă → Taxodium distichum,<br />
Ruscuţa → Adonis vernalis,<br />
Nufărul alb → Nymphea alba,<br />
Păliurul → Paliurus spina Cristi,<br />
Lăcrimioara → Convallaria majalis,<br />
Narcisă → Narcissus stelaris,<br />
Brânduşa <strong>de</strong> primăvară → Crocus heufellianus,<br />
Brânduşa <strong>de</strong> toamnă → Crocusabanaticus,<br />
Brânduşa galbenă → Crocus moesicus.<br />
2. Animale:<br />
Acvila mică ţipătoare → Aquila pomarina,<br />
Şoimul dunărean → Falco cherrung,<br />
2. Animale:<br />
Egreta mică → Egretta garzetta,<br />
Corbul → Corvus corax,<br />
Râsul → Lynx lynx<br />
Şorecarul comun → Buteo buteo,<br />
Bufniţa mare → Bubo bubo,<br />
Cucuveaua → Athene noctua,<br />
Striga → Tyto alba,<br />
Ciuful → Asio otus,<br />
Stârcul galben → Ar<strong>de</strong>ola raloi<strong>de</strong>s,<br />
Barza neagră → Ciconia nigra,<br />
Barza albă → Ciconia ciconia,<br />
Ursul → Ursus arctos,<br />
Veveriţa → Seiurus vulgaris,<br />
Ariciul → Erinaceus europeus,<br />
Vidra → Lutra lutra.<br />
Arbori seculari:<br />
Stejari seculari → Quercus sp.,<br />
Platani seculari → Platanus sp.,<br />
Tisa secular → Taxus baccata.<br />
APM <strong>Arad</strong> monitorizează atent starea ariilor naturale din ju<strong>de</strong>ţ prin controale periodice, dar şi prin<br />
studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii. Astfel, în perioada 2000-2007 s-au realizat<br />
un număr <strong>de</strong> 437 controale, iar în cursul anului 2008, s-au realizat 18 <strong>de</strong> controale.<br />
2.2.7. Starea radioactivităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
La nivelul anului 2008, în cadrul Staţiei <strong>de</strong> Radioactivitate <strong>Arad</strong> s-a <strong>de</strong>rulat un program standard <strong>de</strong><br />
supraveghere a radioactivităţii <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> 11 ore/ zi, în care s-au urmărit factorii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
35
1. aer - prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a <strong>de</strong>punerilor atmosferice (ume<strong>de</strong> şi<br />
uscate), precum şi măsurarea continuă a <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> doză gamma externă absorbită; şi a<br />
echivalentului <strong>de</strong> doză externă;<br />
2. apa - prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale a apei din râul Mureş precum şi a apei potabile şi<br />
pregătirea apei <strong>de</strong> Mureş <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminări <strong>de</strong> tritiu;<br />
3. precipitaţii atmosferice - prin prelevarea şi pregătirea probelor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminări <strong>de</strong> tritiu;<br />
4. vegetaţie - (cu perioada <strong>de</strong> prelevare aprilie-octombrie) prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale<br />
şi pregătirea unei probe anuale <strong>de</strong> vegetaţie spontană <strong>de</strong> pe 1 mp, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminări gamma<br />
spectrometrice;<br />
5. sol - (cu perioada <strong>de</strong> prelevare aprilie-octombrie) prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale şi<br />
pregătirea unei probe anuale <strong>de</strong> sol dintr-un volum <strong>de</strong> 10x10x5 cm, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminări gamma<br />
spectrometrice.<br />
Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme <strong>de</strong> <strong>de</strong>tecţie prevăzute cu <strong>de</strong>tectori-sondă <strong>de</strong><br />
scintilaţie tip ND-304 şi <strong>de</strong>tectori GM. Etalonarea aparaturii <strong>de</strong> măsură beta globală se realizează cu surse<br />
(Sr-Y) 90 . Pentru <strong>de</strong>terminări gamma spectrometrice se foloseşte un <strong>de</strong>tector cu germaniu.<br />
Pentru <strong>de</strong>terminarea <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> doză gamma în aer se folosesc dozimetre <strong>de</strong> tip IFIN-TIEX,<br />
prevăzute cu son<strong>de</strong> <strong>de</strong>tectoare alcătuite din <strong>de</strong>tectori GM.<br />
Asupra probelor <strong>de</strong> aerosoli, ape <strong>de</strong> suprafaţă, <strong>de</strong>puneri atmosferice (cumulate lunar, semestrial sau<br />
anual), precum şi asupra probelor <strong>de</strong> sol şi vegetaţie au fost făcute măsurători gamma spectrometrice, care au<br />
pus în evi<strong>de</strong>nţă prezenţa izotopilor naturali sau artificiali ( 137 Cs <strong>de</strong> origine cernobâliană). Pentru <strong>de</strong>terminarea<br />
concentraţiilor radioizotopilor din probele analizate, a fost folosit un analizor multicanal DSA 1000,<br />
împreună cu un <strong>de</strong>tector HpGe cu rezoluţia <strong>de</strong> 2.1 keV la 1332 keV şi eficacitatea relativă <strong>de</strong> 35%.<br />
Etalonarea s-a efectuat cu o sursă <strong>de</strong> etalonare conţinând un amestec <strong>de</strong>: Cd-109, Ce-139, Co-57, Co-60, Cs-<br />
137, Sn-113, Sr-85, Y-88, Hg-203.<br />
Fluxul <strong>de</strong> date atât în situaţii normale (flux <strong>de</strong> date lent), cât şi în situaţii <strong>de</strong> urgenţă (flux <strong>de</strong> date<br />
rapid) este asigurat <strong>de</strong> către Staţia RA prin raportări zilnice, lunare şi anuale către Laboratorul <strong>de</strong><br />
Radioactivitatea Mediului - ANPM Bucureşti (Laboratorul Naţional <strong>de</strong> Referinţă <strong>pentru</strong> Radioactivitatea<br />
Mediului, care asigură activitatea <strong>de</strong> îndrumare ştiinţifică şi metodologică, asistenţă tehnică şi instruire).<br />
Radioactivitatea aerului s-a urmărit prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a<br />
<strong>de</strong>punerilor atmosferice (ume<strong>de</strong> şi uscate), precum şi prin măsurarea continuă a <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> doză gamma<br />
externă absorbită şi a <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> doză efectivă. De asemenea s-au măsurat precipitaţii atmosferice - prin<br />
prelevarea şi pregătirea probelor în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>terminărilor <strong>de</strong> tritiu.<br />
În anul 2008 la Staţia <strong>de</strong> Radioactivitate <strong>Arad</strong> s-au efectuat un număr <strong>de</strong> 8,193 <strong>de</strong> măsurători beta<br />
globale şi <strong>de</strong> doză gamma externă absorbită.<br />
Radioactivitatea apelor s-a urmărit prin <strong>de</strong>terminarea activităţii beta globale a apelor din râul Mureş,<br />
a apei potabile precum şi a unei probe <strong>de</strong> apă dintr-un foraj <strong>de</strong> mare adâncime (o dată pe lună). Recoltarea<br />
probelor <strong>de</strong> apă brută s-a realizat în cadrul programului standard <strong>de</strong> lucru al Staţiei RA <strong>Arad</strong> <strong>de</strong> 11h/zi,<br />
efectuându-se o prelevare zilnic.<br />
Probele prelevate au fost măsurate imediat în ziua recoltării, <strong>de</strong>terminându-se activitatea beta globală<br />
imediată şi s-au remăsurat după 5 zile <strong>de</strong> la colectare, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminarea radioactivităţii artificiale. Tot<br />
zilnic s-a pregătit proba <strong>pentru</strong> analize <strong>de</strong> tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe<br />
filtru având diametrul porilor <strong>de</strong> 0,45 μm). Probele pregătite, cumulate lunar, au fost analizate gamma<br />
spectrometric. Probele pregătite <strong>pentru</strong> analize <strong>de</strong> tritiu cumulate lunar s-au expediat către LRM-ANPM<br />
Bucureşti, un<strong>de</strong> sunt efectuate analizele specificate .<br />
Din datele prezentate se observă faptul că <strong>pentru</strong> probele <strong>de</strong> apă brută prelevate, conform programului<br />
standard, valorile medii lunare (sau zilnice) ale activităţii specifice beta globale s-au situat sub limita <strong>de</strong><br />
atenţionare <strong>de</strong> 2.000 Bq/m 3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului MAPM nr. 338/2002).<br />
Pentru apa <strong>de</strong> suprafaţă s-au efectuat 366 <strong>de</strong> măsurători imediate şi 366 <strong>de</strong> măsurători la cinci zile.<br />
Asupra apei recoltate din râul Mureş s-au făcut măsurători gamma spectrometrice după cum urmează:<br />
câte o măsurătoare pe probele cumulate lunar şi încă două pe cele cumulate semestrial.<br />
36
Aceste măsurători au i<strong>de</strong>ntificat prezenţa izotopilor naturali: 226 Ra, 232 Th, 40 K naturali, dar rezultatele<br />
le consi<strong>de</strong>răm neconclu<strong>de</strong>nte din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al protecţiei populaţiei, din cauza turbulenţelor şi<br />
antrenării sedimentului <strong>de</strong> pe fundul râului. Activitatea măsurată este în mare parte activitatea elementelor<br />
radioactive din sedimentul <strong>de</strong> fund în suspensie şi nu cel dizolvat în apă, ce este important din punctul <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al iradierii interne a populaţiei prin ingerarea apei potabile. Recoltarea probelor <strong>de</strong> apă potabilă s-a<br />
realizat în cadrul programului standard <strong>de</strong> lucru al Staţiei RA <strong>Arad</strong> <strong>de</strong> 11h/zi, efectuându-se o prelevare<br />
zilnic.<br />
Probele, prelevate din reţeaua <strong>de</strong> alimentare a municipiului <strong>Arad</strong>, au fost măsurate imediat în ziua<br />
recoltării, <strong>de</strong>terminându-se activitatea beta globală imediată.<br />
Radioactivitatea solului s-a <strong>de</strong>terminat prin măsurători ale activităţii beta globale ale probelor <strong>de</strong> sol<br />
prelevate în perioada aprilie-noiembrie. Măsurătorile s-au făcut la 5 zile <strong>de</strong> la recoltare. De asemenea s-a<br />
pregătit o probă anuală <strong>de</strong> sol dintr-un volum <strong>de</strong> 10x10x5 cm, <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminări gamma spectrometrice.<br />
Recoltarea probelor <strong>de</strong> sol s-a realizat în cadrul programului standard <strong>de</strong> lucru al Staţiei RA <strong>Arad</strong> <strong>de</strong><br />
11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal <strong>de</strong> pe<br />
platforma staţiei meteorologice <strong>Arad</strong>.<br />
Recoltarea probelor <strong>de</strong> vegetaţie s-a realizat în cadrul programului standard <strong>de</strong> lucru al Staţiei RA<br />
<strong>Arad</strong> <strong>de</strong> 11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare<br />
săptămânal .<br />
Probele <strong>de</strong> vegetaţie spontană, prelevate <strong>de</strong> pe platforma staţiei meteo <strong>Arad</strong>, au fost măsurate după 5<br />
zile <strong>de</strong> la ziua recoltării, <strong>de</strong>terminându-se activitatea beta globală.<br />
O proba <strong>de</strong> vegetaţie colectată <strong>de</strong> pe un metru pătrat a fost pregătită <strong>pentru</strong> a fi analizată gamma<br />
spectrometric.<br />
2.2.8. Starea aşezărilor umane<br />
2.2.8.1. Starea calităţii aerului şi a zgomotului<br />
În continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse <strong>de</strong> poluare ale atmosferei o constituie<br />
industria energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului <strong>de</strong> maşini a ju<strong>de</strong>ţului, mai ales în<br />
urma acţiunii <strong>de</strong> reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea<br />
îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re a combustibililor, folosirea <strong>de</strong> combustibili <strong>de</strong> calitate şi aplicarea<br />
măsurilor <strong>de</strong> reducere progresivă a emisiilor <strong>de</strong> la instalaţiile mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re vor contribui la îmbunătăţirea<br />
calitativă a atmosferei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>.<br />
Zgomotul urban este produs în special <strong>de</strong> circulaţia autovehiculelor mici şi mari, a tramvaielor şi în<br />
anumite zone este produs <strong>de</strong> traficul feroviar, o sursă atipică <strong>de</strong> zgomot <strong>pentru</strong> oraşul <strong>Arad</strong>, având în ve<strong>de</strong>re<br />
că un cartier al <strong>Arad</strong>ului este traversat <strong>de</strong> linia ferată <strong>Arad</strong>-Timişoara. În prezent nu sunt montate panouri<br />
antifonice <strong>de</strong>-a lungul căii ferate.<br />
Există şi alte surse <strong>de</strong> zgomot cum ar fi: barurile, discotecile şi mai puţin instalaţiile tehnologice în<br />
mişcare <strong>pentru</strong> care s-a realizat în general protecţie antifonică.<br />
O altă sursă <strong>de</strong> zgomot în municipiul <strong>Arad</strong> o prezintă nerespectarea vitezei pe căile rutiere, iar<br />
trecerea (mai ales a maşinilor grele şi vechi) peste rezonatoarele montate în diferitele zone produc <strong>de</strong>păşiri<br />
ale nivelului <strong>de</strong> zgomot stabilit <strong>pentru</strong> tipul <strong>de</strong> arteră <strong>de</strong> circulaţie.<br />
Concluziile ce urmează au fost coroborate cu „Proiectul <strong>de</strong> Ordin al MMDD privind aprobarea<br />
valorilor limită corespunzătoare indicatorilor Lzsn şi Ln <strong>pentru</strong> zgomotul produs <strong>de</strong> traficul rutier, traficul<br />
feroviar, traficul aerian din vecinătatea aeroporturilor şi <strong>pentru</strong> zgomotul produs în zonele cu activităţi<br />
industriale”:<br />
‣ nu se constată un impact semnificativ al activităţii feroviare privind expunerea la zgomot a<br />
populaţiei din zonă;<br />
‣ având în ve<strong>de</strong>re numărul <strong>de</strong> populaţie expusă valorilor Lzsn şi Ln <strong>pentru</strong> segmentele 60 - 65 dB<br />
şi 65 - 70 dB, precum şi Ln în intervalul 55 - 60 dB, coroborat cu posibilităţile <strong>de</strong> creştere a<br />
traficului în următorii ani, se vor elabora planuri <strong>de</strong> acţiune pe termen lung care să asigure o<br />
37
educere a nivelului <strong>de</strong> zgomot ţinând cont <strong>de</strong> nivelul ţintă al valorilor maxime permise <strong>pentru</strong><br />
anul 2012.<br />
2.2.8.2. Situaţia zonelor verzi şi a zonelor <strong>de</strong> recreere<br />
Dezvoltarea oraşului în ultimii ani s-a făcut fără a realiza noi spaţii verzi semnificative.<br />
Spaţiile verzi din cuprinsul unităţilor <strong>de</strong> locuit, respectiv ansamblurile <strong>de</strong> blocuri şi locuinţe, sunt<br />
amenajate şi întreţinute <strong>de</strong> către asociaţiile <strong>de</strong> locatari cu plantaţii <strong>de</strong> arbori, arbuşti, flori şi gazon. Aceste<br />
spaţii verzi amenajate îmbunătăţesc microclimatul <strong>local</strong> prin umbrire, absorbind zgomotul, praful şi noxele.<br />
Ca şi exemplu pot fi date cartierele mai vechi <strong>de</strong> blocuri: Aurel Vlaicu şi Micălaca III. Din păcate se remarcă<br />
faptul că în zona ansamblurilor construite recent spaţiul ver<strong>de</strong> amenajat este mai redus (<strong>de</strong> ex. cartierul Alfa).<br />
Repartiţia spaţiilor verzi nu este echilibrată şi uniformă pe întreaga suprafaţă a municipiului <strong>Arad</strong>.<br />
Cauza lipsei <strong>de</strong> spaţii verzi din unele zone ale municipiului se datorează şi teritoriului urban <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong> aglomerat (construcţii <strong>de</strong> locuinţe, garaje, chioşcuri şi alte construcţii provizorii).<br />
Tabelul 2.2.8.2.1<br />
Situaţia spaţiilor verzi la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> în anul 2008<br />
Municipiul/oraş<br />
Suprafaţa<br />
totală<br />
spaţii verzi<br />
(ha)<br />
Suprafaţa<br />
spaţiu ver<strong>de</strong><br />
(mp/locuitor)<br />
Municipiul <strong>Arad</strong> 97,2066 5,81<br />
Zone <strong>de</strong> agrement<br />
Ştrandul Neptun<br />
Patinoarul<br />
Ştrandul CARP<br />
58 locuri <strong>de</strong> joacă <strong>pentru</strong> copii<br />
Chişineu Criş 48,2700 57,46<br />
Curtici 14,1500 17,59 Ştrandul termal<br />
Ineu 65,0000 65,00 Parcul oraşului<br />
Parc Băile Lipova<br />
Parc mănăstirea Maria Radna<br />
Parcul Împăratul Traian<br />
Lipova 23,4800 20,61 Parcul Timişorii<br />
Parcul Decebal<br />
Parcul Libertăţii<br />
Parcul Central<br />
Nădlac 34,7000 42,60<br />
Parc din P-ţa Unirii<br />
Parcul Pădurice<br />
Ştrandul oraşului<br />
Pecica 54,2000 41,65<br />
Pâncota 46,3500 56,38 Ştrand<br />
Sântana 4,7900 3,64 Parcuri<br />
Sebiş 5,0000 7,90<br />
Parcul din Piaţa Unirii<br />
Zona Pădurice<br />
Complex sportiv<br />
Spaţiu ver<strong>de</strong> zona ştrand<br />
Parc centru<br />
Parc blocuri zona gării<br />
Parc biserica româno - catolică<br />
Indicatorul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă, prezentat în tabelul 2.2.8.2.2, spaţii verzi în <strong>mediu</strong>l urban,<br />
reprezintă raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală a <strong>mediu</strong>lui urban.<br />
38
Tabelul 2.2.8.2.2.<br />
Spaţii verzi în <strong>mediu</strong>l urban la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> în anul 2008<br />
Suprafaţa spaţii verzi/<br />
Ju<strong>de</strong>ţul<br />
suprafaţa <strong>mediu</strong>lui urban<br />
<strong>Arad</strong><br />
(%)<br />
Municipiul <strong>Arad</strong> 0,38<br />
Chişineu Criş 0,40<br />
Curtici 0,19<br />
Ineu 0,55<br />
Lipova 0,17<br />
Nădlac 0,26<br />
Pecica 0,22<br />
Pâncota 0,69<br />
Sebiş 0,07<br />
Sântana 0,04<br />
2.2.8.3.Situaţia <strong>de</strong>şeurilor menajere<br />
Deşeurile urbane tipice sunt alcătuite din următoarele componente: sticlă, hârtie, plastic, cauciuc,<br />
metale feroase, metale neferoase, cartoane multimaterial, substanţe organice, aparatură <strong>de</strong> uz casnic,<br />
aparatură electronică şi mici <strong>de</strong>şeuri chimice menajere.<br />
Problema <strong>de</strong>şeurilor urbane este una din principalele probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> şi cu<br />
precă<strong>de</strong>re din municipiul <strong>Arad</strong>.<br />
În municipiul <strong>Arad</strong> a fost pus în funcţiune un <strong>de</strong>pozit ecologic executat în conformitate cu <strong>Plan</strong>ul<br />
Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor adoptat <strong>de</strong> <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong> în anul 2002 prin HCL nr. 73 şi<br />
modificat în anul 2005 care a fost însuşit <strong>de</strong> CJ <strong>Arad</strong>. Acest <strong>de</strong>pozit a fost construit şi finanţat <strong>de</strong> către firma<br />
austriacă SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL.<br />
În anul 2007, SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL a obţinut autorizaţia integrată <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> nr.<br />
27/16.07.2007 <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitul ecologic.<br />
Depozitul se încadrează în clasa b - <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri nepericuloase, conform clasificării din HG nr.<br />
349/2005 (art. 4).<br />
Suprafaţa terenului aferent <strong>de</strong>pozitului ecologic este <strong>de</strong> 134.457 mp, capacitatea totală a celulelor este<br />
<strong>de</strong> 1.500.000 mc, iar perioada <strong>de</strong> exploatare este <strong>de</strong> cca 30 <strong>de</strong> ani. Depozitul a fost dat în funcţiune din anul<br />
2003.<br />
Depozitul dispune <strong>de</strong> celule <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare cu sistem <strong>de</strong> drenare a levigatului, sistem <strong>de</strong> colectare şi<br />
pompare a biogazului, <strong>de</strong>pozit colectare levigat, staţie <strong>de</strong> pre-epurare, drumuri <strong>de</strong> acces şi platforme, cântar,<br />
hală <strong>de</strong>şeuri reciclabile, rampă spălare, clădire administrativă. Deoarece încă nu s-a colectat cantitatea <strong>de</strong><br />
necesară biogaz, nu s-a achiziţionat instalaţia <strong>de</strong> biogaz .<br />
Evoluţia cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri generate <strong>pentru</strong> perioada 2003-2007 în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> este redată în<br />
tabelul 2.2.8.3.1.<br />
Tabelul 2.2.8.3.1.<br />
Evoluţia cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri generate în perioada 2003 – 2007 în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
tone<br />
Tipuri principale <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri 2003 2004 2005 2006 2007<br />
Deşeuri municipale şi<br />
1 asimilabile din comerţ,<br />
141672 195850 171959 134669 173171<br />
industrie, instituţii, din care:<br />
1.1.<br />
Deşeuri menajere colectate în<br />
amestec <strong>de</strong> la populaţie<br />
61406 93500 103489 66486 98740<br />
1.2. Deşeuri asimilabile colectate în 28612 50216 30215 33669 38750<br />
39
amestec din comerţ, industrie,<br />
instituţii<br />
1.3.<br />
Deşeuri menajere colectate<br />
separat, din care:<br />
376 7520 619 1290 190<br />
-hârtie şi carton 132 5 388 230 1135 100<br />
-sticlă 32 61 0,35 3 0<br />
-plastic 64 503 372 75 80<br />
-metal 13 7 15 0,1 10<br />
-bio<strong>de</strong>gradabile 100 1440 0 42 0<br />
-altele 35 121 0,8 37 0<br />
1.4. Deşeuri voluminoase 47 71 0 0 0<br />
1.5. Deşeuri generate şi necolectate 51231 44543 37636 33224 35491<br />
2. Deşeuri din servicii municipale 1571 1908 21557 29389 37270<br />
2.1. Deşeuri din grădini şi parcuri 0 0 370 1005 4470<br />
2.2. Deşeuri din pieţe 1571 1908 3 89 4311 700<br />
2.3. Deşeuri stradale 0 0 17998 24073 32100<br />
3.<br />
Deşeuri din construcţii şi<br />
<strong>de</strong>molări<br />
0 0 7665 5186 400<br />
4. Alte <strong>de</strong>şeuri 0 0 0 0 0<br />
Total <strong>de</strong>şeuri generate 143243 197758 201181 169224 210841<br />
Numărul populaţiei care nu beneficiază <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> salubritate în <strong>mediu</strong> urban, în anul 2008 a fost<br />
<strong>de</strong> 20.527 locuitori, ceea ce reprezintă 8,14% din totalul populaţiei din <strong>mediu</strong>l urban. Numărul populaţiei<br />
care nu beneficiază <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> salubritate în <strong>mediu</strong> rural, în anul 2008 a fost <strong>de</strong> 169.925 locuitori, ceea ce<br />
reprezintă 67% din totalul populaţiei din <strong>mediu</strong>l rural.<br />
Evoluţia indicatorului <strong>de</strong> generare <strong>de</strong>şeuri este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.2, iar compoziţia medie a<br />
<strong>de</strong>şeurilor menajere este prezentată în tabelul 2.2.8.3.3.<br />
Tabelul 2.2.8.3.2.<br />
Evoluţia indicatorului <strong>de</strong> generare <strong>de</strong>şeuri<br />
tone/locuitor/an<br />
Anul UM 2003 2004 2005 2006 2007<br />
Populaţia<br />
Cantitatea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
generată<br />
Indicatorul<br />
<strong>de</strong> generare<br />
mii<br />
locuitori<br />
461744 460466 459286 458487 457713<br />
tone 143243 197758 201181 169224 210841<br />
tone/loc 0,31 0,42 0,43 0,36 0,45<br />
Tabelul 2.2.8.3.3<br />
Compoziţia medie a <strong>de</strong>şeurilor menajere în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> în anul 2007<br />
TIPUL<br />
DEŞEULUI<br />
Hârtie,<br />
carton<br />
Sticlă Metale Plastice Textile<br />
Deşeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
Altele<br />
%<br />
Total<br />
8,36 11,82 4,81 0,85 2,59 35,75 35,82 100,00<br />
40
Deşeurile bio<strong>de</strong>gradabile municipale reprezintă fracţia bio<strong>de</strong>gradabilă din <strong>de</strong>şeurile menajere şi<br />
asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia bio<strong>de</strong>gradabilă din <strong>de</strong>şeurile municipale colectate separat,<br />
inclusiv <strong>de</strong>şeuri din parcuri şi grădini, pieţe şi <strong>de</strong>şeuri stradale.<br />
În această categorie sunt cuprinse:<br />
• <strong>de</strong>şeurile bio<strong>de</strong>gradabile rezultate în gospodării şi unităţi <strong>de</strong> alimentaţie publică;<br />
• <strong>de</strong>şeurile vegetale din parcuri şi grădini;<br />
• <strong>de</strong>şeurile bio<strong>de</strong>gradabile din pieţe;<br />
• componenta bio<strong>de</strong>gradabilă din <strong>de</strong>şeurile stradale;<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri bio<strong>de</strong>gradabile <strong>de</strong>pozitate în anul 2007 sunt prezentate în tabelul 2.2.8.3.4.<br />
Tabelul 2.2.8.3.4.<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri bio<strong>de</strong>gradabile <strong>de</strong>pozitate în anul 2007<br />
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
Conţinutul <strong>de</strong>şeurilor în materiale bio<strong>de</strong>gradabile ( %) 35,75<br />
Cantitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri bio<strong>de</strong>gradabile <strong>de</strong>pozitate (tone) 49200<br />
Cantităţile <strong>de</strong> ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> sunt redate în tabelul 2.2.8.3.5.<br />
Tabelul 2.2.8.3.5.<br />
Cantităţile <strong>de</strong> ambalaje introduse pe piaţă în anul 2008<br />
tone<br />
Materialul<br />
Ambalaje corespunzătoare produselor<br />
ambalate introduse pe piaţă <strong>de</strong> către<br />
producători şi importatori<br />
Deşeuri <strong>de</strong> ambalaje preluate în<br />
ve<strong>de</strong>rea valorificării <strong>de</strong> la<br />
persoane fizice sau juridice <strong>de</strong><br />
către agenţii economici autorizaţi<br />
Sticlă 422,86 0,00<br />
Plastic 1728,44 263,64<br />
Hârtie şi carton 5335,28 4303,85<br />
Metale 412,42 362,00<br />
Lemn 354,61 0,00<br />
Altele 31,88 0,00<br />
Total 7873,37 4929,49<br />
Colectarea selectivă a <strong>de</strong>şeurilor a fost implementată în oraşul Curtici, Chişineu Criş, comunele<br />
Fântânele, Frumuşeni, Vărădia <strong>de</strong> Mureş, Sintea Mare şi Şimand, <strong>local</strong>ităţi <strong>de</strong>servite <strong>de</strong> SC ASA Servicii<br />
Ecologice SRL şi SC RER SERVICII ECOLOGICE SA. Deşeurile care trebuiau colectate separat sunt:<br />
<strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> hârtie şi carton şi <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> plastic (folie) după cum reiese din tabelul 2.2.8.3.6.<br />
Tabelul 2.2.8.3.6.<br />
Sistemele <strong>de</strong> colectare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> ambalaje <strong>de</strong> la populaţie în anul 2008<br />
tone<br />
Localitatea<br />
Curtici, Fântânele,<br />
Frumuşeni, Vărădia<br />
<strong>de</strong> Mureş<br />
Chisineu Criş,<br />
Sintea Mare,<br />
Număr<br />
locuitori<br />
arondaţi<br />
Cantităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> ambalaje colectate selectiv<br />
Hârtie/<br />
Plastic Sticlă Metal Altele<br />
carton<br />
14548 18,33 0 0 0 0<br />
7309 0,50 16,73 0 0 0<br />
Şimand<br />
Din anul 2007, în <strong>Arad</strong> funcţionează o staţie <strong>de</strong> sortare cu o capacitate <strong>de</strong> 9 t/h. Această staţie are<br />
capacitatea <strong>de</strong> a procesa, dacă este operată în 3 schimburi, o cantitate <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri reciclabile care ar asigura<br />
atingerea ţintelor <strong>de</strong> reciclare/recuperare <strong>pentru</strong> toate categoriile <strong>de</strong> materiale fixate <strong>pentru</strong> anul 2013.<br />
Evoluţia <strong>de</strong>şeurilor sortate din <strong>de</strong>şeurile menajere este ilustrată în tabelul 2.2.8.3.7.<br />
41
Tabelul 2.2.8.3.7<br />
Deşeuri sortate <strong>pentru</strong> reciclare în anul 2008<br />
tone<br />
Anul<br />
Materiale plastice<br />
Total<br />
Hârtie/<br />
Total Material Material<br />
materiale<br />
carton PET Folie HDPE plastice neferos feros<br />
reciclabile<br />
2007 99,34 25,94 28,18 12,59 66,66 1,98 5,88 173,78<br />
2008 421,93 246,70 260,64 38,46 545,8 14,72 22,78 1005,23<br />
În perioada 2001-2005, nu există date referitoare la cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri din construcţii şi<br />
<strong>de</strong>molări, generate, neexistând o preocupare în acest sens. La nivelul ju<strong>de</strong>ţului nu există, în prezent,<br />
instalaţii propriu-zise <strong>de</strong> sortare sau tratare.<br />
În ceea ce priveşte reciclarea sau reutilizarea <strong>de</strong>şeurilor, din anul 2004, Primăria Municipiului <strong>Arad</strong> a<br />
instituit un sistem prin care potenţialilor generatori <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri din construcţii şi <strong>de</strong>molări li se indică odată cu<br />
Autorizaţia <strong>de</strong> Construire - locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a <strong>de</strong>şeurilor, acestea fiind utilizate fie <strong>pentru</strong> consolidări <strong>de</strong><br />
maluri fie <strong>pentru</strong> umpluturi, constituind practic o reutilizare a acestor <strong>de</strong>şeuri. Totuşi, nu există o evi<strong>de</strong>nţă a<br />
cantităţilor generate şi ulterior reutilizate, iar din 2007 prin Dispoziţia nr. 12246, locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a<br />
<strong>de</strong>şeurilor provenite din construcţii şi a materialelor rezultate din excavaţii, <strong>de</strong> pe raza municipiului <strong>Arad</strong>, s-a<br />
stabilit ca fiind zona situată pe strada Mărului - lateral, în <strong>de</strong>nivelările şi excavaţiile existente, <strong>de</strong>numite<br />
generic „gropi <strong>de</strong> împrumut”.<br />
Tabelul 2.2.8.3.8<br />
Cantităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri din construcţii şi <strong>de</strong>molări <strong>de</strong>pozitate<br />
tone<br />
Anul<br />
Deşeuri din construcţii<br />
şi <strong>de</strong>molări <strong>de</strong>pozitate<br />
2005 242<br />
2006 4637<br />
2007 *<br />
2008 3842<br />
* SC ASA SERVICII ECOLOGICE SRL nu a raportat cantitatea <strong>pentru</strong> chestionarele statistice.<br />
În ceea ce priveşte cantităţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri din construcţii şi <strong>de</strong>molări, mai există date doar <strong>de</strong> la<br />
<strong>Consiliul</strong> Local Ineu cu o cantitate <strong>de</strong> 140 tone în anul 2007, <strong>de</strong> la operatorul <strong>de</strong> salubritate a oraşului<br />
Chişineu Criş cu o cantitate <strong>de</strong> 40 tone, <strong>de</strong> la <strong>Consiliul</strong> Local Pâncota cu o cantitate <strong>de</strong> 215 tone.<br />
Cantităţile mari <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> construcţii şi <strong>de</strong>molări <strong>de</strong>pozitate ilegal pe marginea drumurilor sau în<br />
albiile cursurilor <strong>de</strong> apă crează o problemă <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> importantă, iar pe <strong>de</strong> altă parte reciclarea şi tratarea<br />
acestei resurse ar reduce consi<strong>de</strong>rabil impactul <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> cauzat <strong>de</strong> exploatarea intensă a albiilor râurilor prin<br />
extragerea <strong>de</strong> balast necesar ca material <strong>de</strong> construcţii.<br />
2.2.8.4. Situaţia <strong>de</strong>şeurilor industriale<br />
Cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie generate variază <strong>de</strong> la an la an, datorită variaţiei activităţilor<br />
generatoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri, a retehnologizării, a preocupării crescân<strong>de</strong> <strong>de</strong> a minimiza cantitatea <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
generată. Cantităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate <strong>de</strong> către agenţii<br />
economici, pe baza chestionarelor <strong>de</strong> anchetă statistică. Aceste date sunt analizate şi prelucrate <strong>de</strong> către<br />
Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică şi Ministerul Mediului.<br />
În tabelul 2.2.8.4.1 este prezentată evoluţia cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie generate în ju<strong>de</strong>ţul<br />
<strong>Arad</strong>.<br />
42
Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
Tabelul 2.2.8.4.1<br />
Evoluţia cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie generate<br />
tone<br />
2003 2004 2005 2006 2007<br />
363911 * 274219 365014,73 281419,85<br />
NOTĂ*: în anul 2004 inventarierea anuală a fost executată <strong>de</strong> Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică în<br />
colaborare cu Agenţia Naţională <strong>de</strong> Protecţia Mediului, care a stabilit criteriile <strong>de</strong> selectare a unităţilor şi la<br />
care au fost transmise formulare <strong>de</strong> raportare, respectiv pe industrii, iar rezultatul interpretării <strong>pentru</strong> anul<br />
2004 este pe regiune şi nu pe ju<strong>de</strong>ţ. Deşeurile <strong>de</strong> producţie sunt <strong>de</strong>pozitate fie în <strong>de</strong>pozite proprii ale<br />
agentului economic care le-a produs (<strong>de</strong>şeurile periculoase), fie în containere sau spaţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare speciale<br />
<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>şeurile reciclabile <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sunt predate unui operator <strong>de</strong> salubritate autorizat sau unei societăţi<br />
autorizate <strong>pentru</strong> colectarea şi valorificarea <strong>de</strong>şeurilor reciclabile.<br />
Reziduurile <strong>de</strong> producţie prezintă o mare varietate în funcţie <strong>de</strong> tipul activităţii industriale şi <strong>de</strong><br />
tehnologiile aplicate. Aceste <strong>de</strong>şeuri provin din diferite activităţi, hal<strong>de</strong> <strong>de</strong> zgură, activităţi din industria<br />
textilă, construcţii <strong>de</strong> maşini, industria alimentară şi altele.<br />
Situaţia gestionării <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> producţie nepericuloase <strong>pentru</strong> anul 2007 este prezentată în tabelul<br />
2.2.8.4.2<br />
Tabelul 2.2.8.4.2<br />
Situaţia gestionării <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> producţie nepericuloase în anul 2007<br />
tone/an<br />
Nr.<br />
crt.<br />
1.<br />
2.<br />
3.<br />
4.<br />
5.<br />
6.<br />
Categoria <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
Deşeuri din explorare minieră<br />
şi alte tratamente ale<br />
mineralelor din cariere<br />
Deşeuri din agricultură,<br />
preparare şi procesarea<br />
alimentelor<br />
Deşeuri din prelucrarea<br />
lemnului, plăcilor şi a mobilei<br />
Deşeuri din industria textilă şi<br />
a pielăriei<br />
Deşeuri anorganice din<br />
procese termice<br />
Deşeuri din mo<strong>de</strong>larea şi<br />
tratamentele <strong>de</strong> suprafaţă ale<br />
metalelor şi materialelor<br />
plastice<br />
Cantităţi<br />
produse valorificate eliminate/stocate<br />
1391,5 1383 0/8,5<br />
669,07 0 669,07/0<br />
5164,24 5357,68 637,30/830,74<br />
297,53 83,50 218,52/4,45<br />
253155,06 510,78 252653,23/8,56<br />
2390,31 1866,94 530,91/22,75<br />
7. Deşeuri uleioase - - -<br />
8. Deşeuri din ambalaje 1697,11 1316,38 370,36/43,18<br />
9.<br />
Vehicule uzate, alte <strong>de</strong>şeuri<br />
din <strong>de</strong>zmembrări<br />
10334,29 10349,35 1,30/44,17<br />
10. Deşeuri nespecificate 20,54 20,54 0/0<br />
TOTAL 272930,64 275119,65 20888,17<br />
2.2.9. Starea monumentelor istorice, arhitectonice şi <strong>de</strong> artă<br />
Clădirile, monumente istorice şi <strong>de</strong> artă s-au <strong>de</strong>gradat foarte mult. Majoritatea sunt atacate <strong>de</strong><br />
umezeală, cu acoperişurile <strong>de</strong>teriorate, zac în <strong>de</strong>scompunere, mucegai, păianjenii sau şoareci.<br />
43
Pe lângă faptul că strică imaginea oraşului, aceste clădiri pot fi un a<strong>de</strong>varat pericol. Din cauză că<br />
starea <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare este foarte avansată, există pericolul ca în orice clipă să cadă bucăţi din acestea, bucăţi <strong>de</strong><br />
tencuială sau chiar cărămizi.<br />
Cert este că vechile şi frumoasele clădiri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> nu se bucură <strong>de</strong> imaginea pe care ar trebui<br />
să o aibă.<br />
2.2.10. Poluări acci<strong>de</strong>ntale<br />
În anul 2008 nu s-au semnalat poluări acci<strong>de</strong>ntale grave în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>. Au avut loc următoarele<br />
evenimente:<br />
• În data <strong>de</strong> 22.01.2008, în jurul orei 12,00, în apropierea comunei Bata, la cca. 70 km <strong>de</strong> <strong>Arad</strong>, un<br />
autotren al firmei SC TRANSMAR COMPANY, cu nr. AR 05 NPW, încărcat cu 15 t <strong>de</strong> îngrăşământ<br />
chimic - azotat <strong>de</strong> amoniu ambalat în saci dubli <strong>de</strong> PE şi PP, <strong>de</strong> la firma SC ARCHIM SA, a <strong>de</strong>rapat<br />
şi s-a răsturnat în şanţ. Din totalul <strong>de</strong> 300 saci, doar 10 saci s-au <strong>de</strong>teriorat, îngrăşământul<br />
împrăştiindu-se pe marginea drumului. Nu s-au constatat scăpări <strong>de</strong> combustibil din maşina avariată.<br />
• În data <strong>de</strong> 06.03.2008 în jurul orei 15,30, GNM - Comisariatul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, a fost anunţat că pe<br />
canalul Ier se observă mortalitate piscicolă. Reprezentanţii GNM au prelevat o probă <strong>de</strong> apă pe care<br />
au predat-o a doua zi laboratorului APM <strong>Arad</strong>. În urma analizelor efectuate, rezultatele au fost trecute<br />
în R.Î. nr. 30.07.03.2008. S-a remarcat o valoare crescută a indicatorilor: ioni amoniu şi fosfor şi a<br />
CCOMn-ului. Apa canalului Ier, este încadrată în clasă inferioară <strong>de</strong> calitate conform Regimului <strong>de</strong><br />
oxigen, prin urmare acest eveniment nu a fost tratat ca o poluare acci<strong>de</strong>ntală.<br />
• În data <strong>de</strong> 05.09.2008, la acumularea <strong>de</strong> apă Tauţ, în urma coborârii nivelului apei, a rămas pe mal<br />
o colonie <strong>de</strong> scoici. S-au luat măsuri urgente <strong>de</strong> ecologizare a zonei <strong>de</strong> către Primăria Tauţ împreună<br />
cu SHI Chişineu Criş.<br />
În anul 2008 nu s-au înregistrat poluări ale factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> cu caracter transfrontier.<br />
2.2.11. Zone critice privind <strong>de</strong>terioararea calităţii <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> pe teritoriul Ju<strong>de</strong>ţului<br />
<strong>Arad</strong><br />
2.2.11.1. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării aerului<br />
În continuare, ca şi în anii anteriori principalele surse <strong>de</strong> poluare ale atmosferei o constituie industria<br />
energetică şi transportul rutier. Îmbunătăţirea calităţii parcului <strong>de</strong> maşini a ju<strong>de</strong>ţului, mai ales în urma acţiunii<br />
<strong>de</strong> reînnoire a acestuia se reflectă în uşoare reduceri ale poluanţilor emişi. De asemenea îmbunătăţirea<br />
condiţiilor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re a combustibililor, folosirea <strong>de</strong> combustibili <strong>de</strong> calitate şi aplicarea măsurilor <strong>de</strong> reducere<br />
progresivă a emisiilor <strong>de</strong> la instalaţiile mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re vor contribui la îmbunătăţirea calitativă a atmosferei<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>.<br />
S-au constatat unele reduceri atât în ceea ce priveşte valorile <strong>de</strong> emisie, cât şi cele din imisii, dar mai<br />
sunt multe unităţi care trebuie să-şi gospodărească mai bine activităţile astfel încât să reducă cantitatea <strong>de</strong><br />
poluanţi emişi în atmosferă.<br />
Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei sunt evi<strong>de</strong>nţiate în tabelul 2.2.11.1. şi reprezintă cele<br />
două unităţi ale industriei energetice SC CET <strong>Arad</strong> pe lignit respectiv pe hidrocarburi şi traficul:<br />
Tabel 2.2.11.1.<br />
Zone critice sub aspectul poluării atmosferice<br />
Nr.<br />
crt.<br />
1.<br />
Sursa <strong>de</strong><br />
poluare<br />
SC CET <strong>Arad</strong><br />
lignit<br />
Activitate <strong>de</strong>sfăşurată cf.<br />
OUG nr.152/2005<br />
- o instalaţie <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re cu<br />
o putere nominală mai<br />
mare <strong>de</strong> 300MWt<br />
Poluanţi<br />
atmosferici<br />
rezultaţi<br />
SO2, NOx,<br />
pulberi, CO 2 ;<br />
Observaţii<br />
referitoare la<br />
perioada <strong>de</strong><br />
funcţionare în<br />
2008<br />
- a funcţionat<br />
5084 ore,<br />
44
2.<br />
3.<br />
SC CET <strong>Arad</strong><br />
hidrocarburi<br />
(403MWt);<br />
- o instalaţie <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, ce<br />
cuprin<strong>de</strong> 2 cazane <strong>de</strong> abur<br />
industrial cu putere<br />
nominală <strong>de</strong> 80 MWt;<br />
- 4 instalaţii <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re, cu<br />
putere nominală <strong>de</strong> :<br />
57MWt,<br />
73MWt,<br />
116MWt,<br />
116MWt,<br />
SO2, NOx,<br />
pulberi;<br />
116MWt.<br />
Trafic - SO2, NOx,<br />
pulberi, CO 2 ,<br />
metale,<br />
NMVOC.<br />
- au funcţionat<br />
341 ore,<br />
- au funcţionat:<br />
- 601 ore,<br />
- 1191 ore,<br />
- 2911 ore,<br />
- 519 ore,<br />
- 24 ore,<br />
• SC CET <strong>Arad</strong> SA - pe lignit<br />
Această unitate funcţionează cu două cazane <strong>de</strong> abur industrial <strong>de</strong> 80 MW/h fiecare şi un cazan<br />
energetic <strong>de</strong> 403 MW/h.<br />
Combustibilul folosit <strong>pentru</strong> producerea <strong>de</strong> căldură şi energie este lignitul şi gazul metan. Prin ar<strong>de</strong>rea<br />
acestor combustibili, CET-ul pe lignit este principalul poluator cu dioxid <strong>de</strong> sulf şi oxizi <strong>de</strong> azot. Astfel, în<br />
anul 2006, 96,9 % din cantitatea totală <strong>de</strong> SO 2 şi 12,5 % din cantitatea totală <strong>de</strong> NOx sunt emise <strong>de</strong> acest<br />
agent economic.<br />
Centrala electrotermică pe lignit este amplasată în exteriorul oraşului, iar <strong>pentru</strong> evacuarea noxelor<br />
există 2 coşuri <strong>de</strong> fum, construite din beton cu următoarele dimensiuni: cel <strong>de</strong> la cazanul <strong>de</strong> abur industrial<br />
are o înălţime <strong>de</strong> 160 m, diametrul la bază 6 m şi la vârf 3,5 m, iar cel <strong>de</strong> la cazanul <strong>de</strong> abur energetic are<br />
înălţimea <strong>de</strong> 200 m şi diametrul coşurilor la bază 19,5 m şi la vârf 11 m. Pentru reţinerea pulberilor centrala<br />
este dotată cu electrofiltre care au un randament <strong>de</strong> reţinere <strong>de</strong> 99,6 %, ceea ce conduce la o poluare mult<br />
diminuată a atmosferei cu astfel <strong>de</strong> particule soli<strong>de</strong>.<br />
O altă sursă <strong>de</strong> poluare este halda <strong>de</strong> cenuşă şi zgură, care, în special vara şi în perioa<strong>de</strong> cu vânt,<br />
produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a digului <strong>de</strong> protecţie şi a<br />
neumectării <strong>de</strong>pozitului. S-au făcut investiţii importante, <strong>pentru</strong> supraînălţarea digurilor <strong>de</strong> contur a hal<strong>de</strong>lor<br />
<strong>de</strong> cenuşă şi <strong>pentru</strong> umectarea hal<strong>de</strong>lor pe timp <strong>de</strong> vară.<br />
Cu toate aceste investiţii, sunt perioa<strong>de</strong> din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii,<br />
poluând cartierul Aurel Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.<br />
• SC CET <strong>Arad</strong> SA - pe hidrocarburi<br />
Funcţionează cu 2 cazane energetice <strong>de</strong> 75 respectiv 57 MW/h şi cu 6 cazane <strong>de</strong> apă fierbinte <strong>de</strong> câte<br />
116MW/h fiecare. Din aceste cazane nu au funcţionat <strong>de</strong>cât 4, restul au fost scoase din folosinţă.<br />
Această unitate este situată în zona centrală a oraşului. Foloseşte <strong>pentru</strong> producerea <strong>de</strong> energie<br />
electrică şi termică gaz şi păcură cu un conţinut <strong>de</strong> sulf sub 1%. Ea constituie o sursă principală <strong>de</strong> poluare,<br />
cu SO 2 , NO x şi pulberi, mai ales că este amplasată într-o zonă centrală a oraşului şi nu <strong>de</strong>ţine nici un fel <strong>de</strong><br />
instalaţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>poluare, fiind dotată cu 8 coşuri <strong>de</strong> fum din metal cu o înălţime <strong>de</strong> 25 m.<br />
Ambele centrale electrotermice, aparţinând <strong>de</strong> S.C. CET <strong>Arad</strong> S.A., prin puterea termică a cazanelor,<br />
intră sub inci<strong>de</strong>nţa Directivelor IPPC, implementate prin OUG 34/2001 şi a HG 541/2003. Emisiile <strong>de</strong> SOx şi<br />
NOx şi pulberi nu se încadrează în limitele prevăzute prin aceste directive. În consecinţă, s-a întocmit<br />
Programul <strong>de</strong> Reducere a Emisiilor <strong>de</strong> SO 2 , NO x şi pulberi şi care preve<strong>de</strong> măsuri <strong>pentru</strong> conformarea cu<br />
cerinţele directivelor, constând în înlocuirea arzătoarelor, realizarea <strong>de</strong>sulfurării gazelor <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re şi<br />
monitorizarea emisiilor.<br />
-<br />
45
• Traficul auto<br />
Traficul auto are o pon<strong>de</strong>re însemnată în poluarea atmosferei, producând o mare parte din cantităţile<br />
<strong>de</strong> CO, NOx şi CO 2 emise la nivelul ju<strong>de</strong>ţului.<br />
De asemenea traficul auto se face răspunzător în mod indirect <strong>de</strong> cantitatea mare <strong>de</strong> pulberi în<br />
suspensie înregistrată în aproape toate <strong>de</strong>terminările efectuate. Astfel:<br />
mijloacele <strong>de</strong> transport ridică praful <strong>de</strong> pe carosabilul ne-măturat;<br />
mijloacele <strong>de</strong> transport “aduc” în oraş pe roţi cantităţi mari <strong>de</strong> pământ direct <strong>de</strong> pe câmp;<br />
din mijloacele <strong>de</strong> transport neetanşe, care transportă materiale <strong>de</strong> construcţii, moloz din <strong>de</strong>molări,<br />
cereale, “rămâne” pe carosabil o mare cantitate <strong>de</strong> praf.<br />
Creşterea continuă a numărului <strong>de</strong> autovehicule în general, duce la creşterea cantităţii <strong>de</strong> poluanţi emişi<br />
pe arterele <strong>de</strong> circulaţie.<br />
Nu există momentan soluţii convenabile <strong>pentru</strong> înlăturarea acestei poluări, dar primăria trebuie să aibă<br />
în ve<strong>de</strong>re o mai bună fluidizare a circulaţiei atât în zona centrală cât şi în cartiere. Sub acest aspect trebuie<br />
ţinut cont <strong>de</strong> faptul că în municipiul <strong>Arad</strong>, administraţia <strong>local</strong>ă s-a preocupat <strong>pentru</strong> realizarea drumurilor <strong>de</strong><br />
centură, care să permită traficului greu să ocolească centrul şi o parte din cartierele municipiului. Astfel s-au<br />
dat în funcţiune două tronsoane <strong>de</strong> şosele <strong>de</strong> centură. Sunt în perspectivă să se realizeze: drumul expres<br />
<strong>Arad</strong>-Ora<strong>de</strong>a, pe secţiunea <strong>Arad</strong> - Zerind, investiţie care se va finanţa din Fondul Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare şi<br />
autostrada <strong>Arad</strong> – Nădlac.<br />
2.2.11.2. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
Bazinul hidrografic Crişul Alb<br />
Depăşiri sunt pe afluenţii: Matca şi V. Nouă Chişer, fiind încadrate în clasa a III-a respectiv a IV-a <strong>de</strong><br />
calitate, după grupa poluanţi toxici specifici <strong>de</strong> origine animală.<br />
Canalul Morilor se încadrează în categoria globală a IV-a, datorită grupei <strong>de</strong> indicatori nutrienţi.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al substanţelor prioritar periculoase toate cele 18 secţiuni sunt corespunzătoare<br />
după indicatorii: mercur, cadmiu, plumb, arsen, hidrocarburi petroliere, crom total, cianuri şi fluoruri mai<br />
puţin indicatorii: nichel care prezintă <strong>de</strong>păşiri doar în secţiunea Canalul Morilor Vărşand cu valoarea <strong>de</strong> 2,34<br />
µg/l faţă <strong>de</strong> 2,1 µg/l admis şi indicatorul cupru care prezintă <strong>de</strong>păşiri în toate secţiunile monitorizate.<br />
Este necesară retehnologizarea şi completarea tuturor staţiilor <strong>de</strong> epurare a unităţilor <strong>de</strong> gospodărire<br />
comunală, întrucât toate prezintă <strong>de</strong>păşiri faţă <strong>de</strong> indicatorii reglementaţi şi au obligaţia conformării cu<br />
Directiva privind epurarea apelor urbane 91/271/EEC şi Documentul <strong>de</strong> poziţie – Anexa 3 din CAP.22<br />
Mediu.<br />
Bazinul hidrografic Mureş<br />
Canalele Mureşel, Mureşul Mort şi Ier sunt poluate, toate fiind în administrarea Societăţii Naţionale<br />
<strong>de</strong> Îmbunătăţiri Funciare <strong>Arad</strong>.<br />
Apa din Canalul Mureşel provine din râul Mureş prin pompare amonte <strong>de</strong> <strong>Arad</strong> (1 km),<br />
traversează oraşul <strong>Arad</strong> iar în aval <strong>de</strong> <strong>Arad</strong> (5 km) se bifurcă în canalul Mureş Mort şi canalul legător care se<br />
varsă în canalul Ier. Pe parcursul trecerii prin oraşul <strong>Arad</strong>, canalul traversează zone întubate şi zone<br />
<strong>de</strong>scoperite.<br />
Teoretic calitatea apei canalului Mureşel ar trebui să fie i<strong>de</strong>ntică cu calitatea apei râului Mureş din care<br />
se alimentează. Nu există surse mari <strong>de</strong> poluare care evacuează în acest canal şi care să-i afecteze calitatea.<br />
Sunt evacuări <strong>de</strong> ape pluviale, ape <strong>de</strong> răcire <strong>de</strong> la CET şi o evacuare <strong>de</strong> ape menajere epurate corespunzător<br />
<strong>de</strong> la CET.<br />
Din cauza nămolului <strong>de</strong> fund necurăţat şi a <strong>de</strong>pozitării <strong>de</strong> către cetăţeni a gunoaielor menajere pe<br />
malurile canalului, calitatea apei canalului se <strong>de</strong>gra<strong>de</strong>ază pe parcursul trecerii prin oraş încărcându-se cu<br />
substanţe organice, <strong>de</strong>tergenţi, amoniu.<br />
Canalul Mureş Mort este o <strong>de</strong>rivaţie a canalului Mureşel şi îşi evacuează apele în râul Mureş la 30<br />
km amonte <strong>de</strong> <strong>Arad</strong>. În canalul Mureş Mort evacuează apele uzate, întreaga platformă industrială din zona <strong>de</strong><br />
N-V a municipiului <strong>Arad</strong> respectiv, mecanică fină, industrie alimentară, hotelieră. Apele uzate se evacuează<br />
46
printr-o staţie <strong>de</strong> epurare, aflată în administrarea a SC Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong>. Staţia are doar treaptă<br />
mecanică <strong>de</strong> epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la <strong>de</strong>gradarea<br />
calităţii apei canalului.<br />
Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte <strong>de</strong> <strong>Arad</strong> la 30 km, traversează<br />
oraşul <strong>Arad</strong> prin partea <strong>de</strong> nord şi trece în Ungaria prin <strong>local</strong>itatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din<br />
canalul Mureşel prin canalul legător.<br />
Apa canalului Ier, aval <strong>de</strong> <strong>Arad</strong> până la frontieră, este <strong>de</strong>gradată, din cauza nămolului <strong>de</strong> fund format<br />
în timp şi a unor evacuări <strong>de</strong> apă pluvială (uneori şi tehnologică).<br />
2.2.11.3. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii apelor subterane<br />
Bazinul hidrografic Crişul Alb<br />
Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR<br />
241/196/2005 sunt <strong>local</strong>ităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi<br />
Vărşand.<br />
Din datele <strong>de</strong> monitorizare primite <strong>de</strong> la Direcţia Apelor Crişuri Ora<strong>de</strong>a, la indicatorul nitraţi, situaţia<br />
în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1<br />
Bazinul hidrografic Mureş<br />
Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L <strong>Arad</strong> (fosta S.C. Archim S.A.)<br />
Combinatul <strong>de</strong> îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată <strong>de</strong><br />
acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni <strong>de</strong> amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.<br />
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele <strong>de</strong> privatizare şi în programele <strong>de</strong> conformare, este<br />
prevăzută obligaţia actualilor proprietari <strong>de</strong> a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea<br />
concentraţiilor <strong>de</strong> potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum <strong>de</strong> 3 mil. m 3 apă, până în prezent s-au<br />
pompat 503.000 m 3 apă infestată.<br />
În ceea ce priveşte starea forajelor <strong>de</strong> control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au <strong>de</strong>teriorat<br />
fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate<br />
sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>molare a clădirilor din incintă).<br />
Zona CET pe lignit<br />
În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:<br />
‣ halda <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;<br />
‣ staţia <strong>de</strong> tratare chimică a apelor în ve<strong>de</strong>rea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii<br />
utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid <strong>de</strong> sodiu) <strong>de</strong>pozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe,<br />
au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare <strong>de</strong> pH;<br />
‣ <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni <strong>de</strong> sulfat şi<br />
calciu.<br />
Prin campaniile <strong>de</strong> recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul hal<strong>de</strong>i <strong>de</strong> zgură şi <strong>de</strong> pe platforma<br />
CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni <strong>de</strong> sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie <strong>de</strong> zona<br />
în care este amplasat forajul <strong>de</strong> observaţie.<br />
Zona fostelor gropi <strong>de</strong> gunoi ale municipiului <strong>Arad</strong><br />
(str. Poetului şi 6 Vânători).<br />
Această zonă este în supravegherea APM <strong>Arad</strong> <strong>de</strong>oarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează<br />
probleme <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> poluare, astfel:<br />
‣ este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA<br />
<strong>pentru</strong> ape potabile;<br />
‣ în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se <strong>de</strong>gajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia<br />
amoniacului în aer <strong>de</strong>păşeşte <strong>de</strong> regulă CMA;<br />
‣ în vecinătatea gropii <strong>de</strong> gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite <strong>de</strong> gunoaie, hârtii,<br />
ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului<br />
47
Tabelul 2.2.11.3.1<br />
Valorile <strong>de</strong> concentraţie ale indicatorului nitraţi<br />
Nr. crt. Localitate Foraj<br />
-<br />
Conc. NO 3<br />
(mg/l)<br />
1.<br />
F2 17,26<br />
2. Bocsig<br />
F3 0,61<br />
3. F5 217,90<br />
4. Zărand F6 1,25<br />
5.<br />
F1 9,67<br />
Şiria<br />
6. F3 59,78<br />
7.<br />
F1 3,87<br />
8. Vărşand<br />
F3 3,19<br />
9. F5 1,42<br />
10. Sântana, sat F1 181,06<br />
11. Olari F1 A 1,46<br />
12. Mâsca F1 71,09<br />
13. Cintei F1 R 1,61<br />
14.<br />
F1 1,68<br />
15. Chişineu Criş F3 2,78<br />
16. F4 2,03<br />
Analizele efectuate din apa freatică recoltată din fântânile din jurul gropii <strong>de</strong> gunoi, indică poluarea<br />
acestora cu substanţe organice, azotaţi şi amoniu (tabel 2.2.11.3.2.).<br />
Tabelul 2.2.11.3.2.<br />
Analize <strong>pentru</strong> zona gropilor <strong>de</strong> gunoi a municipiului <strong>Arad</strong><br />
Zona contaminată: Groapa <strong>de</strong> gunoi – Str. Poetului<br />
Indicatori<br />
Fântână<br />
Negoiu<br />
nr.6<br />
Moldovei<br />
nr. 5<br />
UM<br />
Data 23.07.2008<br />
Toth Arpad<br />
nr. 4<br />
Legea<br />
458/2002<br />
pH unit. pH 7,40 7,26 7,13 6,5 – 9,5<br />
OXIDABILITATE mg/l O 2 2,370 1,580 0,390 5,000<br />
CONDUCTIVITATE µS/cm 856 633 723 2500<br />
+<br />
NH 4 mg/l 0,000 0,000 0,000 0,500<br />
-<br />
NO 2 mg/l 0,180 0,010 0,012 0,500<br />
-<br />
NO 3 mg/l 332,57 196,74 259,03 50,00<br />
Zona contaminată: Groapa <strong>de</strong> gunoi – Câmpul Liniştii<br />
Indicatori<br />
Fântână<br />
UM<br />
Cedrului<br />
nr. 29<br />
Cedrului<br />
nr. 32<br />
Livezilor<br />
nr. 5A<br />
Legea<br />
458/2002<br />
Data 23.07.2008<br />
pH unit.pH 7,36 7,33 7,63 6,5 – 9,5<br />
OXIDABILITATE mg/l O 2 0,390 0,390 1,190 5,000<br />
CONDUCTIVITATE µS/cm 447 520 623 2500<br />
+<br />
NH 4 mg/l 0,000 0,420 0,007 0,500<br />
-<br />
NO 2 mg/l 0,009 0,016 0,136 0,500<br />
-<br />
NO 3 mg/l 26,00 53,45 180,44 50,00<br />
48
2.2.11.4. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării solului<br />
Activităţile industriale <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> produc presiuni asupra stării <strong>de</strong> calitate a<br />
solurilor prin <strong>de</strong>pozitări <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri industriale (hal<strong>de</strong> industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca<br />
efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.<br />
Sectorul minier în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se află în procedură <strong>de</strong> sistare a activităţii. Actualele hal<strong>de</strong> <strong>de</strong> steril<br />
reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).<br />
La exploatarea <strong>de</strong> la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re: lucrări<br />
miniere subterane şi <strong>de</strong>molare construcţii <strong>de</strong> suprafaţă.<br />
În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu,<br />
Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sol se poate produce prin spargeri acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong><br />
conducte sau <strong>de</strong>versări acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> zăcământ (salinizare secundară a solurilor).<br />
O altă sursă <strong>de</strong> poluare este halda <strong>de</strong> cenuşă şi zgură, a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit, care în special vara<br />
şi în perioa<strong>de</strong> cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a<br />
digului <strong>de</strong> protecţie şi a neumectării <strong>de</strong>pozitului. S-au făcut investiţii importante, <strong>pentru</strong> supraînălţarea<br />
digurilor <strong>de</strong> contur a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cenuşă şi <strong>pentru</strong> umectarea hal<strong>de</strong>lor pe timp <strong>de</strong> vară. Cu toate aceste<br />
investiţii, sunt perioa<strong>de</strong> din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel<br />
Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.<br />
De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu<br />
substanţe minerale şi apele freatice.<br />
Tabel 2.2.11.4.1.<br />
Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial<br />
Nr.<br />
Categoria <strong>de</strong><br />
Denumirea zonei<br />
crt.<br />
activitate<br />
Observaţii<br />
1. Luncşoara Exploatări miniere Hal<strong>de</strong> steril<br />
2. Hălmagiu – Brusturi -„- -„-<br />
3. Dezna -„- -„-<br />
4. Gurahonţ – Zimbru -„- -„-<br />
5. Pecica – Turnu Parc petrolier Hidrocarburi<br />
6. Pecica – Bodrog -„- -„-<br />
7. Zădăreni -„- -„-<br />
8. Odvoş – Milova Expl. miniere Hal<strong>de</strong> materii radioactive<br />
9. Bârzava -„- -„-<br />
10. Moneasa – Rănuşa -„- -„-<br />
11. Săvârşin -„- -„-<br />
12. Dorgoş – Pătârş -„- -„-<br />
13.<br />
<strong>Arad</strong>, Ineu, Chişineu Criş,<br />
Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,<br />
Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,<br />
Sântana, Pâncota, Dezna<br />
Staţii <strong>de</strong> epurare a<br />
apelor industriale<br />
şi menajere<br />
Nămoluri <strong>de</strong> la staţii <strong>de</strong><br />
epurare a apelor<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> sectorul energetic este reprezentat <strong>de</strong> o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o<br />
centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.<br />
Impactul major asupra <strong>mediu</strong>lui al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile <strong>de</strong> pulberi, SO 2<br />
şi NOx. Pulberile emise <strong>de</strong> Centrala Termică pe lignit provin <strong>de</strong> la ar<strong>de</strong>rea combustibilului, <strong>de</strong> la staţia <strong>de</strong><br />
concasare şi măcinare a cărbunelui şi <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi<br />
zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf <strong>de</strong> cărbune. Aceste pulberi, în condiţii <strong>de</strong> vânt în direcţia est-vest<br />
afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este <strong>de</strong> aproximativ 800 ha prin <strong>de</strong>punerea pe sol a<br />
pulberilor aeropurtate <strong>de</strong> la halda <strong>de</strong> steril a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit.<br />
49
2.2.11.5. Zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică<br />
Zonele critice care necesită reconstrucţie ecologică sub aspectul <strong>de</strong>gradării solurilor sunt arealele cu<br />
potenţial ridicat <strong>de</strong> alunecări <strong>de</strong> teren, zone cu potenţial ridicat <strong>de</strong> eroziune în adâncime, zone cu eroziuni <strong>de</strong><br />
maluri.<br />
Dintre acestea se pot menţiona:<br />
• alunecări <strong>de</strong> tip subsecvent în zonele Şistarovăţ, Cuvejdia, Dorgoş, Tauţ, Minişel,<br />
Şilindia;<br />
• alunecări <strong>de</strong> tip solifluxiune în zonele Hălmagiu, Hălmăgel, Hăşmaş, Archiş-Nermiş,<br />
Crocna, Vârfuri.<br />
Zonele iazurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare în conservare şi a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril <strong>de</strong> mine sunt zone critice care<br />
necesită reconstrucţie ecologică.<br />
De asemenea pot fi menţionate ca zone critice arealele limitrofe lucrărilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>copertări (tabel<br />
2.2.11.5.1) şi excavări la zi (tabel 2.2.11.5.2 ), precum şi zonele <strong>de</strong> exploatare a hidrocarburilor (Pecica,<br />
Turnu, Se<strong>de</strong>rhat, Bodrog).<br />
Tabelul 2.2.11.5.1<br />
Activităţi <strong>de</strong> exploatări cariere <strong>de</strong> piatră<br />
Nr. Numele agentului Adresa punctului <strong>de</strong><br />
Activitatea<br />
crt.<br />
economic<br />
lucru<br />
1. SC CARPAT AGREGATE Comuna Pleşcuţa, sat Exploatarea şi prelucrarea<br />
SA Bucureşti<br />
2. SC CARPAT AGREGATE<br />
SA Bucureşti<br />
Aciuţa, FN<br />
Comuna Vârfurile, FN (la<br />
cca. 1,5 Km sud <strong>de</strong><br />
<strong>local</strong>itatea Vârfurile)<br />
3. SC CARPAT AGREGATE<br />
SA Bucureşti<br />
Lipova, FN (DN 7 <strong>Arad</strong> –<br />
Deva, Km 507<br />
4. SC CIMVEST SA <strong>Arad</strong> Lipova, FN – cariera<br />
Radna<br />
5. SC EUROCALC SA<br />
Săvârşin,<br />
Săvârşin, sat Căprioara,<br />
FN (Dealul Viilor –<br />
Dealul Poiana Mare)<br />
6. SC CARIERA DE PIATRĂ<br />
SRL <strong>Arad</strong><br />
Păuliş, FN – Cariera <strong>de</strong><br />
piatră Păuliş<br />
7. SC ICIM SA <strong>Arad</strong> Bârzava, sat Băruţa –<br />
Cariera Bătuţa<br />
8. CL Pâncota şi SC DEL Mă<strong>de</strong>rat, FN, versantul<br />
BONO & CO SA Pâncota stâng al văii Sodom –<br />
Cariera Mă<strong>de</strong>rat<br />
9. SC ECA 2000 SRL Deva Vârfurile, FN, versantul<br />
drept al Crişului Alb –<br />
Cariera Brătuleasa<br />
10. SC ECA 2000 SRL Deva,<br />
Hunedoara<br />
Vârfurile, FN, versantul<br />
nordic al <strong>de</strong>alului Lăpşoru<br />
– Cariera Valea Dosului<br />
an<strong>de</strong>zitului<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
an<strong>de</strong>zitului<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
dioritului şi granitului<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
resurselor minerale <strong>de</strong> granit<br />
Exploatarea calcarelor<br />
ornamentale<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
resurselor minerale <strong>de</strong> diorite<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
diabazelor<br />
Extracţia calcarelor din carieră<br />
Extracţia an<strong>de</strong>zitelor din<br />
carieră<br />
Extracţia an<strong>de</strong>zitelor din<br />
carieră<br />
11. SC SITROM 97 SA <strong>Arad</strong> Comuna Şiria, sat Galşa,<br />
FN – Cariera Galşa<br />
Exploatarea şi prelucrarea<br />
calcarelor dolomitice<br />
12. SC ATON<br />
TRANSILVANIA SRL<br />
Lipova, FN (cca. 400 m<br />
<strong>de</strong> DN 7 Deva – Nădlac)<br />
Extracţia granitului industrial<br />
şi <strong>de</strong> construcţii – Cariera<br />
50
Sânandrei<br />
Şoimoş<br />
13. SC MARMOSIM SA<br />
Simeria<br />
Săvârşin, sat Căprioara,<br />
FN – Cariera Căprioara<br />
Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
14. SC MARMOSIM SA<br />
Simeria<br />
Moneasa , FN<br />
Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
15. SC RADEXIM TRANS<br />
SRL<br />
Dieci, sat Crocna –<br />
Cariera Crocna<br />
Re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re carieră <strong>de</strong><br />
an<strong>de</strong>zite Crocna<br />
16. SC EURO PETROL SRL Lipova – Cariera Rădnuţa Exploatarea rezervelor <strong>de</strong><br />
granit - perimetru Rădnuţa I<br />
17. SC DIABAS BATA SRL Cariera Bata Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
18. SC DIABAS BATA SRL Bata Defrişarea unei suprafeţe <strong>de</strong><br />
0,9 ha <strong>pentru</strong> amenajarea unui<br />
drum <strong>de</strong> acces în cariera Bata<br />
19. SC COMPANY<br />
AGREGATE SRL<br />
Târnova, sat Dud –<br />
Cariera Chicioara<br />
Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
20. SC CARPAT AGREGATE<br />
SA<br />
Pleşcuţa, sat Gura Văii –<br />
Cariera Romaniţa II<br />
Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
21. SC MIN EXPERT SRL Pătârş – Cariera Pătârş Extracţia pietrei <strong>pentru</strong><br />
construcţii<br />
22. SC DAN & NIK SRL Chisindia, sat Păiuşeni –<br />
Cariera Chisindia<br />
Re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re carieră <strong>de</strong> piatră<br />
Chisindia<br />
23. SC AGRICOLA DIP SRL Dieci, nr. 159 – Cariera<br />
Dieci<br />
Exploatarea an<strong>de</strong>zitelor în<br />
carieră<br />
24. SC REPCON SA Chisindia – Cariera Deschi<strong>de</strong>re carieră <strong>de</strong> an<strong>de</strong>zit<br />
Chisindia<br />
25. SC ROMANIAN<br />
COMPANY FOR<br />
Lipova – Cariera<br />
perimetrul Radna III<br />
Exploatare granize din zona<br />
Radna – Valea Mare<br />
CONSTRUCTIONS SRL<br />
26. SC PETROCONSTRUCT Hălmagiu – Cariera Leasa Extracţia pietrei ornamentale<br />
Nr.<br />
crt.<br />
1.<br />
2.<br />
GROUP SRL<br />
27. SC IMOBILIARE ŞI<br />
CONSTRUCŢII SRL<br />
Numele societăţii<br />
comerciale<br />
SC EDIL<br />
CONSTRUCŢII SA<br />
SC CONSTRUCŢII<br />
FEROVIARE SA<br />
3. SC ECONSA GRUP SA<br />
4.<br />
SC CITADELA COM<br />
SRL<br />
Lipova – perimetrul<br />
Lipova Nord<br />
Tabelul 2.2.11.5.2<br />
Activităţi <strong>de</strong> excavări<br />
Adresa punctului <strong>de</strong> lucru<br />
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Păuliş - perimetrul Păuliş II, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Vladimirescu - perimetrul Vladimirescu I,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Păuliş - perimetrul Zăbrani, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal stâng<br />
şi a pietrei <strong>pentru</strong> construcţii<br />
Exploatare în carieră <strong>de</strong> granit<br />
<strong>pentru</strong> construcţii<br />
Activitatea<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
51
5. SC ECONSA GRUP SA<br />
6.<br />
Regia Autonomă <strong>de</strong><br />
Drumuri Municipale<br />
<strong>Arad</strong><br />
7. SC ICIM ARAD SA<br />
8. SC CONSTAR SA<br />
9.<br />
10.<br />
SC<br />
ENERGOCONSTRUC-<br />
ŢIA SA<br />
SC COMPANIA DE<br />
DEZVOLTARE<br />
IMOBILIARĂ SRL<br />
11. SC GEO WEST SRL<br />
12. SC ICIM ARAD SA<br />
13. SC AGAT SRL<br />
14. SC SITROM 97 SA<br />
Fântânele - perimetrul Fântânele Est,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal stâng<br />
<strong>Arad</strong> - perimetrul Micalaca, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir II,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Zimandu Nou - perimetrul Zimandul Nou<br />
III, exploatare în terasă<br />
Lipova - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Şoimoş<br />
II, amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Ususău - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Ususău I<br />
A şi III, amplasate în albia minoră a râului<br />
Mureş, mal stâng<br />
Lipova - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Şoimoş I,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Mândruloc - perimetrul <strong>de</strong> exploatare<br />
Mândruloc V, amplasat în albia minoră a<br />
râului Mureş, mal stâng<br />
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir I -<br />
A, amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Zimandu Nou - perimetrul Feldioara,<br />
exploatare în terasă, amplasată în zona<br />
frontului <strong>de</strong> captare apă a mun. <strong>Arad</strong><br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
15.<br />
SC FORAJ SONDE<br />
ZĂDĂRENI SA<br />
Ghioroc - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Ghioroc<br />
Pusta Lată, exploatare în terasă<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
16.<br />
SC CARPAT<br />
AGREGATE SA<br />
Ghioroc - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Ghioroc<br />
I (Lacul Nordic, exploatare în terasă<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
17.<br />
SC MOTICICA GRUP<br />
SA<br />
Conop, sat Nadăş - perimetrul <strong>de</strong> exploatare<br />
Conop - Nadăş, amplasată în albia minoră a<br />
râului Mureş, mal drept<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
18.<br />
SC GENERAL<br />
AGREGATE SRL<br />
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul <strong>de</strong><br />
exploatare Sâmbăteni II, amplasat în albia<br />
minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
19. SC CONSTAR SA<br />
20.<br />
SC DRUMURI<br />
MUNICIPALE SA<br />
<strong>Arad</strong> - perimetrele Ceala, Ceala II şi Ceala<br />
III, amplasate în albia minoră şi majoră a<br />
râului Mureş,<br />
Vărădia <strong>de</strong> Mureş - perimetul Vărădia II,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
52
21. SC NOBAS AMS SRL<br />
22.<br />
SC ITAL<br />
PREFABRICATE SRL<br />
23. SC METCONS 7 SA<br />
24. SC GP CON SRL<br />
Fântânele - perimetrul Fântânele -<br />
Mândruloc III, amplasat în albia minoră a<br />
râului Mureş, mal stâng<br />
Frumuşeni - perimetrul Mândruloc I,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal stâng<br />
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrul <strong>de</strong><br />
exploatare Sâmbăteni III, amplasat în albia<br />
minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Zădăreni, sat Bodrogu Nou, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal stâng<br />
Perimetrul este situat în Parcul Natural<br />
Lunca Mureşului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
25.<br />
SC L & M COMPANY<br />
TRANSPORT SRL<br />
Lipova - perimetrul Baraţca, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
26.<br />
27.<br />
28.<br />
29.<br />
30.<br />
Regia Autonomă <strong>de</strong><br />
Drumuri Municipale<br />
<strong>Arad</strong><br />
SC JEAN TRANS<br />
COMPANY SRL<br />
SC TRANS KATRIN<br />
GE SRL<br />
SC TRUST<br />
CONSTRUCŢII<br />
RADLINGER SRL<br />
SC DEL BONO & CO<br />
SA<br />
31. SC NORD STATD SRL<br />
Zimandu Nou -perimetrul Feldioara II,<br />
exploatare în terasă amplasată în zona<br />
frontului <strong>de</strong> acaptare apă a mun. <strong>Arad</strong><br />
Bocsig - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Bocsig,<br />
amplasat în albia minoră a Crişului Alb,<br />
mal drept şi stâng<br />
Lipova - perimetrele Baraţca Central<br />
(exploatare în terasă) şi Neudorf (albia<br />
minoră a râului Mureş, mal stâng)<br />
Păuliş - perimetrul Păuliş Hadă, amplasat în<br />
terasa malului stâng al râului Mureş<br />
Vladimirescu, sat Cicir - perimetrul Cicir<br />
III, amplasat în albia minoră a râului<br />
Mureş, mal stâng<br />
Zimandu Nou - perimetrul Feldioara Vest,<br />
exploatare în terasă, amplasată în zona<br />
frontului <strong>de</strong> captare apă a mun. <strong>Arad</strong><br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
32. SC TEHNODOMUS SA<br />
33. SC EUROKIPER SRL<br />
34.<br />
35.<br />
SC VEST<br />
CONSTRUCT SRL<br />
SC CAVE PERINNO<br />
SRL<br />
Zăbrani - perimetrul Zăbrani III, amplasat<br />
în albia minoră a râului Mureş, mal stâng<br />
Lipova - perimetru Baraţca Est, exploatare<br />
în terasă (S = 3,9 ha)<br />
Sântana - perimetru Sântana I (terasă)<br />
Zădăreni, FN - perimetrul Zădăreni,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal stâng Perimetrul este situat în Parcul<br />
Natural Lunca Mureşului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
53
36. SC PANIN WEST SRL<br />
37. SC CIMVEST SA<br />
38.<br />
39.<br />
SC COMPANIA DE<br />
DEZVOLTARE<br />
IMOBILIARĂ SRL<br />
SC ANDROMEDA<br />
SERVICE SRL<br />
40. SC ICIM ARAD SA<br />
41.<br />
42.<br />
43.<br />
44.<br />
45.<br />
46.<br />
47.<br />
48.<br />
SC GENERAL<br />
AGREGATE SRL<br />
SC PLOMT SELING<br />
SRL<br />
SC R & C<br />
INTERNAŢIONAL<br />
SRL<br />
SC EUROPRODUCTS<br />
SRL<br />
SC BRANDI<br />
EXTRACONSTRUCT<br />
SRL<br />
SC BRANDI<br />
EXTRACONSTRUCT<br />
SRL<br />
SC ALEX AMD<br />
TRANS SRL<br />
SC ITAL<br />
PREFABRICATE SRL<br />
49. SC MDA INVEST SRL Zăbrani<br />
50.<br />
51.<br />
SC TECNOIMP.RO<br />
SRL<br />
SC LAVINAMIX<br />
CONSTRUCT SRL<br />
Petriş - perimetrul Zam Panin, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Pecica - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Pecica,<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept. Perimetrul este situat în Parcul<br />
Natural Lunca Mureşului<br />
Ususău - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Ususău I<br />
A şi IIi, amplasate în albia minoră a râului<br />
Mureş, mal stâng<br />
Bârzava - perimetrul <strong>de</strong> exploatare Bârzava<br />
amplasat în albia minoră a râului Mureş,<br />
mal drept<br />
Păuliş, sat Sâmbăteni - perimetrele<br />
Sâmbăteni V şi VI amplasate în albia<br />
minoră a râului Mureş, mal stâng<br />
Vladimirescu - perimetrul Cicir Haltă<br />
(terasă)<br />
Păuliş - perimetrul Păuliş III, amplasat în<br />
albia minoră a râului Mureş, mal drept<br />
Zimandu Nou - perimetrul <strong>de</strong> exploatare<br />
Feldioara Vest IV<br />
Odvoş, sat Milova - perimetrele Milova I,<br />
Milova Vest II, Milova Terasă, Milova IV<br />
şi Milova V<br />
Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă)<br />
Păuliş - perimetrul Păuliş (terasă)<br />
Săvârşin - perimetrul Hălăliş (albia minoră<br />
a râului Mureş, malul drept)<br />
Vladimirescu - perimetrul Aluniş Terasă<br />
Horia - perimetrul Horia terasă<br />
Horia - perimetrul Horia III terasă<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Amenajare lac <strong>de</strong><br />
agrement şi bazin<br />
piscicol prin excavare<br />
agregate mineral<br />
Extracţia nisipului şi<br />
pietrişului<br />
Amenajare lac <strong>de</strong><br />
agrement şi bazin<br />
piscicol prin excavare<br />
agregate mineral<br />
54
3. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE DIN JUDEŢUL<br />
ARAD<br />
3.1. Descrierea metodologiei <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare, evaluare şi selectare a problemelor<br />
specifice<br />
Evaluarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> reprezintă o <strong>de</strong>scriere a condiţiilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale comunităţii la<br />
momentul întocmirii PLAM - ului, ţinând cont <strong>de</strong> stare aerului, apei şi solului. Evaluările <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>de</strong>scriu<br />
efectul problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> exprimat prin riscul asupra stării <strong>de</strong> sănătate a populaţiei, <strong>mediu</strong>lui şi calităţii<br />
vieţii.<br />
Evaluarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> are în ve<strong>de</strong>re:<br />
stabilirea sistemul <strong>de</strong> referinţă faţă <strong>de</strong> care se va măsura eficienţa acţiunilor <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui<br />
analiza problemelor-cheie <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
conştientizarea publicului în legătură cu aspectele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
crearea <strong>de</strong> parteneriate între părţile direct interesate.<br />
I<strong>de</strong>ntificarea şi evaluarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>pentru</strong> PLAM reprezintă procese care au fost<br />
abordate prin combinarea a două tipuri <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>:<br />
‣ meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> tip participativ<br />
‣ meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> tip expert<br />
Metoda <strong>de</strong> tip participativ s-a realizat prin implicarea Grupului <strong>de</strong> Lucru şi a celorlalte componente<br />
ale structurii organizatorice PLAM. Această metodă presupune în principal i<strong>de</strong>ntificarea şi evaluarea<br />
calitativă a problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Etapele parcurse au fost:<br />
i<strong>de</strong>ntificarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>/a poluatorilor din cadrul ju<strong>de</strong>ţului<br />
trecerea în revistă a surselor existente <strong>de</strong> informaţii<br />
i<strong>de</strong>ntificarea tipurilor <strong>de</strong> poluanţi emişi<br />
i<strong>de</strong>ntificarea zonelor în care apar <strong>de</strong>teriorări ale calităţii/<strong>de</strong>gradării stării factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
realizarea unui inventar al resurselor naturale<br />
analizarea efectelor cunoscute/posibile ale poluanţilor<br />
analizarea modului <strong>de</strong> folosinţă a terenurilor<br />
transportul urban.<br />
Metoda <strong>de</strong> tip expert <strong>pentru</strong> evaluare reprezintă instrumentul utilizat <strong>pentru</strong> măsurarea sau mo<strong>de</strong>larea<br />
manifestării unui impact negativ asupra sănătăţii umane şi a <strong>mediu</strong>lui, precum şi asupra calităţii vieţii. Acest<br />
tip <strong>de</strong> abordare a necesitat o evaluare cantitativă bazată pe analiza probabilităţii producerii unui impact<br />
negativ asupra <strong>mediu</strong>lui, sănătăţii umane, sistemelor ecologice, clădirilor, calităţii vieţii.<br />
Informaţiile utilizate în evaluarea şi i<strong>de</strong>ntificarea problemelor au fost realizate pe baza următoarelor<br />
instrumente principale:<br />
‣ Utilizarea studiilor, rapoartelor şi analizelor <strong>de</strong> specialitate - acest instrument a fost utilizat în special<br />
<strong>pentru</strong> instituţiile publice <strong>de</strong>scentralizate cu atribuţii în controlul şi managementul factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
‣ Utilizarea strategiilor şi planurilor <strong>de</strong> măsuri ale agenţilor economici - acest instrument s-a utilizat în<br />
special <strong>pentru</strong> integrarea datelor şi informaţiilor agenţilor economici cu privire la impactul asupra <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător, precum şi planurile <strong>de</strong> conformare şi master-planurile agenţilor economici<br />
‣ Utilizarea strategiilor, programelor şi planurilor <strong>local</strong>e sau naţionale <strong>de</strong> acţiune - acest instrument a<br />
fost utilizat în special <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea viziunii comunităţii asupra <strong>de</strong>zvoltării durabile, implementarea<br />
unor măsuri cu impact direct asupra <strong>mediu</strong>lui precum şi în corelarea şi integrarea PLAM în strategiile<br />
existente<br />
‣ Legislaţia naţională şi <strong>local</strong>ă în vigoare - acest instrument a fost aplicat în special <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea<br />
limitelor şi condiţionărilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ca suport în stabilirea unor sisteme <strong>de</strong> evaluare <strong>pentru</strong> diferitele aspecte<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
55
‣ Cunoştinţe individuale - acest instrument a fost utilizat în special în cadrul întâlnirilor <strong>de</strong> grup expert,<br />
experienţa şi informaţiile individuale constituind un element <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important în evaluarea şi<br />
ierarhizarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Activităţile <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare, evaluare şi caracterizare a problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> au fost efectuate<br />
<strong>de</strong> Grupul <strong>de</strong> Lucru cu sprijinul persoanelor implicate prin <strong>de</strong>cizia coordonatorului PLAM.<br />
3.2. Descrierea, analizarea şi evaluarea problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Grupul <strong>de</strong> Lucru a conturat şi <strong>de</strong>scris problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> selectate pe lista <strong>de</strong>finitivă. Astfel pe baza<br />
rezultatelor evaluării a fost elaborată lista finală a problemelor/aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> prioritare la nivelul<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>:<br />
Categorii <strong>de</strong> probleme/aspecte specifice i<strong>de</strong>ntificate la nivelul Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>:<br />
‣ Cantitatea şi calitatea apei potabile<br />
‣ Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
‣ Degradarea solului şi apelor subterane<br />
‣ Poluarea atmosferică<br />
‣ Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
‣ Pericole generate <strong>de</strong><br />
catastrofe/fenomene naturale şi<br />
antropice<br />
‣ Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui, transportul rutier<br />
şi feroviar<br />
‣ Asigurarea stării <strong>de</strong> sănătate<br />
‣ Biodiversitate<br />
‣ Educaţia ecologică<br />
‣ Turism şi agrement<br />
‣ Capacitatea administrativă a<br />
instituţiilor cu atribuţii în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
POSIBILE PROBLEME DE INTERES<br />
JUDEŢEAN<br />
‣ Incendierea voluntară a pajiştilor,<br />
miriştilor sau a gunoaielor<br />
‣ Poluarea transfrontalieră<br />
‣ Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
‣ Energie<br />
‣ Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală<br />
‣ Aspecte legislative<br />
Probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> in ju<strong>de</strong>tul <strong>Arad</strong><br />
Denumirea problemei<br />
A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE<br />
1.Insuficienta extin<strong>de</strong>re şi reabilitare a reţelelor centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile în <strong>mediu</strong>l rural şi<br />
urban<br />
2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în<br />
<strong>mediu</strong>l urban şi rural<br />
3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale <strong>de</strong> alimentare cu apă în scop potabil<br />
4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri <strong>de</strong> observaţie dotate cu senzori<br />
5.Decolmatarea canalelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>secare şi irigaţii şi a canalelor <strong>de</strong> transport şi menţinerea rolului <strong>pentru</strong> care<br />
au fost proiectate, prin supraveghere <strong>de</strong> către administratorii canalelor, a <strong>de</strong>scărcărilor <strong>de</strong> ape uzate, în<br />
scopul evitării poluării apelor <strong>de</strong> suprafaţă în care <strong>de</strong>buşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi<br />
infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor<br />
6. Lipsa unui sistem <strong>de</strong> informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile<br />
B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ<br />
1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în <strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e., în special în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu sisteme centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile<br />
2. Lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în <strong>local</strong>ităţile cu sub 2000 l.e., în special în <strong>local</strong>ităţile cu<br />
sisteme centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile<br />
56
3.Necesitatea i<strong>de</strong>ntificării unor soluţii <strong>de</strong> ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme <strong>de</strong> epurare a<br />
apelor uzate industriale (ex. platforma industrială a municipiului <strong>Arad</strong> - Indagrara) şi racordarea traseelor<br />
care erau preluate în ele la magistrale funcţionale<br />
4.Nefuncţionalitatea şi lipsa <strong>de</strong> performanţă a staţiilor <strong>de</strong> epurare , în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate<br />
5.Poluarea datorată <strong>de</strong>pozitării necontrolate a <strong>de</strong>şeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor,<br />
în special a <strong>de</strong>şeurilor menajere şi a rumeguşului<br />
6. Poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă din zonele turistice şi <strong>de</strong> agrement<br />
7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole<br />
C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE<br />
1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice<br />
2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extin<strong>de</strong>rii zonei urbane locuite<br />
peste unităţile industriale existente<br />
3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţii animaliere provenite <strong>de</strong> la ferme<br />
4.Existenţa unor suprafeţe importante <strong>de</strong> terenuri supuse eroziunii şi lipsa evi<strong>de</strong>nţei cadastrale a acestora<br />
5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor<br />
minerale în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor <strong>de</strong> balast din terase şi exploatarea mineralelor<br />
utile în cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării<br />
7.Poluarea solului ca urmare a <strong>de</strong>pozitării necontrolate a <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong>-a lungul căilor <strong>de</strong> acces în <strong>mediu</strong><br />
urban şi rural<br />
D. POLUAREA ATMOSFERICĂ<br />
1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor <strong>de</strong> reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din<br />
industrii/activităţile agenţilor economici<br />
2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare şi a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril<br />
3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane - în special traficul greu, precum şi<br />
subdimensionării reţelelor <strong>de</strong> trafic rutier<br />
4.Poluarea atmosferei generată <strong>de</strong> sistemele mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re (LCP)<br />
5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele <strong>de</strong> încălzire şi preparare a apei cal<strong>de</strong> cu combustibili solizi<br />
sau lichizi (încălzirea pe timp <strong>de</strong> iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat <strong>de</strong> încălzire)<br />
6. Generarea <strong>de</strong> mari cantităţi <strong>de</strong> praf datorită transportului molozului, în maşini <strong>de</strong>scoperite fără asigurarea<br />
etanşeizării acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite <strong>de</strong> protecţie pe timpul <strong>de</strong>molărilor<br />
7.Poluarea fonică datorată <strong>de</strong>păşirii valorilor maxime admise la zgomot în marile intersecţii urbane<br />
E. GESTIUNEA DEŞEURILOR<br />
1.Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor şi exploatarea în condiţii <strong>de</strong> risc a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
menajere în <strong>mediu</strong>l urban şi rural<br />
2.Sisteme <strong>de</strong>ficitare <strong>de</strong> colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor reciclabile<br />
3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri radioactive<br />
57
4.Gestiunea necorespunzătoare a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET<br />
<strong>Arad</strong><br />
5.Poluarea <strong>mediu</strong>lui datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
6.Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor industriale nepericuloase şi inerte<br />
7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională a vehiculelor uzate<br />
F. PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE<br />
1.Amplificarea fenomenelor <strong>de</strong> viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau<br />
exploatării neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi insuficienţei lucrărilor <strong>de</strong> amenajare pe<br />
cursurile inferioare<br />
2.Lipsa fondurilor, lucrărilor <strong>de</strong> investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în<br />
siguranţă a obiectivelor cu risc ridicat <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>: iazuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare, <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> substanţe periculoase,<br />
tehnologii periculoase învechite<br />
3.Afectarea <strong>mediu</strong>lui natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice <strong>de</strong><br />
protecţie împotriva inundaţiilor<br />
4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse<br />
alunecărilor<br />
G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR<br />
1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice, spaţiilor verzi şi a zonelor <strong>de</strong><br />
agrement în <strong>mediu</strong>l urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a<br />
zonelor tampon<br />
2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezi<strong>de</strong>nţială şi zona industrială în <strong>mediu</strong>l urban şi rural, precum<br />
şi a per<strong>de</strong>lelor forestiere pe perimetrul lor<br />
3.Absenţa unei infrastructuri rutiere a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> mijloacele auto în <strong>mediu</strong> urban (căi <strong>de</strong> rulaj <strong>pentru</strong><br />
mijloace auto, piste <strong>de</strong> biciclete, spaţii <strong>de</strong> parcare)<br />
4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor <strong>de</strong> monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului<br />
rutier si feroviar<br />
5.Evi<strong>de</strong>nţă cadastrală <strong>de</strong>ficitară şi absenţa unui sistem regional GIS<br />
6.Lipsa orientării spre mijloacele <strong>de</strong> transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea<br />
transportului alternativ<br />
7. Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat activitatea şi neimplicarea <strong>de</strong>ţinătorilor actuali în<br />
implementarea unor soluţii privind siturile poluate<br />
8. Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea <strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
9. Degradarea monumentelor <strong>de</strong> artă istorice şi situri arheologice<br />
10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare<br />
H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE<br />
1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei <strong>mediu</strong> - sănătate umană, în ve<strong>de</strong>rea<br />
cuantificării efectelor poluării factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> asupra populaţiei<br />
I. BIODIVERSITATE<br />
1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate <strong>de</strong> interes naţional şi lipsa alocării <strong>de</strong> fonduri speciale acestui<br />
scop<br />
2.Degradarea <strong>mediu</strong>lui natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîn<strong>de</strong>plinirii<br />
obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute <strong>de</strong> codul silvic<br />
3.Scă<strong>de</strong>rea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol,<br />
58
colectarea şi comerţul ilicit cu plante şi animale<br />
4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale <strong>de</strong> interes<br />
naţional şi cunoaşterea biodiversităţii <strong>local</strong>e<br />
5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice <strong>local</strong>e în protejarea şi conservarea siturilor<br />
istorice, culturale şi naturale<br />
6.Lipsa unei baze <strong>de</strong> date, la zi , cu inventarul speciilor rare<br />
7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor <strong>de</strong> interes <strong>local</strong>, naţional şi comunitar<br />
J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ<br />
1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii<br />
practice<br />
2.Cunoştinţe <strong>de</strong>ficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în vigoare, drepturi, obligaţii şi<br />
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene<br />
3.Colaborarea sporadică a administraţiei publice <strong>local</strong>e, instituţiilor guvernamentale <strong>de</strong>scentralizate şi<br />
ONG-urilor cu activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină <strong>de</strong>zvoltarea organismelor şi<br />
organizaţiilor comunitare în domeniul protecţiei şi conservării <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
5.Gradul scăzut <strong>de</strong> implicare a societăţii civile în problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale comunităţii precum şi lipsa<br />
ONG-urilor active în domeniul <strong>mediu</strong>lui<br />
K. TURISM ŞI AGREMENT<br />
1.Practicarea turismului neorganizat (<strong>de</strong> weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice,<br />
respectiv aplicării lor <strong>de</strong>ficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi <strong>de</strong><br />
agrement<br />
2.Amenajarea ina<strong>de</strong>cvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re igienico-sanitar şi a<br />
gestiunii <strong>de</strong>şeurilor în zonele <strong>de</strong> practicare a agrementului<br />
3.Lipsa amenajărilor în zonele <strong>de</strong> agrement periurban şi autorizarea acestora <strong>pentru</strong> îmbăiere<br />
4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor <strong>de</strong> susţinere a turismului montan, agroturismului şi a turismului<br />
cultural şi ştiinţific<br />
5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont ( totul prin ONG)<br />
L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL<br />
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR<br />
1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii<br />
în coordonarea, controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
2.Insuficienta sau ineficienţa sistemelor <strong>de</strong> monitoring integrat al calităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
3.Comunicare/cooperare <strong>de</strong>ficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu<br />
atribuţii în coordonarea şi controlul activităţii <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui<br />
4.Lipsa unui sediu funcţional si a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM <strong>Arad</strong><br />
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN<br />
M. Incendierea voluntară a pajiştilor , miriştilor sau a gunoaielor<br />
1. Incendierea voluntară a pajiştilor, per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a gunoaielor <strong>de</strong> către persoane fizice sau<br />
juridice<br />
N. Poluarea tranfrontalieră<br />
1.Inexistenţa unei reţele <strong>de</strong> supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi <strong>de</strong><br />
provenienţă transfrontieră<br />
59
O. Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
1.Tratarea <strong>de</strong> către autorităţile <strong>local</strong>e a aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ca probleme neprioritare<br />
2.Necesitatea implementării sistemelor <strong>de</strong> management <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>de</strong> către agenţii economici şi autorităţile<br />
<strong>local</strong>e<br />
P. Energie<br />
1. Lipsa sistemelor <strong>de</strong> valorificare a energiei regenerabile<br />
2. Lipsa stimulării financiară a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi <strong>de</strong> generare<br />
a energiei prin HCL <strong>de</strong> reducere a taxelor şi impozitelor<br />
R. Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală<br />
1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a<br />
pestici<strong>de</strong>lor<br />
2. Pericolul generat <strong>de</strong> cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate<br />
asupra sănătăţii umane<br />
3. Lipsa <strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă<br />
S. Aspecte legislative<br />
1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la<br />
conservarea <strong>mediu</strong>lui natural<br />
2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul ju<strong>de</strong>ţului şi la nivelul consiliilor <strong>local</strong>e conform angajamentelor cu UE<br />
- Capitolul 22 Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
Ierarhizarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> este faza preliminară a procesului <strong>de</strong> stabilire a priorităţilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>, aceasta constând în clasificarea problemelor i<strong>de</strong>ntificate în ordinea <strong>de</strong>screscândă a importanţei.<br />
Ierarhizarea s-a efectuat în raport cu o serie <strong>de</strong> criterii prestabilite. Ierarhizarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> s-a<br />
efectuat prin utilizarea următoarei matrici:<br />
a b c d e f g h i<br />
Nr.crt. Problema Criteriu Scară Scară Pon<strong>de</strong>re Calcul Obs Top<br />
calitativă cantitativă<br />
1 - În ce măsură mare 3 5<br />
afecteză sănătatea<br />
umană<br />
<strong>mediu</strong> 2<br />
redus 1<br />
2 - În ce măsură<br />
afecteză <strong>mediu</strong>l<br />
3 - În ce măsură<br />
problema generează<br />
neconformarea cu<br />
cerinţele legale<br />
mare 3 4<br />
<strong>mediu</strong> 2<br />
redus 1<br />
mare 3 3<br />
<strong>mediu</strong> 2<br />
redus 1<br />
Valoare:<br />
Cum se aplică matricea: Problema i<strong>de</strong>ntificată anterior se trece prin fiecare din cele trei criterii (1,2,3) ale<br />
coloanei (c), ataşând din scara calitativă (coloana d) o apreciere, cuantificată în coloana următoare (e).<br />
60
Aceasta înseamnă că, parcurgând coloanele <strong>de</strong> la a la e, avem o cifră pe fiecare din cele trei criterii ale<br />
coloanei c. Aceasta se înmulţeşte mai <strong>de</strong>parte cu pon<strong>de</strong>rea din coloana f, iar valoarea se trece în coloana g.<br />
Prin însumarea pe verticală a celor trei valori din coloana g, la subsolul tabelului se trece valoarea.<br />
Observaţiile şi top-ul (ierarhizarea) se fac după trecerea tuturor problemelor printr-o matrice i<strong>de</strong>ntică.<br />
Criterii <strong>pentru</strong> ierarhizare:<br />
1. În ce măsură afectează sănătatea umană ?<br />
• Pericolul existent sau potenţial asupra vieţii umane este ianacceptabil. Sănătatea<br />
publică trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> viaţă, reducerea riscului şi<br />
diminuarea neplăcerilor trebuie să aibă o mare prioritate.<br />
2. În ce măsură problema afecteză <strong>mediu</strong>l ?<br />
• Necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un <strong>mediu</strong><br />
natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale<br />
<strong>pentru</strong> menţinerea vieţii în ansamblu şi <strong>pentru</strong> o <strong>de</strong>zvoltare durabilă.<br />
3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legale ?<br />
• Necesitatea respectării/în<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor legale actuale şi în perspectivă.<br />
Criterii <strong>pentru</strong> stabilirea priorităţilor <strong>pentru</strong> acţiune:<br />
4. Care sunt costurile asociate soluţionării problemei ?<br />
• Prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării problemei.<br />
5. În ce măsură abordarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/<strong>mediu</strong>lui ?<br />
• Prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării problemei.<br />
Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri<br />
mici şi beneficii mari.<br />
Fiecărui criteriu i s-a asociat o scară calitativă şi anume:<br />
• mare mare<br />
• <strong>mediu</strong><br />
• redus<br />
Scării calitative i s-a asociat o scară cantitativă:<br />
• mare = 3<br />
• <strong>mediu</strong> = 2<br />
• redus = 1<br />
Fiecărui criteriu i s-a asociat o pon<strong>de</strong>re:<br />
• criteriul 1 – pon<strong>de</strong>re 5<br />
• criteriul 2 – pon<strong>de</strong>re 4<br />
• criteriul 3 – pon<strong>de</strong>re 3<br />
Scorul pe problemă este egal cu suma scorurilor pe criterii. Scorurile pe categorii <strong>de</strong> probleme<br />
reprezintă media aritmetică a scorurilor problemelor individuale din cadrul fiecărei categorii <strong>de</strong> probleme.<br />
3.3. Selectarea problemelor prioritare şi sinteza problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> prioritare<br />
selectate<br />
Stabilirea priorităţilor – scor prioritizare<br />
Denumirea problemei<br />
Cod<br />
Problema<br />
Suma<br />
scorurilor<br />
Scor<br />
ierarhizare<br />
Scor<br />
prioritizare<br />
Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă PM 02 6876 32,74 229,2<br />
Cantitatea şi calitatea apei potabile PM 01 5172 28,73 172,4<br />
Asigurarea stării <strong>de</strong> sănătate PM 08 718 28,72 28,72<br />
Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor PM 05 4961 28,34 198,44<br />
61
Poluarea atmosferică PM 04 4677 27,83 194,87<br />
Capacitatea administrativă a instituţiilor cu<br />
atribuţii în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător PM 12 2772 27,72 110,88<br />
Turism şi agrement PM 11 3306 27,55 137,75<br />
Biodiversitate PM 09 4628 27,54 192,83<br />
Degradarea solului şi apelor subterane PM 03 5764 27,44 192,13<br />
Educaţia ecologică PM 10 3253 27,1 135,54<br />
Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui, transportul rutier şi<br />
feroviar PM 07 6352 26,46 264,66<br />
Pericole generate <strong>de</strong> catastrofe/fenomene<br />
naturale şi antropice PM 06 2506 26,1 104,41<br />
Posibile probleme <strong>de</strong> interes ju<strong>de</strong>ţean<br />
Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor<br />
sau a gunoaielor PM 13 773 30,92 30,92<br />
Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> PM 15 1513 30,26 60,52<br />
Poluarea transfrontalieră PM 14 750 30 30<br />
Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală PM 17 2198 29,29 87,88<br />
Aspecte legislative PM 18 2148 28,64 85,92<br />
Energie PM 16 1409 28,18 56,36<br />
Probleme individuale - ierarhizare<br />
Denumirea problemei<br />
Cod<br />
Problema<br />
Suma<br />
scorurilor<br />
Scor<br />
ierarhizare<br />
B. DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE<br />
SUPRAFAŢĂ PM 02 6876 32,74<br />
1. Insuficienţa sau lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e., în special în <strong>local</strong>ităţile cu<br />
sisteme centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile PM 02-1 1021 34,03<br />
5.Poluarea datorată <strong>de</strong>pozitării necontrolate a <strong>de</strong>şeurilor în<br />
zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a<br />
<strong>de</strong>şeurilor menajere şi a rumeguşului PM 02-5 1009 33,63<br />
2. Lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în <strong>local</strong>ităţile cu<br />
sub 2000 l.e., în special în <strong>local</strong>ităţile cu sisteme centralizate<br />
<strong>de</strong> distribuţie a apei potabile PM 02-2 1008 33,6<br />
4.Nefuncţionalitatea şi lipsa <strong>de</strong> performanţă a staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate PM 02-4 1004 33,46<br />
7. Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din<br />
surse agricole PM 02-7 997 33,23<br />
62
6. Poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă din zonele turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement PM 02-6 929 30,96<br />
3.Necesitatea i<strong>de</strong>ntificării unor soluţii <strong>de</strong> ecologizare a<br />
amplasamentelor fostelor sisteme <strong>de</strong> epurare a apelor uzate<br />
industriale (ex. platforma industrială a municipiului <strong>Arad</strong> -<br />
Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la<br />
magistrale funcţionale PM 02-3 908 30,26<br />
A. CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE PM 01 5172 28,73<br />
2.Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea,<br />
transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în <strong>mediu</strong>l urban<br />
şi rural PM 01-2 950 31,66<br />
1.Insuficienta extin<strong>de</strong>re şi reabilitare a reţelelor centralizate <strong>de</strong><br />
distribuţie a apei potabile în <strong>mediu</strong>l rural şi urban PM 01-1 933 31,1<br />
5.Decolmatarea canalelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>secare şi irigaţii şi a canalelor<br />
<strong>de</strong> transport şi menţinerea rolului <strong>pentru</strong> care au fost<br />
proiectate, prin supraveghere <strong>de</strong> către administratorii canalelor,<br />
a <strong>de</strong>scărcărilor <strong>de</strong> ape uzate, în scopul evitării poluării apelor<br />
<strong>de</strong> suprafaţă în care <strong>de</strong>buşează, sau a freaticului în cazul<br />
stagnării şi înfiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor PM 01-5 927 30,9<br />
3.Monitorizarea calităţii apei din surse individuale <strong>de</strong><br />
alimentare cu apă în scop potabil PM 01-3 817 27,23<br />
4. Lipsa unor studii hidrogeologice, puţuri <strong>de</strong> observaţie dotate<br />
cu senzori PM 01-4 815 27,16<br />
6. Lipsa unui sistem <strong>de</strong> informare a consumatorilor asupra<br />
calităţii apei potabile PM 01-6 730 24,33<br />
H. ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE PM 08 718 28,72<br />
1.Monitorizare incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei<br />
<strong>mediu</strong> - sănătate umană, în ve<strong>de</strong>rea cuantificării efectelor<br />
poluării factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> asupra populaţiei PM 08-1 718 28,72<br />
E. GESTIUNEA DEŞEURILOR PM 05 4961 28,34<br />
1.Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor şi exploatarea în<br />
condiţii <strong>de</strong> risc a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri menajere în <strong>mediu</strong>l<br />
urban şi rural PM 05-1 829 33,16<br />
4.Gestiunea necorespunzătoare a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgură şi<br />
cenuşă provenite din industria energetică - CET <strong>Arad</strong> PM 05-4 747 29,88<br />
2.Sisteme <strong>de</strong>ficitare <strong>de</strong> colectare selectivă, transport şi<br />
valorificare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor reciclabile PM 05-2 737 29,48<br />
5.Poluarea <strong>mediu</strong>lui datorată gestionării necorespunzătoare a<br />
diferitelor tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri PM 05-5 734 29,36<br />
3.Managementul şi monitorizarea ineficientă a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
steril <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri radioactive PM 05-3 693 27,72<br />
6.Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor industriale<br />
nepericuloase şi inerte PM 05-6 649 25,96<br />
7. Înnoirea parcului auto prin valorificare ecologică şi raţională<br />
a vehicolelor uzate PM 05-7 572 22,88<br />
D. POLUAREA ATMOSFERICĂ PM 04 4677 27,83<br />
63
1.Ineficienta sau inexistenţa sistemelor <strong>de</strong> reţinere a emisiilor<br />
în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor<br />
economici PM 04-1 764 31,83<br />
3.Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări<br />
urbane - în special traficul greu precum şi subdimensionării<br />
reţelelor <strong>de</strong> trafic rutier PM 04-3 747 31,12<br />
4.Poluarea atmosferei generată <strong>de</strong> sistemele mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re<br />
(LCP) PM 04-4 735 30,62<br />
7.Poluarea fonică datorată <strong>de</strong>păşirii valorilor maxime admise<br />
la zgomot în marile intersecţii urbane PM 04-7 688 28,66<br />
2.Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor<br />
iazurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare şi a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril PM 04-2 638 26,58<br />
6. Generarea <strong>de</strong> mari cantităţi <strong>de</strong> praf datorită transportului<br />
molozului, în maşini <strong>de</strong>scoperite fără asigurarea etanşeizării<br />
acestora, ca şi datorită multiplelor şantire lispsite <strong>de</strong> protecţie<br />
pe timpul <strong>de</strong>molărilor PM 04-6 607 25,29<br />
5.Poluarea atmosferei rezultată din sistemele <strong>de</strong> încalzire şi<br />
preparare a apei cal<strong>de</strong> cu combustibili solizi sau lichizi<br />
(încălzirea pe timp <strong>de</strong> iarnă în gospodării neracordate la<br />
sistemul centralizat <strong>de</strong> încălzire) PM 04-5 498 20,75<br />
L. CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A<br />
INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL<br />
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR PM 12 2772 27,72<br />
4.Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente,<br />
lipsa acreditării laboratorului APM <strong>Arad</strong> PM 12-4 705 28,2<br />
1.Capacitate instituţională redusă (resurse financiare, umane şi<br />
materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în coordonarea,<br />
controlul şi implementarea Aquis-ului comunitar european în<br />
domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător PM 12-1 698 27,92<br />
2.Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor <strong>de</strong> monitoring integrat<br />
al calităţii <strong>mediu</strong>lui PM 12-2 687 27,48<br />
3.Comunicare/cooperare <strong>de</strong>ficitară între instituţiile publice,<br />
administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în<br />
coordonarea şi controlul activităţii <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui PM 12-3 682 27,28<br />
K. TURISM ŞI AGREMENT PM 11 3306 27,55<br />
2.Amenajarea ina<strong>de</strong>cvată sau absenţa dotărilor<br />
corespunzătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re igienico-sanitar şi a<br />
gestiunii <strong>de</strong>şeurilor în zonele <strong>de</strong> practicare a agrementului PM 11-2 733 30,54<br />
3.Lipsa amenajărilor în zonele <strong>de</strong> agrement periurban şi<br />
autorizarea acestora <strong>pentru</strong> îmbăiere PM 11-3 691 28,79<br />
1.Practicarea turismului neorganizat (<strong>de</strong> weekend) datorită<br />
absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv<br />
aplicării lor <strong>de</strong>ficitare în ce priveşte administrarea potenţialului<br />
natural, peisagistic şi <strong>de</strong> agrement PM 11-1 664 27,66<br />
5.Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice,<br />
a serviciului salvamont ( totul prin ONG) PM 11-5 620 25,83<br />
64
4.Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor <strong>de</strong> susţinere a<br />
turismului montan, agroturismului şi a turismului cultural şi<br />
ştiinţific PM 11-4 598 24,91<br />
I. Biodiversitate PM 09 4628 27,54<br />
2.Degradarea <strong>mediu</strong>lui natural datorită exploatării<br />
necorespunzătoare a fondului forestier şi neîn<strong>de</strong>plinirii<br />
obligaţiilor referitoare la reîmpăduriri prevăzute <strong>de</strong> codul silvic PM 09-1 734 30,58<br />
1.Administrarea ineficientă a ariilor protejate <strong>de</strong> interes<br />
naţional şi lipsa alocării <strong>de</strong> fonduri speciale acestui scop PM 09-1 666 27,75<br />
3.Scă<strong>de</strong>rea efectivelor din fauna şi flora salbatică prin<br />
practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi<br />
comerţul ilicit cu plante şi animale PM 09-3 665 27,7<br />
7. Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi<br />
habitatelor <strong>de</strong> interes <strong>local</strong>, naţional şi comunitar PM 09-7 662 27,58<br />
5.Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice<br />
<strong>local</strong>e în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi<br />
naturale PM 09-5 657 27,37<br />
4.Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea<br />
sau promovarea ariilor naturale <strong>de</strong> interes naţional şi<br />
cunoaşterea biodiversităţii <strong>local</strong>e PM 09-4 647 26,95<br />
6.Lipsa unei baze <strong>de</strong> date, la zi , cu inventarul speciilor rare PM 09-6 597 24,87<br />
C. DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE PM 03 5764 27,44<br />
7.Poluarea solului ca urmare a <strong>de</strong>pozitării necontrolate a<br />
<strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong>-a lungul căilor <strong>de</strong> acces în <strong>mediu</strong> urban şi rural PM 03-7 944 31,46<br />
3.Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>jecţii animaliere provenite <strong>de</strong> la ferme PM 03-3 896 29,86<br />
1.Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată<br />
activităţilor miniere, metalurgice şi chimice PM 03-1 885 29,5<br />
6.Afectarea solului şi apelor subterane datorită exploatărilor <strong>de</strong><br />
balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în cariere,<br />
lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării PM 03-6 842 28,06<br />
2.Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în<br />
special datorită extin<strong>de</strong>rii zonei urbane locuite peste unităţile<br />
industriale existente PM 03-2 808 26,93<br />
5.Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea<br />
insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în<br />
ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> PM 03-5 697 23,23<br />
4.Existenţa unor suprafeţe importante <strong>de</strong> terenuri supuse<br />
eroziunii şi lipsa evi<strong>de</strong>nţei cadastrale a acestora PM 03-4 692 23,06<br />
J. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ PM 10 3253 27,1<br />
4.Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să<br />
susţină <strong>de</strong>zvoltarea organismelor şi organizaţiilor comunitare<br />
în domeniul protecţiei şi conservării <strong>mediu</strong>lui înconjurător PM 10-4 673 28,04<br />
2.Cunoştinţe <strong>de</strong>ficitare ale societăţii civile cu privire la<br />
legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în vigoare, drepturi, obligaţii şi<br />
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene PM 10-2 666 27,75<br />
65
5.Gradul scăzut <strong>de</strong> implicare a societăţii civile în problemele<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale comunităţii, precum şi lipsa ONG-urilor active în<br />
domeniul <strong>mediu</strong>lui PM 10-5 643 26,79<br />
3.Colaborarea sporadică a administratiei publice <strong>local</strong>e,<br />
institutiilor guvernamentale <strong>de</strong>scentralizate şi ONG-urilor cu<br />
activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării<br />
<strong>mediu</strong>lui înconjurator PM 10-3 636 26,5<br />
1.Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi<br />
educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice PM 10-1 635 26,45<br />
G. URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL<br />
RUTIER ŞI FEROVIAR PM 07 6352 26,46<br />
1.Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor<br />
publice, spaţiilor verzi şi a zonelor <strong>de</strong> agrement în <strong>mediu</strong>l<br />
urban, neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a zonelor tampon. PM 07-1 708 29,5<br />
8.Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi<br />
planificarea <strong>de</strong>zvoltării durabile. PM 07-8 702 29,25<br />
6.Lipsa orientării spre mijloacele <strong>de</strong> transport mai puţin<br />
poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea<br />
transportului alternativ PM 07-6 688 28,66<br />
4.Insuficienţa sau absenţa sistemelor <strong>de</strong> monitorizare a poluării<br />
chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier si feroviar PM 07-4 674 28,08<br />
2.Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezi<strong>de</strong>nţială şi zona<br />
industrială în <strong>mediu</strong>l urban şi rural precum şi a per<strong>de</strong>lelor<br />
forestiere pe perimetrul lor PM 07-2 666 27,75<br />
7.Existenţa platformelor industriale care şi-au încetat<br />
activitatea şi neimplicarea <strong>de</strong>ţinătorilor actuali în<br />
implementarea unor soluţii privind siturile poluate PM 07-7 659 27,45<br />
3.Absenţa unei infrastructuri rutiere a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> mijloacele<br />
auto în <strong>mediu</strong> urban (căi <strong>de</strong> rulaj <strong>pentru</strong> mijloace auto, piste <strong>de</strong><br />
biciclete, spaţii <strong>de</strong> parcare) PM 07-3 639 26,62<br />
10. Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare PM 07-10 625 26,04<br />
5.Evi<strong>de</strong>nţă cadastrală <strong>de</strong>ficitară si absenţa unui sistem regional<br />
GIS PM 07-5 500 20,83<br />
9.Degradarea monumentelor <strong>de</strong> artă istorice şi situri<br />
arheologice PM 07-9 491 20,45<br />
F. PERICOLE GENERATE DE<br />
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI<br />
ANTROPICE PM 06 2506 26,1<br />
2.Lipsa fondurilor, lucrărilor <strong>de</strong> investiţii şi a măsurilor<br />
administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a<br />
obiectivelor cu risc ridicat <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>: iazuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare,<br />
<strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> substanţe periculoase, tehnologii periculoase<br />
învechite PM 06-2 679 28,29<br />
1.Amplificarea fenomenelor <strong>de</strong> viituri şi inundaţii datorate<br />
insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării<br />
neraţionale a unor suprafeţe cu fond forestier, precum şi<br />
insuficienţei lucrărilor <strong>de</strong> amenajare pe cursurile inferioare PM 06-1 644 26,83<br />
4.Absenţa în anumite areale naturale sau construite a lucrărilor PM 06-4 592 24,66<br />
66
specifice stabilizării terenurilor supuse alunecărilor<br />
3.Afectarea <strong>mediu</strong>lui natural şi construit datorită lipsei sau<br />
ineficienţei unor lucrări hidrotehnice <strong>de</strong> protecţie împotriva<br />
inundaţiilor PM 06-3 591 24,62<br />
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN<br />
M. Incendierea voluntară a pajistilor, miriştilor sau a<br />
gunoaielor PM 13 773 30,92<br />
1. Incendierea voluntară a pajiştilor, per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a<br />
gunoaielor <strong>de</strong> către persoane fizice sau juridice PM 13-1 773 30,92<br />
O. Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> PM 15 1513 30,26<br />
2.Necesitatea implementării sistemelor <strong>de</strong> management <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> <strong>de</strong> către agenţii economici şi autorităţile <strong>local</strong>e PM 15-2 760 30,4<br />
1.Tratarea <strong>de</strong> către autorităţile <strong>local</strong>e a aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ca<br />
probleme neprioritare PM 15-1 753 30,12<br />
N. Poluarea tranfrontalieră PM 14 750 30<br />
1.Inexistenţa unei reţele <strong>de</strong> supraveghere a poluării atmosferice<br />
transfrontieră la mare distanţă şi <strong>de</strong> provenienţă transfrontieră PM 14-1 750 30<br />
R. Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală. PM 17 2198 29,29<br />
1. Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agricole a<br />
îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pestici<strong>de</strong>lor PM 17-1 806 32,24<br />
2. Pericolul generat <strong>de</strong> cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă<br />
a produselor rezultate din această activitate asupra sănătăţii<br />
umane PM 17-2 714 28,56<br />
3. Lipsa <strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> promovarea produselor<br />
agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă PM 17-3 677 27,08<br />
S. Aspecte legislative PM 18 2148 85,92<br />
3. Prioritizarea investiţiilor în cadrul ju<strong>de</strong>ţului şi la nivelul<br />
consiliilor <strong>local</strong>e conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22<br />
Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel<br />
ju<strong>de</strong>ţean PM 18-3 735 29,4<br />
2.Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător PM 18-2 715 28,6<br />
1.Insuficienta conştientizare din partea manageriatului<br />
societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea<br />
<strong>mediu</strong>lui natural PM 18-1 698 27,92<br />
P. Energie PM 16 1409 28,18<br />
1. Lipsa sistemelor <strong>de</strong> valorificare a energiei regenrabile PM 16-1 724 28,96<br />
2. Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice<br />
care implementează sisteme verzi <strong>de</strong> generare a energiei prin<br />
HCL <strong>de</strong> reducere a taxelor şi impozitelor PM 16-2 685 27,4<br />
67
4. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDEŢULUI ARAD<br />
4.1. Acţiuni strategice <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui în Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
4.1.1. Introducere<br />
<strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune oferă cadrul <strong>de</strong> abordare a celor mai importante probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi un<br />
plan pe termen lung <strong>pentru</strong> investiţiile şi programele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>. Aprobarea sa <strong>de</strong> către<br />
Instituţia Prefectului - Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> şi <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, conferă acestui document putere <strong>de</strong> lege la<br />
nivel <strong>local</strong> şi va trebui respectat cu stricteţe <strong>de</strong> companiile industriale poluatoare, <strong>de</strong> instituţiile administrative<br />
şi <strong>de</strong> autorităţile <strong>local</strong>e. Totodată, acest document reprezintă o bază oficială <strong>pentru</strong> elaborarea planurilor <strong>de</strong><br />
finanţare, <strong>pentru</strong> elaborarea şi promovarea proiectelor <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, inclusiv prin colaborare<br />
internaţională.<br />
Implementarea <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune necesită, în unele cazuri, modificări importante în modul<br />
curent <strong>de</strong> acţionare care pot face dificilă respectarea <strong>de</strong> către comunitate a obiectivelor şi ţintelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Inerţia la schimbare poate fi învinsă mai uşor prin stimulente financiare şi prin eliminarea barierelor şi<br />
constrângerilor economice ce pot impiedica investiţiile <strong>pentru</strong> refacerea sau protejarea <strong>mediu</strong>lui. Este necesar<br />
ca recomandările ce rezultă din PLAM să fie corelate cu celelalte procese <strong>de</strong> planificare şi reglementare<br />
legislativă, cum ar fi <strong>de</strong>zvoltarea unui plan <strong>de</strong> amenajare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi<br />
bugetele anuale, etc.<br />
Potrivit Programului Operaţional Regional (POR) şi Programului Operaţional Sectorial <strong>de</strong> Mediu<br />
(POS Mediu) 2007-2013, în care sunt <strong>de</strong>finite priorităţile regionale şi <strong>local</strong>e privind <strong>de</strong>zvoltarea durabilă,<br />
precum şi principalele axe <strong>de</strong> acţiune, Agenţiei <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong> îi revin obligaţii privind:<br />
protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biologice<br />
<strong>de</strong>zvoltarea şi administrarea reţelei <strong>de</strong> arii protejate<br />
apărarea împotriva calamităţilor naturale şi acci<strong>de</strong>ntelor<br />
aplicarea fermă a legislaţiei <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la sistemul <strong>de</strong> norme, standar<strong>de</strong> şi reglementări al Uniunii<br />
Europene<br />
<strong>de</strong>zvoltarea managementului durabil al resurselor <strong>de</strong> apă<br />
gestiunea <strong>de</strong>şeurilor urbane şi industriale<br />
consolidarea capacităţilor instituţionale şi formarea competenţelor necesare<br />
constituirea fondului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei, politicilor,<br />
programelor şi <strong>de</strong>ciziilor privind <strong>mediu</strong>l şi <strong>de</strong>zvoltarea socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului<br />
conservarea şi <strong>de</strong>zvoltarea capitalului uman în domeniul <strong>mediu</strong>lui<br />
îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în ve<strong>de</strong>rea unei educaţii civice şi<br />
ecologice a populaţiei<br />
<strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> nu numai perspectiva îmbunătăţirii condiţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>, a sănătăţii şi a calităţii vieţii populaţiei din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, ci şi a unui <strong>mediu</strong> propice <strong>pentru</strong> o nouă<br />
piaţă <strong>de</strong> afaceri, cu efecte benefice în plan social şi economic.<br />
4.1.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor<br />
În ve<strong>de</strong>rea elaborării <strong>Plan</strong>ului <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> fiecare tip <strong>de</strong> problemă <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> i<strong>de</strong>ntificată s-au<br />
stabilit:<br />
Scopul sau obiectivul general, reprezentând elementul <strong>de</strong> îndrumare strategică a eforturilor pe<br />
termen lung <strong>pentru</strong> rezolvarea problemei <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. Trebuie subliniat că scopurile oferă oportunitatea<br />
stabilirii consensului între părţile interesate în legătură cu ceea ce se urmăreşte a se realiza într-o perioadă<br />
<strong>de</strong>finită <strong>de</strong> timp. Scopurile sau obiectivele generale trebuie să fie practice, realizabile. Ele oferă cadrul ce<br />
asigură formularea şi implementarea unui set coerent şi consistent <strong>de</strong> obiective şi acţiuni <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Obiectivele specifice fiecărui scop, reprezintă angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un<br />
interval <strong>de</strong> timp precizat <strong>pentru</strong> atingerea scopului stabilit. Dezvoltarea obiectivelor specifice <strong>de</strong>butează cu<br />
68
eve<strong>de</strong>rea evaluării problemelor. Fiecare evaluare a problemei <strong>de</strong>scrie atât cauzele ei, precum şi impactul<br />
negativ al acesteia. Obiectivele reformulează problema într-o manieră afirmativă şi îndrumă selectarea<br />
tipurilor <strong>de</strong> acţiuni necesar a fi realizate într-o perioadă <strong>de</strong> timp <strong>pentru</strong> soluţionarea problemei. Odată stabilite<br />
obiectivele generale şi specifice s-au selectat indicatorii utilizaţi în măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor<br />
întreprin<strong>de</strong>.<br />
Indicatorii sunt instrumente cuantificabile utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în<br />
implementarea PLAM. Indicatorii ajută la evaluarea stadiului <strong>de</strong> realizare a obiectivului propus.<br />
Ţintele sunt sarcinile cuantificabile necesar a fi implementate într-un anumit interval <strong>de</strong> timp.<br />
Totodată, ţintele oferă un mijloc <strong>de</strong> responsabilizare a instituţiilor care aplică măsurile stabilite <strong>pentru</strong><br />
atingerea obiectivelor fixate. Pe baza obiectivelor generale, a obiectivelor specifice şi a ţintelor stabilite s-au<br />
i<strong>de</strong>ntificat acţiunile necesare <strong>pentru</strong> atingerea acestora.<br />
4.1.3. Recomandări cadru <strong>pentru</strong> protejarea componentelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Recomandări cadru <strong>pentru</strong> componenta <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> apă<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivelor Europene în domeniul apei<br />
‣ Retehnologizarea proceselor <strong>de</strong> producţie prin utilizarea unor eco-tehnologii <strong>de</strong> epurare a apelor<br />
uzate<br />
‣ Construcţia <strong>de</strong> noi staţii <strong>de</strong> epurare şi/sau mo<strong>de</strong>rnizarea celor existente<br />
‣ Reabilitarea şi extin<strong>de</strong>rea reţelei <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă<br />
‣ Realizarea <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă<br />
Recomandări cadru <strong>pentru</strong> componenta <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> aer<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei <strong>Consiliul</strong>ui Europei nr. 96/62/CE privind evaluarea şi<br />
managementul calităţii aerului şi directivele fiice<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei 96/61/CE (IPPC) privind prevenirea, reducerea şi controlul<br />
integrat al poluării<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei nr. 1999/13/CE privind limitarea emisiilor <strong>de</strong> compuşi<br />
organici volatili provenind din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii<br />
(COV)<br />
‣ Reducerea poluării atmosferei datorită emisiilor provenite din trafic<br />
‣ Susţinerea preocupărilor <strong>pentru</strong> realizarea drumurilor <strong>de</strong> centură şi reabilitarea străzilor cu trafic<br />
intens<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> păduri, zone naturale şi arii protejate<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivelor UE şi ale Convenţiei Internaţionale privind Reţeaua<br />
Europeană “Natura 2000”<br />
‣ Întărirea infrastructurii instituţiilor responsabile <strong>de</strong> protecţia naturii <strong>pentru</strong> crearea şi<br />
implementarea planurilor <strong>de</strong> management<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> componenta <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sol<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivelor UE specifice<br />
‣ Inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea acţiunilor <strong>pentru</strong> reabilitarea şi reconstrucţia<br />
lor ecologică<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Obiective cuprinse în <strong>Plan</strong>ul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor<br />
‣ Obiective cuprinse în <strong>Plan</strong>ul Regional <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor<br />
‣ Crearea reţelelor <strong>de</strong> colectare selectivă şi valorificare a <strong>de</strong>şeurilor reciclabile şi implicarea<br />
responsabilă a administraţiilor publice <strong>local</strong>e<br />
69
‣ Stimularea prin instrumente economico-financiare a producătorilor interni, în ve<strong>de</strong>rea creşterii<br />
competitivităţii industriei <strong>de</strong> reciclare<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> apărarea împotriva calamităţilor naturale şi acci<strong>de</strong>ntelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei UE SEVESO II şi a legislaţiei specifice<br />
‣ Lucrări <strong>local</strong>e <strong>de</strong> apărare împotriva inundaţiilor<br />
‣ Îmbunătăţirea planurilor <strong>de</strong> acţiune şi intervenţie în caz <strong>de</strong> calamităţi naturale<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> ecologizarea agriculturii şi <strong>de</strong>zvoltarea rurală durabilă<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Încurajarea proiectelor care conduc la o <strong>de</strong>zvoltare rurală durabilă<br />
‣ Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agrosistemelor prin încurajarea<br />
proiectelor care vizează aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile<br />
‣ Promovarea propunerilor <strong>de</strong> proiecte care vizează practicarea unei agriculturii ecologice<br />
‣ Colaborarea cu instituţiile <strong>de</strong> profil <strong>pentru</strong> inventarierea terenurilor <strong>de</strong>gradate aparţinând fondului<br />
funciar în ve<strong>de</strong>rea reabilitării acestora<br />
‣ Încurajarea proiectelor care conduc la o <strong>de</strong>zvoltare rurală durabilă<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea sistemului educational formativ şi informativ în<br />
ve<strong>de</strong>rea formării unei educaţii civice şi ecologice a populaţiei<br />
‣ Obiective avute în ve<strong>de</strong>re în documentul PLAM AR 2005<br />
‣ Colaborarea, încurajarea şi sprijinirea oricăror iniţiative ale factorilor interesaţi în educaţia<br />
ecologică a populaţiei ju<strong>de</strong>ţului<br />
‣ Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale din ju<strong>de</strong>ţ în scopul formării unei educaţii civice<br />
şi ecologice a populaţiei<br />
‣ Impulsionarea elevilor <strong>pentru</strong> organizarea <strong>de</strong> acţiuni cu caracter aplicativ<br />
‣ Colaborarea cu organizaţiile nonguvernamentale <strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong> materiale ecologicoeducative<br />
necesare formării tinerilor în spiritul răspun<strong>de</strong>rii civice faţă <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>l înconjurător<br />
‣ Marcarea tuturor evenimentelor importante <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în scopul sensibilizării opiniei publice<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> reducerea impactului sectorului “Turism şi agrement”<br />
‣ Organizarea turismului pe principiul protejării <strong>mediu</strong>lui înconjurător şi a <strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
‣ Eliminarea impactului asupra <strong>mediu</strong>lui prin practicarea turismului organizat pe principiul<br />
<strong>de</strong>zvoltării durabile şi protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
‣ Conservarea peisajului natural şi promovarea turismului ecologic în zonele protejate<br />
‣ Eliminarea <strong>de</strong>şeurilor din staţiunile turistice organizate<br />
Recomandări-cadru <strong>pentru</strong> reducerea impactului sectorului “Transporturi”<br />
‣ Conformarea infrastructurii căilor <strong>de</strong> comunicaţii la standar<strong>de</strong>le UE<br />
‣ Reducerea poluării aerului în <strong>mediu</strong>l urban şi reducerea zgomotului<br />
‣ Asigurarea infrastructurii a<strong>de</strong>cvate transportului alternativ<br />
‣ Fluidizarea traficului<br />
‣ Reducerea impactului datorat utilizării mijloacelor auto învechite<br />
4.1.4. I<strong>de</strong>ntificarea priorităţilor <strong>pentru</strong> acţiune<br />
Următorul pas în procesul <strong>de</strong> elaborare a PLAM revizuit a fost i<strong>de</strong>ntificarea acţiunilor specifice.<br />
Viziunea comunităţii reprezintă cadrul general, iar obiectivele şi ţintele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> servesc drept jaloane <strong>pentru</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificarea acţiunilor. Acţiunile la rândul lor servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.<br />
Obiectivul <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> reprezintă o transcriere a problemei <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> într-o manieră afirmativă,<br />
anticipativă şi exprimă în mod sintetic tipurile <strong>de</strong> acţiuni esenţial a fi realizate într-un anumit interval <strong>de</strong><br />
timp.<br />
Ţintele reprezintă sarcini cuantificabile necesar a fi realizate în intervalul <strong>de</strong> timp specificat.<br />
Indicatorii reprezintă măsura realizării obiectivelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi a ţintelor, precum şi măsura<br />
îmbunătăţirii vieţii populaţiei din comunitate prin rezultatele obţinute.<br />
Acţiunile reprezintă activităţile concrete care servesc la atingerea obiectivelor şi ţintelor.<br />
70
<strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> conţine <strong>pentru</strong> fiecare problemă individuală<br />
un set <strong>de</strong> acţiuni coerente şi consistente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea<br />
problemei căreia i se adresează. Baza <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe <strong>de</strong> o<br />
parte în punctele tari existente în ju<strong>de</strong>ţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe <strong>de</strong> altă<br />
parte, în oportunităţile oferite <strong>de</strong> forţele exterioare ju<strong>de</strong>ţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din<br />
bugetul statului sau din surse externe), ca <strong>de</strong> exemplu:<br />
Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui şi<br />
administraţiei publice <strong>local</strong>e<br />
Necesitatea atingerii standar<strong>de</strong>lor UE în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
Fenomenul <strong>de</strong> transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională<br />
Suportul autorităţii administrative (Instituţia Prefectului, <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean) <strong>pentru</strong> PLAM AR<br />
Experienţa şi capacitatea în managementul <strong>mediu</strong>lui a autorităţilor ju<strong>de</strong>ţene<br />
Existenţa unor proiecte şi acţiuni <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> din ju<strong>de</strong>ţ, inclusiv prin<br />
colaborare internaţională<br />
Existenţa unui <strong>mediu</strong> <strong>de</strong> afaceri propice<br />
I<strong>de</strong>ntificarea şi selectarea acţiunilor a avut în ve<strong>de</strong>re şi punctele slabe existente (lipsa <strong>de</strong> fonduri,<br />
personal insuficient, insuficienta colaborare cu instituţii din alte domenii), urmărindu-se compensarea<br />
acestora prin acţiuni care să vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor alte domenii.<br />
<strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu oferă o bună oportunitate <strong>pentru</strong> instituirea unei colaborări<br />
benefice între instituţii, <strong>pentru</strong> realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat, organizaţii şi<br />
cetăţeni în ve<strong>de</strong>rea soluţionării problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, precum şi <strong>pentru</strong> obţinerea unor beneficii economice şi<br />
sociale.<br />
Acţiunile posibile selectate incluse în <strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu au fost grupate în cinci<br />
categorii:<br />
tehnologice - acţiuni care implică eforturi colective sau individuale <strong>pentru</strong> soluţionarea problemelor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, care pot fi administrate fie <strong>de</strong> administraţia <strong>local</strong>ă, fie <strong>de</strong> companii <strong>de</strong> utilităţi, societăţi,<br />
contractori, private<br />
legislative şi <strong>de</strong> reglementare - acţiuni care solicită societăţilor conformarea cu reglementările <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> specifice şi implementarea <strong>de</strong> măsuri <strong>pentru</strong> reducerea poluării <strong>mediu</strong>lui<br />
<strong>de</strong> stimulare economică - acţiuni care conduc la modificarea comportării poluatorilor prin scutirea <strong>de</strong><br />
taxe <strong>pentru</strong> a-i stimula în găsirea celor mai eficiente mijloace <strong>de</strong> reducere a poluării<br />
<strong>de</strong> educare a publicului şi instruire a personalului - programele <strong>de</strong> educare a publicului joacă un rol<br />
crucial în educaţia cetăţenilor şi a societăţilor cu diferite profiluri privind conformarea cu noile cerinţe<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi modul <strong>de</strong> realizare a sprijinului public <strong>pentru</strong> programele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
programe ale comunităţii - activităţi care implică acţiuni colective sau individuale ale membrilor<br />
comunităţii <strong>pentru</strong> soluţionarea unor probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
4.1.5.I<strong>de</strong>ntificarea criteriilor <strong>de</strong> selectare a acţiunilor<br />
Pentru asigurarea unui plan <strong>de</strong> acţiune cât mai realist este necesară stabilirea unor acţiuni prioritare<br />
care sunt selectate pe baza unui set <strong>de</strong> criterii. În selectarea şi aplicarea criteriilor s-au luat în consi<strong>de</strong>rare<br />
următoarele aspecte:<br />
Durata <strong>de</strong> tranziţie necesară implementării legislaţiei <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> europene în România corespunzătoare<br />
acţiunilor i<strong>de</strong>ntificate <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> utilizând cerinţele <strong>de</strong> conformare cu legislaţia UE<br />
Prezenţa în planurile şi strategiile ju<strong>de</strong>ţene, regionale şi naţionale ca priorităţi reprezentative<br />
Raportul cost - eficienţă, care permite compararea costurilor relative <strong>de</strong> obţinere a unei îmbunătăţiri<br />
măsurabile a calităţii <strong>mediu</strong>lui cu alte acţiuni.<br />
Fezabilitatea tehnică - permite selectarea celor mai bune tehnologii, funcţie <strong>de</strong> utilizarea lor cu succes<br />
în altă parte<br />
Eficienţa - permite evaluarea unei acţiuni în raport cu modul <strong>de</strong> realizare a obiectivelor şi ţintelor şi<br />
cu eficienţa sa în reducerea sau prevenirea efectelor negative asupra <strong>mediu</strong>lui şi asupra sănătăţii<br />
populaţiei<br />
71
Impactul financiar asupra membrilor comunităţii<br />
Autoritatea statutară - permite evaluarea autorităţii legale a instituţiilor guvernamentale <strong>local</strong>e şi a<br />
altor instituţii <strong>de</strong> implementare în raport cu acţiunile <strong>de</strong> implementare<br />
Echitatea - permite evaluarea beneficiilor şi costurilor unei acţiuni distribuite pe persoane afectate şi<br />
comunitate<br />
Flexibilitatea - permite evaluarea posibilităţii <strong>de</strong> modificare a acţiunii în timp, în funcţie <strong>de</strong><br />
schimbările <strong>de</strong>mografice, <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, economice şi legislative<br />
Perioada <strong>de</strong> implementare - permite evaluarea în raport cu intervalul <strong>de</strong> timp necesar implementării<br />
unei acţiuni<br />
Acceptabilitatea/suportabilitatea - permite evaluarea în raport cu nivelul <strong>de</strong> acceptare al acţiunii <strong>de</strong><br />
către public sau <strong>de</strong> către <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean, precum şi în raport cu sprijinul din partea participanţilor<br />
Impactul asupra <strong>mediu</strong>lui - permite evaluarea în raport cu impactul asupra <strong>mediu</strong>lui generat <strong>de</strong><br />
construcţiile sau activităţile <strong>de</strong> operare implicate în acţiune, precum şi în raport cu mărimea acestui<br />
impact<br />
Ameninţările la adresa sănătăţii umane, <strong>mediu</strong>lui şi calităţii vieţii, ce evaluează impactul asupra<br />
sănătăţii umane şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
Impactul asupra forţei <strong>de</strong> muncă - permite evaluarea în raport cu creşterea/scă<strong>de</strong>rea numărului <strong>de</strong><br />
locuri <strong>de</strong> muncă<br />
Alte criterii care s-au luate în consi<strong>de</strong>rare sunt:<br />
‣ Durabilitatea efectelor<br />
‣ Viteza şi uşurinţa <strong>de</strong>sfăşurării procesului <strong>de</strong> implementare<br />
‣ Preferinţele şi sprijinul publicului<br />
‣ Numărul persoanelor care beneficiază <strong>de</strong> implementarea PLAM<br />
.<br />
4.1.6. I<strong>de</strong>ntificarea, analizarea şi selectarea acţiunilor<br />
Analiza şi selectarea acţiunilor reprezintă nucleul procesului <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor asupra celor mai<br />
eficiente acţiuni în atingerea scopurilor şi ţintelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>.<br />
Grupul <strong>de</strong> Lucru PLAM a luat în consi<strong>de</strong>rare următoarele criterii <strong>pentru</strong> selectarea acţiunilor:<br />
Sursele <strong>de</strong> poluare si problemele <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui rămase nesoluţionate - i<strong>de</strong>ntificate în cadrul<br />
elaborării documentului PLAM AR 2005<br />
Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivelor UE referitoare la protecţia <strong>mediu</strong>lui<br />
Rezultatele ierarhizării problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Numărul persoanelor care beneficiază <strong>de</strong> rezolvarea unei anumite probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Efectul pe termen lung al rezolvării unei anumite acţiuni <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>; <strong>de</strong> asemenea a fost inclus în acest<br />
criteriu si timpul necesar <strong>pentru</strong> implementarea acţiunii<br />
Raportul cost - beneficiu al acţiunii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>; s-a avut în ve<strong>de</strong>re investiţia minimă <strong>de</strong> realizat <strong>pentru</strong><br />
obţinerea rezultatului dorit<br />
Obţinerea unor efecte multiple prin utilizarea tehnologiilor curate<br />
Posibilitatea finanţării acţiunilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Acceptabilitatea/suportabilitatea <strong>de</strong> către populaţie a acţiunilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Pe baza procesului <strong>de</strong> selecţie <strong>de</strong>scris mai sus a fost i<strong>de</strong>ntificată următoarea listă <strong>de</strong> categorii <strong>de</strong><br />
acţiuni <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ce urmează a fi implementate în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>:<br />
Prevenirea poluării factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi acţiuni tehnologice<br />
Informare şi educare<br />
Măsuri economice<br />
Măsuri legislative<br />
Măsuri organizatorice<br />
Măsuri <strong>de</strong> conformare<br />
72
4.2. <strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> al Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
4.2.1. Matricile plan <strong>pentru</strong> soluţionarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> prioritare<br />
MATRICI DE PROBLEME<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 01 DEGRADAREA CALITĂŢII APELOR DE SUPRAFAŢĂ<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Insuficienţa sau<br />
lipsa sistemelor<br />
<strong>de</strong> canalizare şi<br />
epurare în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
peste 2000 l.e.,<br />
în special în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
sisteme<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Poluarea<br />
datorată<br />
<strong>de</strong>pozitării<br />
necontrolate a<br />
<strong>de</strong>şeurilor în<br />
zona inundabilă<br />
şi pe malurile<br />
albiilor râurilor,<br />
în special a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
menajere şi a<br />
rumeguşului<br />
specifice<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi<br />
reabilitarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
colectare a<br />
apelor uzate<br />
menajere în<br />
aglomerările<br />
umane cu peste<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi<br />
Reducerea<br />
riscului poluării<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă şi<br />
asigurarea<br />
secţiunii <strong>de</strong><br />
scurgere<br />
Realizarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
canalizare şi a<br />
staţiilor <strong>de</strong> epurare<br />
<strong>pentru</strong><br />
aglomerările<br />
umane cu peste<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi în<br />
scopul conformării<br />
cu preve<strong>de</strong>rile<br />
Directivei<br />
91/271/EEC<br />
Respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale<br />
privind<br />
<strong>de</strong>pozitarea<br />
<strong>de</strong>şeurilor şi<br />
prelucrării<br />
lemnului<br />
- lungime reţea<br />
<strong>de</strong> canalizare<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată epurată<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a apelor<br />
uzate epurate<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a<br />
receptorilor<br />
naturali a apelor<br />
uzate<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> (în<br />
zonele <strong>de</strong><br />
influenţă a<br />
<strong>de</strong>pozitelor)<br />
- <strong>de</strong>bitul râului<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi reabilitarea reţelelor <strong>de</strong><br />
canalizare în <strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e.<br />
Reabilitarea staţiilor <strong>de</strong> epurare existente în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e.<br />
Realizarea <strong>de</strong> staţii <strong>de</strong> epurare în toate<br />
<strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e.<br />
Monitorizarea calităţii efluentului evacuat<br />
din staţiile <strong>de</strong> epurare a <strong>local</strong>ităţilor cu peste<br />
2000 l.e.<br />
Realizarea unui sistem funcţional <strong>de</strong><br />
colectare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor la şi <strong>de</strong> la<br />
sursă<br />
Elaborarea materialelor educative privind<br />
colectare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor<br />
Descurajarea <strong>de</strong>pozitării ilegale a <strong>de</strong>şeurilor<br />
prin urmărirea sistematică şi aplicarea <strong>de</strong><br />
amenzi contavenţionale celor vinovaţi<br />
73
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Lipsa sistemelor<br />
<strong>de</strong> canalizare şi<br />
epurare în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
sub 2000 l.e., în<br />
special în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
sisteme<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Nefuncţionalitatea<br />
şi lipsa <strong>de</strong><br />
performanţă a<br />
staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare, în ceea<br />
ce priveţte<br />
tratarea apelor<br />
uzate<br />
Poluarea apelor<br />
cu nitriţi, nitraţi<br />
şi amoniu<br />
proveniţi din<br />
surse agricole<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi<br />
reabilitarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
colectare a<br />
apelor uzate<br />
menajere în<br />
aglomerările<br />
umane cu sub<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi<br />
Realizarea unor<br />
sisteme<br />
performante <strong>de</strong><br />
epurare a apelor<br />
uzate<br />
Protecţia apelor<br />
împotriva<br />
poluării cu<br />
nitriţi, nitraţi şi<br />
amoniu<br />
proveniţi din<br />
activităţi<br />
agricole<br />
Realizarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
canalizare şi a<br />
staţiilor <strong>de</strong> epurare<br />
<strong>pentru</strong><br />
aglomerările<br />
umane cu sub<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi în<br />
scopul conformării<br />
cu preve<strong>de</strong>rile<br />
Directivei<br />
91/271/EEC<br />
Reducerea<br />
cantităţilor <strong>de</strong><br />
poluanţi evacuaţi<br />
în emisari naturali<br />
Reducerea poluării<br />
apelor cu nitraţi<br />
conform<br />
Directivei<br />
91/676/CEE<br />
- lungime reţea<br />
<strong>de</strong> canalizare<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată epurată<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a apelor<br />
uzate epurate<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a<br />
receptorilor<br />
naturali a apelor<br />
uzate<br />
- clasa <strong>de</strong> calitate<br />
- <strong>de</strong>bite <strong>de</strong> apă<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
uzate<br />
- Concentraţia <strong>de</strong><br />
nitraţi în apele<br />
<strong>de</strong> suprafaţă şi<br />
subterană<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi reabilitarea reţelelor <strong>de</strong><br />
canalizare în <strong>local</strong>ităţile cu sub 2000 l.e.<br />
Reabilitarea staţiilor <strong>de</strong> epurare existente în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu sub 2000 l.e.<br />
Realizarea <strong>de</strong> staţii <strong>de</strong> epurare în toate<br />
<strong>local</strong>ităţile cu sub 2000 l.e.<br />
Monitorizarea calităţii efluentului evacuat<br />
din staţiile <strong>de</strong> epurare a <strong>local</strong>ităţilor cu sub<br />
2000 l.e.<br />
Extin<strong>de</strong>re reţea apă potabilă cu 7 km,<br />
extin<strong>de</strong>re reţea canalizare 19 km şi realizare<br />
staţie <strong>de</strong> epurare - comuna Sepreuş<br />
Staţie <strong>pentru</strong> epurarea apelor uzate provenite<br />
din canalizarea locuinţelor <strong>de</strong> serviciu şi a<br />
sediului administrativ - comuna Iratoşu<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi retehnologizarea staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare<br />
Monitorizarea calităţii efluentului epurat<br />
Încadrarea cu personal <strong>de</strong> specialitate în<br />
exploatarea staţiilor <strong>de</strong> epurare<br />
Monitorizarea zonelor vulnerabile şi<br />
utilizarea optimă a îngrăşămintelor<br />
Întocmirea studiilor agrochimice şi a<br />
planurilor <strong>de</strong> fertilizare, aplicarea<br />
programului <strong>de</strong> acţiune <strong>pentru</strong> evitarea<br />
impurificării apelor <strong>de</strong> suprafaţă cu nitraţi<br />
din surse agricole<br />
Monitorizarea efectului aplicării Codului <strong>de</strong><br />
bune practici agricole<br />
Construcţia şi reabilitarea platformelor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozitare a gunoiului <strong>de</strong> grajd şi a<br />
74
azinelor <strong>de</strong> stocare <strong>de</strong>jecţii lichi<strong>de</strong><br />
Conştientizarea producătorilor agricoli<br />
privind utilizarea raţională a îngrăşămintelor<br />
organice şi minerale şi aplicarea codului <strong>de</strong><br />
bune practici agricole<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Prevenirea<br />
<strong>de</strong>gradării şi<br />
conservarea<br />
calităţii<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
Poluarea apelor<br />
<strong>de</strong> suprafaţă din<br />
zonele turistice<br />
şi <strong>de</strong> agrement<br />
Necesitatea<br />
i<strong>de</strong>ntificării<br />
unor soluţii <strong>de</strong><br />
ecologizare a<br />
amplasamentelor<br />
fostelor<br />
sisteme <strong>de</strong><br />
epurare a apelor<br />
uzate industriale<br />
(ex. platforma<br />
industrială a<br />
municipiului<br />
<strong>Arad</strong> -<br />
Indagrara) şi<br />
racordarea<br />
traseelor care<br />
erau preluate în<br />
ele la magistrale<br />
funcţionale<br />
Realizarea<br />
infrastructurii <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în zone<br />
fără sisteme<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
canalizare a apei<br />
Diminuarea<br />
poluării râului<br />
Mureş<br />
Reducerea poluării<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă din zone<br />
turistice<br />
Reducerea<br />
cantităţilor <strong>de</strong><br />
poluanţi evacuaţi<br />
- clasa <strong>de</strong> calitate<br />
- <strong>de</strong>bite <strong>de</strong> apă<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
uzate<br />
- clasa <strong>de</strong> calitate<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată epurată<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
uzate epurate<br />
Construcţia instalaţiilor cu producere biogaz<br />
având ca substrat materiale <strong>de</strong> natură<br />
vegetală şi animală<br />
Dotarea zonelor turistice şi <strong>de</strong> agrement cu<br />
sisteme <strong>de</strong> colectare şi epurare a apelor<br />
uzate<br />
Extin<strong>de</strong>rea reţelei <strong>de</strong> canalizare în zona NV<br />
a oraşului, care să preia apele uzate din zona<br />
industrială şi rezi<strong>de</strong>nţială<br />
Ecologizarea zonei<br />
75
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 02 CANTITATEA ŞI CALITATEA APEI POTABILE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Asigurarea Utilizarea unor Reabilitarea Asigurarea din - nr. sisteme <strong>de</strong><br />
cantitativă şi sisteme<br />
sistemelor <strong>de</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re captare<br />
calitativă a neperformante în captare, tratare cantitativ a reabilitate<br />
apei potabile captarea, şi distribuţie a alimentării cu apă - lungime<br />
transportul, apei potabile potabilă în zonele reţele <strong>de</strong><br />
tratarea şi<br />
rurale<br />
distribuţie<br />
distribuţia apei<br />
Asigurarea<br />
- indicatori<br />
potabile în<br />
parametrilor <strong>de</strong> fizicochimici,<br />
<strong>mediu</strong>l urban şi<br />
calitate ai apei<br />
rural<br />
potabile<br />
biologici şi<br />
distribuite<br />
conform<br />
458/2002<br />
L<br />
bacteriologici<br />
ai apei<br />
potabile<br />
furnizate<br />
Reabilitarea sistemelor <strong>de</strong> captare şi<br />
tratare a apei utilizată în scop potabil<br />
Reabilitarea reţelei <strong>de</strong> distribuţie a apei<br />
potabile<br />
Alimentarea cu apă potabilă a <strong>local</strong>ităţii<br />
Cuied şi extin<strong>de</strong>re reţele <strong>de</strong> apă potabilă în<br />
<strong>local</strong>itatea Buteni<br />
Introducere reţea apă potabilă şi<br />
canalizare în satul Caporal Alexa<br />
Asigurarea<br />
cantitativă şi<br />
calitativă a<br />
apei potabile<br />
Insuficienta<br />
extin<strong>de</strong>re şi<br />
reabilitare a<br />
reţelelor<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
distribuţie a apei<br />
potabile în<br />
<strong>mediu</strong>l rural şi<br />
urban<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
noi reţele<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> acces a<br />
populaţiei la<br />
serviciile publice<br />
<strong>de</strong> alimentare cu<br />
apă potabilă<br />
- lungime<br />
reţele <strong>de</strong><br />
distribuţie<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
potabilă<br />
asigurat<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
branşamente<br />
la reţeaua <strong>de</strong><br />
distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Realizarea sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu apă<br />
potabilă a aglomerărilor umane cu peste<br />
2000 locuitori echivalenţi<br />
Asigurarea<br />
cantitativă şi<br />
Decolmatarea<br />
canalelor<br />
<strong>de</strong><br />
Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong><br />
Satisfacerea<br />
nevoilor<br />
- km <strong>de</strong> canal<br />
<strong>de</strong>comaltat<br />
Eliminarea surselor <strong>de</strong> poluare care<br />
evacuează în canale<br />
76
calitativă a<br />
apei potabile<br />
Asigurarea<br />
cantitativă şi<br />
calitativă a<br />
apei potabile<br />
<strong>de</strong>secare şi<br />
irigaţii şi a<br />
canalelor <strong>de</strong><br />
transport şi<br />
menţinerea<br />
rolului <strong>pentru</strong><br />
care au fost<br />
proiectate, prin<br />
supraveghere <strong>de</strong><br />
către<br />
administratorii<br />
canalelor, a<br />
<strong>de</strong>secărilor <strong>de</strong><br />
ape uzate, în<br />
scopul evitării<br />
poluării apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă în care<br />
<strong>de</strong>buşează, sau a<br />
freaticului în<br />
cazul stagnării şi<br />
infiltrării, precum<br />
şi evitatrea<br />
septizării zonelor<br />
Lipsa unui sistem<br />
<strong>de</strong> monitorizare a<br />
calităţii apei din<br />
surse individuale<br />
<strong>de</strong> alimentare cu<br />
apă în scop<br />
potabil<br />
calitate a apei<br />
potabile din<br />
sistemul<br />
centralizat şi<br />
din surse<br />
individuale<br />
Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
provenite din<br />
sursele<br />
individuale<br />
populaţiei <strong>pentru</strong><br />
un consum <strong>de</strong> apă<br />
potabilă <strong>de</strong> bună<br />
calitate<br />
Eliminarea<br />
cazurilor<br />
îmbolnăvire<br />
datorate<br />
consumului<br />
din<br />
individuale<br />
<strong>de</strong><br />
apei<br />
surse<br />
- nr. <strong>de</strong> surse<br />
<strong>de</strong> poluare<br />
care afectează<br />
calitatea apei<br />
canalelor<br />
- frecvenţa <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
- număr <strong>de</strong><br />
surse<br />
individuale<br />
monitorizate<br />
- frecvenţa<br />
monitorizării<br />
- număr <strong>de</strong><br />
îmbolnăviri<br />
Decolmatarea periodică şi întreţinerea<br />
albiei canalelor<br />
I<strong>de</strong>ntificarea tuturor surselor individuale<br />
<strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă din <strong>mediu</strong>l<br />
urban şi rural<br />
Implementarea unui sistem <strong>de</strong><br />
monitorizare a calităţii surselor<br />
individuale prin creşterea capacităţii <strong>de</strong><br />
prelevare şi analiză a laboratoarelor <strong>de</strong><br />
specialitate<br />
Eliminarea surselor <strong>de</strong> poluare care<br />
afectează stratul freatic<br />
Implementarea măsurilor <strong>de</strong> prevenire şi<br />
control în ve<strong>de</strong>rea utilizării în scop potabil<br />
numai a surselor care asigură parametrii<br />
<strong>de</strong> potabilitate<br />
77
Asigurarea<br />
cantitativă şi<br />
calitativă a<br />
apei potabile<br />
Asigurarea<br />
cantitativă şi<br />
calitativă a<br />
apei potabile<br />
Lipsa unor studii<br />
hidrologice,<br />
puţuri <strong>de</strong><br />
observaţie dotate<br />
cu senzori<br />
Lipsa unui sistem<br />
<strong>de</strong> informare a<br />
consumatorilor<br />
asupra calităţii<br />
apei potabile<br />
Asigurarea<br />
necesarului <strong>de</strong><br />
apă <strong>pentru</strong><br />
populaţie şi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
economicosocială<br />
Accesul<br />
publicului la<br />
informaţia<br />
privind<br />
calitatea apei<br />
potabile şi<br />
relaţia cu<br />
sănătatea<br />
Satisfacerea<br />
necesarului <strong>de</strong><br />
consum <strong>de</strong> apă<br />
potabilă<br />
Protejarea stării<br />
<strong>de</strong> sănătate a<br />
populaţiei în<br />
relaţie cu calitatea<br />
apei potabile<br />
- frecvenţa<br />
observaţiilor<br />
efectuate la<br />
forajele <strong>de</strong><br />
captare<br />
- nr. <strong>de</strong> studii<br />
hidrologice<br />
efectuate<br />
- Parametrii<br />
fizico-chimici<br />
şi<br />
bacteriologici<br />
<strong>de</strong> calitate ai<br />
apei potabile<br />
Dotarea cu senzori <strong>de</strong> nivel a tuturor<br />
forajelor <strong>de</strong> captare a apei potabile<br />
Dotarea cu sisteme <strong>de</strong> măsurare a<br />
<strong>de</strong>bitului <strong>pentru</strong> toate forajele <strong>de</strong> captare a<br />
apei potabile<br />
Realizarea unei baze <strong>de</strong> date privind<br />
calitatea apei potabile la nivelul<br />
producătorilor <strong>de</strong> apă potabilă şi/sau a<br />
primăriilor<br />
Mediatizarea datelor existente, referitoare<br />
la calitatea apei potabile<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 03 ASIGURAREA STĂRII DE SĂNĂTATE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Îmbunătăţirea Monitorizarea Monitorizarea Realizarea unui - nr. puncte Stabilirea unui sistem funcţional <strong>de</strong> lucru<br />
stării <strong>de</strong> incoerentă şi lipsa şi cuantificarea sistem <strong>de</strong> colectare colectare date între autorităţile din sănătate şi cele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
sănătate unor studii efectelor a datelor din - rata<br />
- tip grup <strong>de</strong> întâlniri periodice regulate<br />
specifice relaţiei poluării asupra teritoriu<br />
morbidităţii<br />
<strong>mediu</strong>-sănătate sănătăţii<br />
specifice I<strong>de</strong>ntificarea surselor <strong>de</strong> poluare şi fixarea<br />
umană, în publice în<br />
- nr. <strong>de</strong> analize punctelor <strong>de</strong> analiză în teritoriu<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
centrele urbane<br />
efectuate pe<br />
cuantificării reprezentative<br />
factori <strong>de</strong><br />
efectelor poluării (zone<br />
<strong>mediu</strong><br />
Realizarea unei baze <strong>de</strong> date funcţionale<br />
factorilor <strong>de</strong> rezi<strong>de</strong>nţiale)<br />
<strong>mediu</strong> asupra<br />
populaţiei<br />
78
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 04 GESTIUNEA DEŞEURILOR<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Depozitarea<br />
necorespunzătoare<br />
a <strong>de</strong>şeurilor şi<br />
exploatarea în<br />
condiţii <strong>de</strong> risc a<br />
<strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri menajere<br />
în <strong>mediu</strong>l urban şi<br />
rural<br />
Eliminarea <strong>de</strong>şeurilor<br />
menajere în<br />
conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile legislaţiei<br />
în vigoare<br />
-Respectarea<br />
calendarului sistării<br />
<strong>de</strong>pozitării conform<br />
HG 349/2005 şi<br />
anexei la <strong>Plan</strong>ul<br />
Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong><br />
Gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
-Reducerea cantităţii<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
<strong>de</strong>pozitate la 75%<br />
din cantitatea<br />
<strong>de</strong>pozitată în 1995<br />
(an <strong>de</strong> referinţă)<br />
până în 16.07.2010<br />
- cantităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
urbane produse şi<br />
<strong>de</strong>pozitate/an<br />
- cantităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
reciclate/an<br />
- cantităţi <strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
<strong>de</strong>pozitate/an<br />
- nr./suprafaţă <strong>de</strong>pozite<br />
care sistează<br />
<strong>de</strong>pozitarea/an,<br />
respectiv se închid<br />
- nr. staţii <strong>de</strong> transfer<br />
realizate/an<br />
- nr./capacitate<br />
instalaţii<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
construite /an<br />
tratare<br />
Închi<strong>de</strong>rea etapizată a<br />
<strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
menajere neconforme cu<br />
preve<strong>de</strong>rile legislaţiei în<br />
vigoare<br />
Construcţia staţiilor <strong>de</strong> transfer<br />
aferente - începând cu 2010<br />
(Ineu, Sebiş, Bârzava)<br />
conform proiectului „Sistem<br />
integrat <strong>de</strong> gestionare al<br />
<strong>de</strong>şeurilor” promovat <strong>de</strong> CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Extin<strong>de</strong>rea capacităţii <strong>de</strong><br />
tratare a <strong>de</strong>şeurilor<br />
bio<strong>de</strong>gradabile - construcţia<br />
staţiilor <strong>de</strong> compostare la <strong>Arad</strong><br />
şi Ineu<br />
Închi<strong>de</strong>rea celulelor 1-3 <strong>de</strong><br />
către SC ASA Servicii<br />
Ecologice SRL şi începerea<br />
producerii <strong>de</strong> biogaz<br />
Reducerea cantităţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile municipale<br />
<strong>de</strong>pozitate la 75℅ din<br />
cantitatea totală introdusă în<br />
anul 1995 în ju<strong>de</strong>ţe<br />
79
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Gestiunea<br />
necorespunzătoare<br />
a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong><br />
zgură şi cenuşă<br />
provenite din<br />
industria<br />
energetică - CET<br />
<strong>Arad</strong><br />
Sisteme <strong>de</strong>ficitare<br />
<strong>de</strong> colectare<br />
selectivă,<br />
transport şi<br />
valorificare<br />
selectivă a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
reciclabile<br />
Reducerea impactului<br />
generat <strong>de</strong> existenţa<br />
hal<strong>de</strong>i <strong>de</strong> cenuşă<br />
Implementarea unui<br />
sistem eficient <strong>pentru</strong><br />
recuperarea/colectarea<br />
şi<br />
reciclarea/valorificarea<br />
<strong>de</strong>şeurilor reciclabile<br />
-I<strong>de</strong>ntificarea unor<br />
soluţii fezabile <strong>de</strong><br />
utilizare a cenuşii<br />
din <strong>de</strong>pozitul<br />
existent sau <strong>de</strong><br />
stabilizare şi<br />
închi<strong>de</strong>re a<br />
amplasamentului<br />
-I<strong>de</strong>ntificarea<br />
variantelor <strong>de</strong><br />
înlocuire a<br />
tehnologiei <strong>de</strong><br />
producere a energiei<br />
termice prin<br />
eliminarea utilizării<br />
combustibilului<br />
solid, astfel numai<br />
rezultând cenuşă din<br />
ar<strong>de</strong>re<br />
Atingerea ţintelor<br />
obiectivelor <strong>de</strong><br />
reciclare/valorificare<br />
reciclate<br />
- Nr. variante <strong>de</strong><br />
valorificare a cenuşii<br />
existente<br />
- Procent <strong>de</strong> înlocuire a<br />
cantităţii <strong>de</strong><br />
combustibil solid<br />
ars/an cu gaz ars/an<br />
- Suprafeţe stabilizate<br />
sau închise, ha/an<br />
- ℅ <strong>de</strong>seuri (pe tipuri)<br />
colectate/valorificate<br />
/reciclate/an<br />
Reconstrucţia ecologică a<br />
amplasamentului actual al<br />
hal<strong>de</strong>i<br />
Executarea proiectării şi<br />
implementării retehnologizării<br />
CET<br />
Realizarea <strong>de</strong> proiecte<br />
alternative privind colectarea<br />
selectivă, şi acţiuni <strong>de</strong><br />
conştientizare a populaţiei<br />
privind prevenirea generării<br />
<strong>de</strong>şeurilor şi colectarea<br />
separată a <strong>de</strong>şeurilor<br />
municipale generate<br />
Implementarea sistemelor <strong>de</strong><br />
colectare separată a<br />
materialelor valorificate, astfel<br />
încât să se asigure atingerea<br />
obiectivelor legislative<br />
referitoare la <strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong><br />
ambalaje şi <strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
Valorificarea/incinerarea în<br />
instalaţii <strong>de</strong> incinerare cu<br />
80
ecuperare <strong>de</strong> energie a<br />
minimum 53℅ din greutatea<br />
<strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> ambalaje<br />
generate în ju<strong>de</strong>ţ<br />
Reciclarea a minimum 15℅<br />
<strong>pentru</strong> lemn, minim 16℅<br />
<strong>pentru</strong> plastic şi minim 48℅<br />
<strong>pentru</strong> sticlă - din grutatea<br />
fiecărui tip <strong>de</strong> material<br />
conţinut în <strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong><br />
ambalaje generate în ju<strong>de</strong>ţ<br />
Asigurarea capacităţilor şi<br />
tratarea a minimum 20.000 t<br />
<strong>de</strong>şeuri bio<strong>de</strong>gradabile la<br />
nivelul ju<strong>de</strong>ţului<br />
Preluarea D.E.E.E <strong>de</strong> la<br />
punctele municipale <strong>de</strong><br />
colectare şi asigurarea<br />
reciclării/valorificării acestora,<br />
cu atingerea ţintelor din HG<br />
448/2005<br />
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Poluarea <strong>mediu</strong>lui<br />
datorată<br />
gestionării<br />
necorespunzătoare<br />
a diferitelor tipuri<br />
Gestionarea<br />
corespunzătoare a<br />
diferitelor tipuri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
Eliminarea totală a<br />
situaţiilor <strong>de</strong> poluare<br />
a factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> datorată<br />
diferitelor activităţi<br />
- indicatori fizicochimici<br />
ai<br />
eventualelor poluări<br />
- cantităţi <strong>de</strong>şeuri<br />
specifice generate/an<br />
Realizarea colectării DEEEurilor<br />
<strong>de</strong> la populaţie în toate<br />
oraşele ju<strong>de</strong>ţului după un<br />
calendar constant<br />
Extin<strong>de</strong>rea implementării<br />
colectării DEEE-urilor şi în<br />
<strong>mediu</strong> rural cu respectarea<br />
calendarului <strong>de</strong> colectare<br />
Realizarea <strong>de</strong> incineratoare<br />
<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie<br />
conform legislaţiei în vigoare<br />
81
<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri generatoare <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> diverse<br />
tipuri<br />
- cantităţi <strong>de</strong>şeuri<br />
specifice eliminate în<br />
mod conform/an<br />
Realizarea<br />
<strong>de</strong><br />
incineratoare/instalaţii <strong>de</strong><br />
sterilizare <strong>pentru</strong> diferite tipuri<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri conform legislaţiei<br />
în vigoare<br />
Realizarea unor capacităţi <strong>de</strong><br />
stocare intermediară a<br />
<strong>de</strong>şeurilor, în condiţii <strong>de</strong><br />
siguranţă<br />
Stabilirea unor circuite precise<br />
<strong>de</strong> circulaţie a <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong> la<br />
producere până la eliminare<br />
Colectarea separată a<br />
<strong>de</strong>şeurilor pe <strong>de</strong>şeuri<br />
periculoase şi <strong>de</strong>şeuri<br />
nepericuloase<br />
Înfiinţarea instalaţiilor <strong>de</strong><br />
colectare/sortare/tratare<br />
<strong>de</strong>şeuri periculoase din <strong>de</strong>şeuri<br />
menajere<br />
Promovarea prioritară a<br />
valorificării în agricultură a<br />
nămolurilor cu respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale<br />
Promovarea tratării<br />
nămolurilor<br />
prin<br />
presare/<strong>de</strong>shidratare în ve<strong>de</strong>rea<br />
co-incinerării<br />
Folosirea celor mai bune<br />
tehnici disponibile <strong>pentru</strong><br />
gestionarea nămolului provenit<br />
<strong>de</strong> la instalaţiile <strong>de</strong> tratare a<br />
apei<br />
82
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Implementarea<br />
unui sistem<br />
integrat <strong>de</strong><br />
gestiune a<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
Managementul şi<br />
monitorizarea<br />
ineficientă a<br />
hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril<br />
şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
radioactive<br />
Depozitarea<br />
necorespunzătoare<br />
a <strong>de</strong>şeurilor<br />
industiale<br />
nepericuloase şi<br />
inerte<br />
Înnoirea parcului<br />
auto prin<br />
valorificarea<br />
ecologică şi<br />
raţională a<br />
vehicolelor uzate<br />
Reducerea impactului<br />
generat prin<br />
<strong>de</strong>pozitarea sterilului<br />
rezultat din<br />
exploatările<br />
materialelor<br />
radioactive<br />
Eliminarea impactului<br />
generat <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitarea<br />
necorespunzătoare a<br />
<strong>de</strong>şeurilor industriale<br />
inerte şi nepericuloase<br />
Creşterea graduală a<br />
reutilizării, reciclării şi<br />
valorificării<br />
componentelor<br />
rezultate din<br />
<strong>de</strong>zmembrarea VSU<br />
Suprafaţă redată în<br />
circuitul natural<br />
Sistarea <strong>de</strong>pozitării<br />
la <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri industriale<br />
nepericuloase şi<br />
inerte<br />
Reutilizarea,<br />
reciclarea si<br />
valorificarea<br />
vehiculelor fabricate<br />
dupa 1 ianuarie<br />
1980<br />
Nr./suprafaţă <strong>de</strong>pozite<br />
<strong>de</strong>şeuri radioactive<br />
ecologizate<br />
- Nr. <strong>de</strong>pozite<br />
industriale închise/an<br />
- Suprafeţe<br />
reabilitate/an<br />
- Cantităţi materiale<br />
valorificate din<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
industriale/an<br />
- % din masa<br />
vehiculelor fabricate<br />
dupa 1 ianuarie 1980<br />
Reconstrucţia ecologică prin<br />
lucrări <strong>de</strong> nivelare,<br />
consolidare, înierbare pe<br />
hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> steril rezultat din<br />
exploatările minere închise sau<br />
aflate în conservare<br />
Exploatarea şi valorificarea<br />
materialelor utile din<br />
<strong>de</strong>pozitele industriale<br />
Lucrări<br />
<strong>pentru</strong><br />
închi<strong>de</strong>re/reabilitare<br />
amplasamente conform<br />
graficului<br />
Reutilizarea şi valorificarea a<br />
85% din masa vehiculelor<br />
fabricate dupa 1 ianuarie 1980<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 05 POLUAREA ATMOSFERICĂ<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Ineficienţa sau<br />
inexistenţa<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
reţinere a emisiilor<br />
în atmosferă<br />
provenite din<br />
industrii/activităţile<br />
agenţilor<br />
economici<br />
Poluarea<br />
atmosferei datorată<br />
Încadrarea<br />
concentraţiei <strong>de</strong><br />
poluanţi proveniţi<br />
din activităţile<br />
industriale/agenţilor<br />
economici în limitele<br />
permise <strong>de</strong> legislaţie<br />
Reducerea emisiilor<br />
provenite din traficul<br />
Încadrarea<br />
nivelului<br />
emisiilor în<br />
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
462/93, HG<br />
541/2003, HG<br />
699/2002<br />
Încadrarea<br />
imisiilor<br />
- Valoarea<br />
concentraţiilor<br />
emisiilor<br />
- valoarea<br />
concentraţiilor<br />
Realizarea sau optimizarea instalaţiilor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>poluare în cadrul proceselor<br />
tehnologice generatoare <strong>de</strong> noxe în<br />
atmosferă<br />
Automonitoringul poluanţilor gazoşi<br />
Implementarea şi monitorizarea<br />
măsurilor cuprinse în programul <strong>de</strong><br />
conformare<br />
Realizarea şoselelor <strong>de</strong> centură <strong>pentru</strong><br />
oraşele şi municiipiile un<strong>de</strong> acestea nu<br />
83
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
traficului auto în<br />
aglomerări urbaneîn<br />
special traficul<br />
greu precum şi<br />
subdimensionării<br />
reţelelor <strong>de</strong> trafic<br />
rutier<br />
Poluarea<br />
atmosferei<br />
generată <strong>de</strong><br />
sistemele mari <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re (LCP)<br />
Poluarea fonică<br />
datorată <strong>de</strong>păşirii<br />
valorilor maxime<br />
admise <strong>de</strong> zgomot<br />
în marile intersecţii<br />
urbane<br />
Poluarea<br />
atmosferică<br />
rezultată din<br />
neprotejarea<br />
suprafeţelor<br />
iazurilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cantare şi a<br />
hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril<br />
rutier până la limitele<br />
admise <strong>de</strong> legislaţia<br />
în vigoare<br />
Încadrarea emisiilor<br />
generate <strong>de</strong> sistemele<br />
mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re (LCP)<br />
în limitele admise <strong>de</strong><br />
HG 541/2003<br />
Evitarea, prevenirea<br />
sau reducerea<br />
efectelor dăunătoare,<br />
a disconfortului<br />
provocate <strong>de</strong><br />
zgomotul ambiental<br />
asupra populaţiei<br />
Încadrarea emisiilor<br />
<strong>de</strong> pulberi industriale<br />
în limitele permise<br />
<strong>de</strong> legislaţia în<br />
vigoare<br />
provenite din<br />
trafic în<br />
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
592/2002<br />
Respectarea<br />
programului <strong>de</strong><br />
reducere<br />
progresivă a<br />
emisiilor anuale<br />
<strong>de</strong> SO 2 , oxizi <strong>de</strong><br />
azot şi pulberi în<br />
suspensie<br />
Reducerea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
zgomot sub limita<br />
admisă în toate<br />
zonele expuse<br />
Încadrarea<br />
nivelului<br />
emisiilor <strong>de</strong><br />
pulberi în<br />
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
462/1993 şi a<br />
nivelului imisiilor<br />
în preve<strong>de</strong>rile<br />
imisiilor în zonele<br />
cu trafic intens<br />
- valorile<br />
concentraţiei<br />
emisiilor <strong>de</strong> SO 2 ,<br />
NO x , pulberi<br />
- valorile<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
zgomot<br />
- valoarea<br />
concentraţiilor<br />
emisiilor şi<br />
imisiilor<br />
există<br />
Amenajarea pistelor speciale <strong>pentru</strong><br />
biciclete, cu prioritate pe arterele intens<br />
circulate<br />
Campanii <strong>de</strong> promovare a modalităţilor<br />
<strong>de</strong> transport alternativ<br />
Extin<strong>de</strong>rea reţelei <strong>de</strong> monitorizare a<br />
emisiilor din trafic în toate <strong>local</strong>ităţile<br />
urbane<br />
Realizarea <strong>de</strong> master - planuri vizând<br />
fluidizarea traficului în centrele urbane<br />
intens circulate: străzi cu sens unic,<br />
undă ver<strong>de</strong>, etc<br />
Implementarea măsurilor şi investiţiilor<br />
necesare conformării instalaţiilor <strong>de</strong> sub<br />
inci<strong>de</strong>nţa HG 541/2003<br />
Punerea la dispoziţia publicului a<br />
informaţiilor privind zgomotul<br />
ambiental şi efectele sale<br />
Adoptarea pe baza datelor din hărţile <strong>de</strong><br />
zgomot a planurilor <strong>de</strong> acţiune având ca<br />
scop prevenirea şi reducerea<br />
zgomotului ambiental<br />
Consolidarea vegetativă în ve<strong>de</strong>rea<br />
împiedicării fenomenului <strong>de</strong> <strong>de</strong>flaţie din<br />
hal<strong>de</strong> şi <strong>de</strong> iazuri<br />
Reconstrucţia ecologică prin lucrări <strong>de</strong><br />
nivelare, consolidare, înierbare, plantare<br />
puieţi la iazurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare şi hal<strong>de</strong>le<br />
<strong>de</strong> steril<br />
84
OM 592/2002<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii aerului<br />
Generarea <strong>de</strong> mari<br />
cantităţi <strong>de</strong> praf<br />
datorită<br />
transportului<br />
molozului, în<br />
maşini <strong>de</strong>scoperite<br />
fără asigurarea<br />
etanşeizării<br />
acestora, ca şi<br />
datorită multiplelor<br />
şantiere lipsite <strong>de</strong><br />
protecţie pe timpul<br />
<strong>de</strong>molărilor<br />
Poluarea<br />
atmosferei<br />
rezultată din<br />
sistemele <strong>de</strong><br />
încălzire şi<br />
preparare a apei<br />
cal<strong>de</strong> cu<br />
combustibilii solizi<br />
sau lichizi<br />
(încălzirea pe timp<br />
<strong>de</strong> iarnă în<br />
gospodării<br />
neracordate la<br />
sistemul centralizat<br />
<strong>de</strong> încălzire)<br />
Reducerea cantităţii<br />
<strong>de</strong> pulberi emise din<br />
activitatea <strong>de</strong><br />
transport materiale<br />
<strong>de</strong> construcţii,<br />
<strong>de</strong>molări, construcţii<br />
Reducerea emisiilor<br />
din sistemele<br />
individuale <strong>de</strong><br />
producere a energiei<br />
pe bază <strong>de</strong><br />
combustibili solizi<br />
sau lichizi<br />
Încadrarea<br />
nivelului <strong>de</strong> imisii<br />
<strong>de</strong> pulberi în<br />
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
592/2002<br />
Reducerea<br />
numărului<br />
gospodăriilor cu<br />
sistem propriu <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe bază<br />
<strong>de</strong> combustibili<br />
solizi sau lichizi<br />
- valoarea<br />
concentraţiei<br />
imisiilor <strong>de</strong><br />
pulberi<br />
- indicatori<br />
chimici (valori<br />
ale imisiilor)<br />
- nr. <strong>de</strong> gospodării<br />
cu sistem<br />
propriu <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe bază<br />
<strong>de</strong> combustibili<br />
solizi sau lichizi<br />
Interzicerea <strong>de</strong>pozitării materialelor <strong>de</strong><br />
construcţii pe carosabil sau în zone<br />
neprotejate<br />
Interzicerea transportului <strong>de</strong> materiale<br />
<strong>de</strong> construcţii şi materiale din <strong>de</strong>molări<br />
prin centrul oraşului<br />
Reducerea numărului gospodăriilor cu<br />
sistem propriu <strong>de</strong> producere a energiei<br />
pe bază <strong>de</strong> combustibili solizi sau<br />
lichizi<br />
Elaborarea uni program <strong>de</strong> promovare a<br />
sistemelor <strong>de</strong> eficientizare a consumului<br />
energetic casnic (<strong>pentru</strong> iluminat,<br />
energie termică şi apă caldă)<br />
85
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 06 CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ A INSTITUŢIILOR CU ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL<br />
PROTECŢIEI MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
general<br />
Întărirea<br />
capacităţii<br />
administrative<br />
a instituţiilor<br />
cu atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Întărirea<br />
capacităţii<br />
administrative<br />
a instituţiilor<br />
cu atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Lipsa unui sediu<br />
funcţional şi a<br />
dotărilor specifice<br />
aferente, lipsa<br />
acreditării<br />
laboratorului APM<br />
<strong>Arad</strong><br />
Capacitatea<br />
instituţională redusă<br />
(resurse financiare,<br />
umane şi materiale) a<br />
instituţiilor publice cu<br />
atribuţii în<br />
coordonarea, controlul<br />
şi implementarea<br />
Acquis-ului comunitar<br />
european în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
Obiective<br />
specifice<br />
Sediu<br />
corespunzător<br />
funcţionării<br />
corespunzătoare<br />
a APM - ului,<br />
acreditarea<br />
laboratorului<br />
APM<br />
Înărirea<br />
capacităţii<br />
instituţionale a<br />
instituţiilor<br />
publice cu<br />
atribuţii în<br />
implementarea<br />
acquis-ului<br />
comunitar<br />
Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
Sediu funcţional şi<br />
laborator acreditat<br />
Atingerea<br />
obiectivelor<br />
stabilite <strong>de</strong><br />
legislaţia naţională<br />
armonizată<br />
conform<br />
Direcivelor UE<br />
- nr. birouri şi<br />
laborator optim<br />
amenajate<br />
- nr. <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Amenajarea unui sediu funcţional<br />
Acreditarea laboratorului APM <strong>Arad</strong><br />
Implementarea rezultatelor proiectelor<br />
vizând Asistenţa Tehnică <strong>pentru</strong> întărirea<br />
APM-urilor<br />
86
Întărirea<br />
capacităţii<br />
administrative<br />
a instituţiilor<br />
cu atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Întărirea<br />
capacităţii<br />
administrative<br />
a instituţiilor<br />
cu atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Insuficienţa sau<br />
ineficienţa sistemelor<br />
<strong>de</strong> monitoring integrat<br />
al calităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
Comunicare/cooperare<br />
<strong>de</strong>ficitară între<br />
instituţiile publice,<br />
administraţia publică<br />
şi agenţi economici cu<br />
atribuţii în<br />
coordonarea şi<br />
controlul activităţii <strong>de</strong><br />
protecţie a <strong>mediu</strong>lui<br />
Optimizarea<br />
sistemelor<br />
monitoring<br />
integrat<br />
calităţii<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
<strong>de</strong><br />
al<br />
Creşterea<br />
performanţelor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
toate domeniile<br />
<strong>de</strong> activitate<br />
Sistem <strong>de</strong><br />
monitoring<br />
integrat al calităţii<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
corespunzător atât<br />
ca acoperire<br />
teritorială,<br />
temporală, cât şi<br />
ca indicatori<br />
monitorizaţi<br />
Dispariţia<br />
situaţiilor <strong>de</strong><br />
disfuncţionalităţi<br />
în cadrul fluxului<br />
informaţional<br />
problematica <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr. indicatori<br />
monitorizaţi<br />
conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor în<br />
vigoare<br />
- nr. staţii <strong>de</strong><br />
prelevare/analizatoare<br />
- nr. personal<br />
implicat în<br />
activităţi <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
- nr. <strong>de</strong> acţiuni<br />
comune între<br />
actorii interesaţi<br />
- nr. protocoale<br />
Achiziţionarea <strong>de</strong> aparatură performantă<br />
în ve<strong>de</strong>rea monitorizării eficiente a<br />
calităţii factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Coordonarea la nivel <strong>local</strong> a factorilor<br />
implicaţi în ve<strong>de</strong>rea eficientizării<br />
activităţii (APM, ASP, GNM - CJ <strong>Arad</strong>,<br />
Apele Române, etc)<br />
Încheierea <strong>de</strong> protocoale între instituţiile<br />
implicate în implementarea legislaţiei <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 07 TURISM ŞI AGREMENT<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Organizarea<br />
activităţii<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement pe<br />
principiul<br />
Amenajarea<br />
ina<strong>de</strong>cvată sau<br />
absenţa dotărilor<br />
corespunzătoare din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
Eliminarea<br />
poluării<br />
ambientale<br />
datorată<br />
amplasării<br />
Practicarea unui<br />
turism în<br />
conformaitate cu<br />
normele şi<br />
preve<strong>de</strong>rile<br />
- nr. construcţii<br />
care respectă<br />
normele <strong>de</strong><br />
protecţie a<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
I<strong>de</strong>ntificarea tuturor unităţilor turistice şi<br />
<strong>de</strong> agrement amenajate necorespunzător<br />
sub aspectul evacuării apelor uzate şi<br />
<strong>de</strong>şeurilor menajere<br />
Introducerea sistemului <strong>de</strong> colectare şi<br />
protejării igenico-sanitar şi a necorespunzătoare legislaţiei din - nr. contracte cu transport al <strong>de</strong>şeurilor în <strong>de</strong>pozite<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
gestiunii <strong>de</strong>şeurilor<br />
în zonele <strong>de</strong><br />
a construcţiilor şi<br />
spaţiilor turistice<br />
domeniul UE unităţi<br />
specializate<br />
controlate <strong>pentru</strong> toate zonele cu activităţi<br />
turistice şi <strong>de</strong> agrement<br />
87
şi a<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
practicare a<br />
agrementului<br />
şi <strong>de</strong> agrement - nr. studii privind<br />
impactul asupra<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Respectarea normelor <strong>pentru</strong> stabilirea<br />
suprafeţelor şi locaţiilor turistice funcţie<br />
<strong>de</strong> solicitarea antropică<br />
Organizarea<br />
activităţii<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement pe<br />
principiul<br />
protejării<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
şi a<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
Organizarea<br />
activităţii<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement pe<br />
principiul<br />
protejării<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
şi a<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
Organizarea<br />
activităţii<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement pe<br />
principiul<br />
protejării<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Lipsa amenajărilor în<br />
zonele <strong>de</strong> agrement<br />
periurban şi<br />
autorizarea acestora<br />
<strong>pentru</strong> îmbăiere<br />
Practicarea<br />
turismului<br />
neorganizat (<strong>de</strong><br />
weekend) datorită<br />
absenţei normelor şi<br />
regulamentelor<br />
specifice, respectiv<br />
aplicării lor<br />
<strong>de</strong>ficitare în ce<br />
priveşte<br />
administrarea<br />
potenţialului natural,<br />
peisagistic şi <strong>de</strong><br />
agrement<br />
Lipsa întreţinerii<br />
unui sistem a<br />
marcajelor, traseelor<br />
turistice, a<br />
serviciului salvamont<br />
(totul prin ONG)<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii factorilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
vecinătatea<br />
zonelor <strong>de</strong><br />
agrement<br />
Îmbunătăţirea<br />
managementului<br />
şi administrării<br />
potenţialului<br />
natural, în scopul<br />
practicării<br />
turismului şi<br />
agrementului<br />
Realizarea unei<br />
structuri<br />
răspunzătoare<br />
<strong>pentru</strong> evi<strong>de</strong>nţa,<br />
întreţinerea<br />
marcajelor<br />
traseelor turistice<br />
Reglementarea<br />
condiţiilor în care<br />
se <strong>de</strong>sfăşoară<br />
turismul <strong>de</strong><br />
agrement în<br />
zonele periurbane<br />
Implementarea<br />
programelor <strong>de</strong><br />
acţiune şi<br />
monitorizarea<br />
acestora;<br />
implementarea<br />
turismului<br />
controlat cu<br />
prioritate în<br />
arealele<br />
recunoscute ca<br />
habitate cu specii<br />
protejate<br />
Sistem eficient <strong>de</strong><br />
marcare şi<br />
întreţinere a<br />
marcajelor pe<br />
traseele din ju<strong>de</strong>ţ;<br />
punerea în valoare<br />
a potenţialului<br />
- nr. zone <strong>de</strong><br />
agrement<br />
autorizate<br />
- nr. zone<br />
monitorizate<br />
- nr. arii protejate<br />
introduse în<br />
circuitul turistic<br />
- nr <strong>de</strong> marcaje<br />
realizate<br />
- nr. <strong>de</strong> marcaje<br />
întreţinute<br />
- nr <strong>de</strong> ONG-uri<br />
si societăţi<br />
implicate<br />
I<strong>de</strong>ntificarea tuturor locaţiilor periurbane<br />
preferate <strong>de</strong> locuitori <strong>pentru</strong> agrement<br />
Aplicarea fermă a măsurilor legislative<br />
care să conducă la practicarea unui turism<br />
ecologic<br />
Stabilirea zonelor <strong>pentru</strong> practicarea<br />
agrementului <strong>de</strong> masă<br />
Dezvoltarea sistemului <strong>de</strong> monitorizare a<br />
utilizării potenţialului natural în scop<br />
turistic şi <strong>de</strong> agrement<br />
Reglementarea din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui a tuturor activităţilor<br />
economice care vizează turismul şi<br />
agrementul<br />
Dezvoltarea sistemelor şi structurilor <strong>de</strong><br />
informare şi recomandare legislativă şi<br />
ştiinţifică privind conservarea speciilor şi<br />
a nivelului <strong>de</strong> protecţie <strong>pentru</strong> fiecare<br />
habitat<br />
Stabilirea/întreţinerea reţelelor turistice şi<br />
<strong>de</strong> agrement la nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
88
înconjurător<br />
şi a<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
Organizarea<br />
activităţii<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement pe<br />
principiul<br />
protejării<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
şi a<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
Lipsa infrastructurii<br />
şi a capacităţilor <strong>de</strong><br />
susţinere a<br />
turismului montan,<br />
agroturismului<br />
cultural şi ştiinţific<br />
şi a serviciului<br />
salvamont<br />
Îmbunătăţirea<br />
managementului<br />
şi administrării<br />
potenţialului<br />
natural, în scopul<br />
practicării<br />
turismului şi<br />
agrementului<br />
turistic - nr. <strong>de</strong> puncte<br />
salvamont<br />
Implementarea<br />
sistemului <strong>de</strong><br />
informare privind<br />
potenţialul turistic<br />
şi locurile <strong>de</strong><br />
agrement<br />
- nr. <strong>de</strong> reţele<br />
- nr. <strong>de</strong> panouri<br />
- nr. cetăţeni<br />
atraşi anual<br />
-Promovarea reţelelor existente şi a<br />
structurilor noi<br />
-Promovarea agroturismului în zonele<br />
rurale<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 08 BIODIVERSITATE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
Stoparea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
<strong>mediu</strong>lui natural<br />
datorită<br />
exploatării<br />
necorespunzătoare<br />
a fondului<br />
forestier<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
Degradarea<br />
<strong>mediu</strong>lui natural<br />
datorită<br />
exploatării<br />
necorespunzătoare<br />
a fondului<br />
forestier şi<br />
neîn<strong>de</strong>plinirii<br />
obligaţiilor<br />
referitoare la<br />
reîmpăduriri<br />
prevăzute <strong>de</strong><br />
codul silvic<br />
Administrarea<br />
ineficientă a<br />
ariilor protejate <strong>de</strong><br />
Îmbunătăţirea<br />
stării <strong>de</strong><br />
sănătate a<br />
<strong>mediu</strong>lui,<br />
salvarea <strong>de</strong> la<br />
extincţie a<br />
habitatelor<br />
forestiere<br />
ocrotite prin<br />
lege şi a<br />
pădurilor cu<br />
valoare<br />
ridicată <strong>de</strong><br />
conservare<br />
Managementul<br />
corespunzător<br />
al ariilor<br />
Darea în custodie<br />
a tutror ariilor<br />
naturale protejate<br />
- evoluţia în timp a<br />
suprafeţei <strong>de</strong> pădure<br />
în general şi a<br />
pădurilor care<br />
constituie habitate<br />
ocrotite sau păduri cu<br />
valoare ridicată <strong>de</strong><br />
conservare în special<br />
- evoluţia în timp a<br />
calităţii pădurilor<br />
- nr . <strong>de</strong> noi<br />
amenajamente silvice<br />
realizate<br />
- nr. arii naturale<br />
protejate luate în<br />
custodie<br />
Crearea unei baze <strong>de</strong> date care să cuprindă<br />
suprafeţele <strong>de</strong> pădure şi calitatea acesteia<br />
Instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul<br />
protecţie <strong>mediu</strong>lui şi silvic, precum şi a altor<br />
factori interesaţi în i<strong>de</strong>ntificarea habitatelor<br />
forestiere ocrotite şi a pădurilor cu valoare<br />
ridicată <strong>de</strong> conservare<br />
Prioritizarea măsurilor prevăzute în<br />
regulamente şi în <strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong> management în<br />
ve<strong>de</strong>rea menţinerii statutului favorabil <strong>de</strong><br />
conservare a restaurării diveritelor habitate<br />
I<strong>de</strong>ntificarea ariilor naturale protejate neluate<br />
în custodie<br />
89
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
interes naţional şi<br />
lipsa alocării <strong>de</strong><br />
fonduri speciale<br />
acestui scop<br />
naturale<br />
protejate<br />
Realizarea şi<br />
implementarea<br />
planurilor <strong>de</strong><br />
management şi a<br />
regulamentelor<br />
tuturor ariilor<br />
naturale protejate<br />
- nr. planuri <strong>de</strong><br />
management/regulamente<br />
- nr. acţiuni prevăzute<br />
în planul <strong>de</strong><br />
management<br />
- nr. proiecte care<br />
vizează planurile <strong>de</strong><br />
management<br />
Aducerea la cunoştinţa factorilor interesaţi a<br />
ariilor naturale protejate neluate în custodie<br />
Instruirea factorilor interesaţi cu privire la<br />
realizarea planurilor <strong>de</strong> managemnt şi a<br />
regulamentelor<br />
Dezvoltarea planurilor <strong>de</strong> management şi a<br />
regulamentelor<br />
Atragerea <strong>de</strong> fonduri europene privind<br />
managementul ariilor naturale protejate<br />
In<strong>de</strong>plinirea <strong>de</strong> către administrator/custo<strong>de</strong> a<br />
tuturor obligaţiilor prevăzute în convenţia <strong>de</strong><br />
custodie/contractul <strong>de</strong> administare<br />
Implementarea <strong>Plan</strong>ului <strong>de</strong> management şi a<br />
Regulamentului avizat şi aprobat în<br />
conformitate cu legislaţia în vigoare<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
Scă<strong>de</strong>rea<br />
efectivelor din<br />
fauna şi flora<br />
sălbatică prin<br />
practicarea<br />
braconajului<br />
cinegetic şi<br />
piscicol,<br />
colectarea şi<br />
comerţul ilicit cu<br />
plante şi animale<br />
Aducerea<br />
speciilor din<br />
flora şi fauna<br />
sălbatică<br />
autohtonă la<br />
un efectiv<br />
optim şi<br />
protejarea<br />
habitatelor lor<br />
Optimizarea<br />
efectivelor din<br />
fauna şi flora<br />
sălbatică<br />
autohtonă în<br />
special a speciilor<br />
ocrotite şi/sau<br />
periclitate şi<br />
vulnerabile, a<br />
en<strong>de</strong>mitelor şi<br />
speciilor relicte<br />
- evoluţia în timp a<br />
speciilor cheie<br />
monitorizate<br />
- evoluţia în timp a<br />
efectivelor speciilor<br />
<strong>de</strong> interes vânătoresc<br />
- evoluţia cotelor<br />
<strong>pentru</strong> recoltarea<br />
speciilor <strong>de</strong> interes<br />
cinegetic<br />
I<strong>de</strong>ntificarea speciilor cheie<br />
Monitorizarea speciilor<br />
interes comunitar<br />
şi habitatelor <strong>de</strong><br />
Luarea <strong>de</strong> măsuri <strong>de</strong> conservare a speciilor<br />
cheie şi a habitatelor acestora<br />
Realizarea unei baze <strong>de</strong> date cu efectivele <strong>de</strong><br />
specii <strong>de</strong> interes cinegetic<br />
Punerea în aplicare a preve<strong>de</strong>rilor legale<br />
privind pescuitul, vânătoarea precum şi<br />
comerţul cu specii din fauna şi flora sălbatică<br />
Emiterea <strong>de</strong> auorizaţii şi realizarea unei baze<br />
<strong>de</strong> date cu autorizaţiile emise privind<br />
recoltarea/capturarea/comercializarea/achiziţia<br />
90
speciilor <strong>de</strong> floră şi faună<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
Insuficienta<br />
conservare în<br />
stare naturală a<br />
speciilor şi<br />
habitatelor <strong>de</strong><br />
interes <strong>local</strong>,<br />
naţional şi<br />
comunitar<br />
Slaba implicare a<br />
comunităţii şi a<br />
administraţiei<br />
publice <strong>local</strong>e în<br />
protejarea şi<br />
conservarea<br />
siturilor istorice,<br />
culturale şi<br />
naturale<br />
Insuficienţa<br />
cercetării<br />
ştiinţifice<br />
aplicative în<br />
monitorizarea sau<br />
provarea ariilor<br />
In<strong>de</strong>plinirea<br />
obiectivelor<br />
Directivei<br />
Reţeaua<br />
Natura 2000<br />
Directiva<br />
Păsări şi<br />
Directiva<br />
Habitate<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
tuturor<br />
siturilor<br />
importante<br />
dpdv istoric,<br />
cultural şi<br />
natural,<br />
corelaţionarea<br />
acestora şi<br />
iniţierea unui<br />
management<br />
corespunzător<br />
al acestora<br />
Creşterea<br />
interesului<br />
universităţilor,<br />
al<br />
organizaţiilor<br />
profesionale şi<br />
Colaborarea<br />
permanentă cu<br />
Statele Membre<br />
ale UE privind<br />
protecţia naturii<br />
cu accent pe<br />
reţeaua ecologică<br />
europeană Natura<br />
2000<br />
Desemnarea şi<br />
protejarea siturilor<br />
i<strong>de</strong>ntificate;<br />
creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> conştientizare a<br />
societăţii civile<br />
Realizarea unor<br />
baze <strong>de</strong> date<br />
profesioniste<br />
asupra<br />
biodiversităţii;<br />
- nr. specii<br />
- nr. arii<br />
- nr. habitate<br />
- nr. situri<br />
- nr. proiecte<br />
- nr. <strong>de</strong> lucrări<br />
ştiinţifice<br />
- nr. <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong><br />
licenţă, <strong>de</strong> masterat,<br />
<strong>de</strong> doctorat în<br />
domeniul<br />
Dezvoltarea unei strategii <strong>de</strong> conştientizare<br />
publică asupra importanţei protejării speciilor<br />
din fauna, flora sălbatică precum şi <strong>de</strong><br />
promovarea politicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în sectorul<br />
protecţiei naturii<br />
Iniţierea <strong>de</strong> mese rotun<strong>de</strong> şi workschop-uri în<br />
ve<strong>de</strong>rea schimbului <strong>de</strong> experienţă cu alte<br />
instituţii omoloage din UE<br />
Complectarea cu date noi a bazelor <strong>de</strong> date<br />
existente privind speciile <strong>de</strong> interes comunitar<br />
şi tipuri <strong>de</strong> habitate prioritare <strong>de</strong> la nivel<br />
comunitar<br />
Atragerea <strong>de</strong> fonduri europene în ve<strong>de</strong>rea<br />
restaurării/îmbunătăţirii<br />
calităţii<br />
siturilor/clădirilor <strong>de</strong> importanţă istorică,<br />
culturală şi naturală şi managerierii<br />
corespunzătoare a acestora<br />
I<strong>de</strong>ntificarea lucrărilor ştiinţifice, a lucrărilor<br />
<strong>de</strong> licenţă, masterat şi doctorat care tratează<br />
elemente ale biodiversităţii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
Monitorizarea apariţiei <strong>de</strong> noi lucrări în urma<br />
cercetării biodiversităţii <strong>local</strong>e<br />
91
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
Oprirea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
biodiversităţii<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
natural,<br />
reechilibrarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural<br />
naturale <strong>de</strong> interes<br />
naţional şi<br />
cunoaşterea<br />
biodiversităţii<br />
<strong>local</strong>e<br />
Lipsa unei baze<br />
<strong>de</strong> date la zi, cu<br />
inventarul<br />
speciilor rare<br />
al<br />
cercetătorilor<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi<br />
<strong>pentru</strong> a<br />
realiza<br />
cercetare<br />
ştiinţifică<br />
aplicativă<br />
Constituirea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
Prelucrarea<br />
informaţiilor <strong>de</strong><br />
specialitate<br />
<strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> APM<br />
şi realizarea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
biodiversităţii<br />
- nr. specialişti<br />
implicaţi<br />
- nr. <strong>de</strong> instituţii<br />
implicate<br />
- nr. specii inventariate<br />
Angajarea ca parteneri a universităţilor, a<br />
organizaţiilor profesionale sau a cercetătorilor<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi în diferite acţiuni vizând<br />
biodiversitatea<br />
Constituirea unui grup specializat<br />
Culegerea <strong>de</strong> informaţii <strong>pentru</strong> realizarea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 09 DEGRADAREA SOLULUI ŞI APELOR SUBTERANE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Poluarea solului ca<br />
urmare a <strong>de</strong>pozitării<br />
necontrolate a<br />
<strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong>-a<br />
lungul căilor <strong>de</strong><br />
acces în <strong>mediu</strong>l<br />
urban şi rural<br />
Diminuarea<br />
poluării solului<br />
datorită<br />
activităţilor <strong>de</strong><br />
salubrizare<br />
incorecte a căilor<br />
<strong>de</strong> acces<br />
Salubrizarea<br />
eficientă a<br />
reţelelor urbane<br />
şi rurale<br />
- nr. <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong><br />
salubrizare<br />
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Poluarea solului şi a<br />
apelor subterane<br />
datorată infiltraţiilor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţii<br />
animaliere provenite<br />
<strong>de</strong> la ferme<br />
Respectarea<br />
programelor <strong>de</strong><br />
conformare şi a<br />
recomandărilor<br />
Uniunii Europene<br />
în domeniu<br />
Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare datorate<br />
activităţilor<br />
zootehnice<br />
- caracteristicile<br />
fizico-chimice ale<br />
solului<br />
Urmărirea eficienţei întreţinerii căilor<br />
<strong>de</strong> acces rutiere<br />
Refacerea şi amenajarea<br />
corespunzătoare a platformelor şi/sau<br />
bazinelor <strong>de</strong> stocare/<strong>de</strong>shidratare a<br />
<strong>de</strong>jecţiilor aparţinând fermelor <strong>de</strong><br />
creştere a animalelor<br />
Selectarea unor amplasamente<br />
potrivite <strong>pentru</strong> construcţia unor<br />
platforme betonate <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a<br />
92
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
Poluarea istorică a<br />
solului şi a apelor<br />
subterane datorată<br />
activităţilor miniere,<br />
metalurgice şi<br />
chimice<br />
Afectarea solului şi a<br />
apelor subterane<br />
datorită exploatărilor<br />
Reducerea<br />
<strong>de</strong>gradării/poluării<br />
solului prin<br />
activităţi <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>copertare,<br />
excavare la zi,<br />
<strong>de</strong>pozitare a<br />
materialelor<br />
rezultate în urma<br />
proceselor<br />
tehnologice<br />
Reducerea<br />
impactului asupra<br />
calităţii solului<br />
-Reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
terenurilor<br />
poluate;<br />
-Revizuirea şi<br />
implementarea<br />
normelor <strong>de</strong><br />
gestionare a<br />
<strong>de</strong>şeurilor la<br />
nivelul unităţilor<br />
polutoare<br />
Reducerea<br />
procentului <strong>de</strong><br />
terenuri <strong>de</strong>gradate<br />
- suprafeţe <strong>de</strong><br />
terenuri<br />
afectate<br />
- suprafeţe <strong>de</strong><br />
terenuri<br />
reabilitate<br />
- suprafeţe<br />
stabilizate<br />
ecologizate<br />
şi<br />
<strong>de</strong>jecţiilor<br />
Reabilitarea sistemelor <strong>de</strong> colectare a<br />
apelor uzate cu purin în cadrul<br />
fermelor zootehnice<br />
Respectarea normelor în vigoare<br />
privind transportul <strong>de</strong>jecţiilor care<br />
sunt folosite în fertilizarea terenurilor<br />
agricole<br />
Folosirea apelor uzate cu purin la<br />
irigarea terenurilor în concordanţă cu<br />
proprietăţile solului<br />
Implementarea codului <strong>de</strong> bune<br />
practici agricole, respectiv fertilizarea<br />
terenurilor agricole cu <strong>de</strong>jecţii<br />
obţinute din activităţi agrozootehnice,<br />
bazat pe studii agropedologice şi<br />
planuri <strong>de</strong> fertilizare<br />
Monitorizarea indicatorilor <strong>de</strong> calitate<br />
ai solului şi apelor subterane<br />
I<strong>de</strong>ntificarea solurilor <strong>de</strong>gradate şi a<br />
gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> poluare ale acestora<br />
Recultivarea solului precedată <strong>de</strong><br />
copertări cu sol fertil 30-60 cm<br />
Folosirea meto<strong>de</strong>lor fizice, chimice,<br />
biologice <strong>de</strong> <strong>de</strong>poluare a solurilor,<br />
excavare, extracţie, spălare, oxidare,<br />
precipitare, etc<br />
Înmagazinarea lichi<strong>de</strong>lor cu potenţial<br />
poluant în rezervoare rezistente la<br />
<strong>de</strong>teriorare mecanică şi coroziune<br />
Depozitarea rezidurilor industriale pe<br />
soluri argiloase impermeabile sau<br />
impermeabilizarea acestora<br />
Exploatrea raţională a carierelor <strong>de</strong><br />
materiale utile folosind tehnologii şi<br />
instalaţii puţin poluante<br />
93
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
<strong>de</strong> balast din terase<br />
şi exploatarea<br />
mineralelor utile în<br />
cariere, lipsind<br />
reconstrucţia<br />
ecologică ulterioară<br />
exploatării<br />
Poluarea cu emisii<br />
rezultată din<br />
activităţile<br />
industriale, în<br />
special datorită<br />
extin<strong>de</strong>rii zonei<br />
urbane locuite peste<br />
unităţile industriale<br />
existente<br />
Exploatarea<br />
necorespunzătoare<br />
şi/sau valorificarea<br />
insuficientă a<br />
resurselor<br />
geotermale şi a<br />
apelor minerale în<br />
ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
datorită<br />
exploatării<br />
necorespunzătoare<br />
a carierelor <strong>de</strong><br />
minerale utile<br />
Reducerea<br />
cantităţilor <strong>de</strong><br />
emisii şi<br />
implementarea<br />
unui management<br />
durabil al zonelor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
poluare<br />
Îmbunătăţirea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
exploatare a<br />
resurselor <strong>de</strong> apă<br />
geotermale<br />
în/din<br />
proximitatea<br />
carierelor<br />
minerale utile<br />
<strong>de</strong><br />
Inventarierea<br />
activităţilor<br />
industriale<br />
generatoare <strong>de</strong><br />
emisii şi controlul<br />
surselor <strong>de</strong> emisii<br />
Valorificarea la<br />
potenţial maxim a<br />
resurselor<br />
geotermale şi<br />
minerale din<br />
ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
concentraţie a<br />
poluanţilor în<br />
emisie<br />
- nr. <strong>de</strong> surse<br />
geotermale<br />
exploatate<br />
raţional<br />
Măsuri <strong>de</strong> reabilitare a solurilor<br />
supuse eroziunii în urma activităţilor<br />
<strong>de</strong> exploatare în cariere<br />
Ameliorarea calităţii apelor freatice<br />
prin lucrări specifice<br />
Reabilitarea şi ecologizarea siturilor<br />
contaminate şi potenţial contaminate<br />
Realizarea unor reţele <strong>de</strong> monitoring a<br />
emisiilor<br />
Retehnologizarea instalaţiilor <strong>de</strong><br />
reţinere la sursă a pulberilor, oxizilor,<br />
compuşi cu Ag, Cr, Cd, F, Hg a căror<br />
concentraţie în emisie <strong>de</strong>păşesc<br />
valorile autorizate<br />
Proiectarea şi implementarea unor<br />
reţele <strong>de</strong> monitorizare a calităţii<br />
solului şi a apelor subterane în<br />
perimetrele afectate <strong>de</strong> poluare<br />
Elaborarea planurilor <strong>de</strong> utilizare a<br />
terenurilor <strong>de</strong>gradate<br />
Reabilitarea ecologică a terenurilor<br />
din zonele afectate prin corectarea<br />
reacţiei solului, efectuarea <strong>de</strong> arături<br />
adânci, cultivarea <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> plante<br />
care nu se utilizează în alimentaţie<br />
Utilizarea apelor geotermale şi<br />
minerale în scop balneo-turistic<br />
Realizarea unor sisteme <strong>de</strong><br />
valorificare a energiei geotermale ca<br />
sursă alternativă <strong>de</strong> energie<br />
Adoptarea unei strategii coerente <strong>de</strong><br />
utilizare a apelor minerale cu accent<br />
pe exploatarea durabilă a acestora<br />
Monitorizarea societăţilor care<br />
exploatează aceste resurse <strong>pentru</strong><br />
94
Diminuarea<br />
poluării<br />
solului şi a<br />
apelor<br />
subterane şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
acestora<br />
Existenţa unor<br />
suprafeţe importante<br />
<strong>de</strong> terenuri supuse<br />
eroziunii şi lipsa<br />
evi<strong>de</strong>nţei cadastrale<br />
a acestora<br />
Diminuarea<br />
fenomenului <strong>de</strong><br />
eroziune asupra<br />
solului<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
lucrări <strong>de</strong><br />
reabilitare<br />
agropedologice şi<br />
silvice;<br />
cartografierea<br />
terenurilor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune<br />
- cantitate <strong>de</strong> sol<br />
pierdută prin<br />
eroziune<br />
- suprafeţe<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune<br />
respectarea normelor <strong>de</strong> calitate şi<br />
<strong>mediu</strong><br />
Limitarea <strong>de</strong>frişărilor abuzive<br />
Protejarea solului prin realizarea unui<br />
covor vegetal, garduri vii sau<br />
obstacole fizice<br />
I<strong>de</strong>ntificarea terenurilor afectate <strong>de</strong><br />
eroziune şi întocmirea unor hărţi la<br />
nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
Amenajarea per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi<br />
gardurilor <strong>de</strong> reţinere<br />
Efectuarea arăturilor pe curba <strong>de</strong><br />
nivel, modificarea pantei prin crearea<br />
<strong>de</strong> valuri şi terase<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 10 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Implicarea<br />
grupurilor<br />
ţintă în<br />
implementarea<br />
programelor<br />
<strong>de</strong><br />
îmbunătăţire a<br />
calităţii<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Lipsa mecanismelor<br />
financiare şi a<br />
facilităţilor fiscale<br />
care să susţină<br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
organismelor şi<br />
organizaţiilor<br />
comunitare în<br />
domeniul protecţiei<br />
şi conservării<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Creşterea<br />
capacităţii<br />
instituţionale a<br />
ONG-urilor<br />
Creşterea<br />
capacităţii <strong>de</strong><br />
obţinere a<br />
finanţărilor <strong>pentru</strong><br />
proiecte <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
şi corelarea<br />
obiectivelor ONGurilor<br />
cu<br />
strategiile <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> la nivel<br />
naţional şi<br />
- nr. <strong>de</strong> proiecte<br />
<strong>de</strong>puse<br />
Evaluarea eficienţei activităţii <strong>de</strong> solicitare<br />
<strong>de</strong> fonduri<br />
Creşterea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
înconjurător<br />
Cunoştinţe <strong>de</strong>ficitare<br />
ale societăţii civile<br />
Crearea unui<br />
sistem eficient<br />
european<br />
Creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> implicare a<br />
- nr. campanii <strong>de</strong><br />
informare<br />
Realizarea <strong>de</strong> campanii <strong>de</strong> informare<br />
privind protecţia <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
95
educaţie<br />
ecologică a<br />
societăţii<br />
civile<br />
Stimularea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
implicare a<br />
ONG-urilor în<br />
probleme <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Îmbunătăţirea<br />
relaţiilor <strong>de</strong><br />
colaborare<br />
<strong>pentru</strong><br />
optimizarea<br />
fluxului <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
<strong>de</strong>spre <strong>mediu</strong><br />
Creşterea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
educaţie<br />
cu privire la<br />
legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
vigoare, drepturi,<br />
obligaţii şi<br />
responsabilităţi<br />
precum şi integrarea<br />
în structurile<br />
europene<br />
Gradul scăzut <strong>de</strong><br />
implicare a societăţii<br />
civile în problemele<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale<br />
comunităţii precum<br />
şi lipsa ONG-urilor<br />
active în domeniul<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Colaborarea<br />
sporadică a<br />
administraţiei<br />
publice <strong>local</strong>e, a<br />
instituţiilor<br />
guvernamentale<br />
<strong>de</strong>scentralizate şi a<br />
ONG-urilor cu<br />
activitate şi atribuţii<br />
în domeniul<br />
protecţiei şi<br />
conservării <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
Sistem educaţional<br />
ineficient în<br />
domeniul protecţiei<br />
<strong>de</strong> informare şi<br />
conştientizare<br />
Dezvoltarea<br />
unor structuri<br />
funcţionale <strong>de</strong><br />
colaborare<br />
Creşterea<br />
capacităţii<br />
instituţionale a<br />
părţilor<br />
implicate şi a<br />
relaţionării<br />
dintre ele<br />
Crearea unui<br />
sistem eficient<br />
<strong>de</strong> sensibilizare<br />
comunităţilor<br />
agenţilor<br />
economici<br />
administraţiei<br />
publice <strong>local</strong>e prin<br />
sisteme <strong>de</strong><br />
informare<br />
-I<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong><br />
parteneri interesaţi<br />
<strong>de</strong> colaborare<br />
-Stabilirea<br />
mecanismelor <strong>de</strong><br />
comunicare<br />
-Stabilirea unor<br />
strategii şi planuri<br />
<strong>de</strong> conştientizare a<br />
populaţie prin<br />
inter<strong>mediu</strong>l ONGurilor<br />
Stimularea<br />
<strong>de</strong>zvoltării ONGurilor<br />
cu specific<br />
în protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui prin<br />
acordarea <strong>de</strong><br />
subvenţii<br />
financiare şi<br />
reduceri la plata<br />
unor obligaţii<br />
Creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> implicare a<br />
unităţilor şcolare<br />
- nr. participanţi<br />
- nr. materiale<br />
distribuite<br />
- nr. <strong>de</strong> parteneri<br />
- nr. <strong>de</strong> acţiuni<br />
- nr. rezultate<br />
- nr. acte<br />
normative ce vin<br />
în sprijin<br />
- nr. campanii <strong>de</strong><br />
informare<br />
- nr. materiale<br />
Implicarea societăţii civile în acţiunile <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> organismele abilitate<br />
Distribuirea <strong>de</strong> materiale<br />
informative/publicitare<br />
Popularizarea necesităţii <strong>de</strong> a implica<br />
societatea civilă în problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Stimularea şi susţinerea activităţii <strong>de</strong><br />
educaţie <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> ONG-uri credibile<br />
Acţiuni <strong>de</strong> impact <strong>de</strong>rulate cu participarea<br />
grupurilor ţintă, intens mediatizate<br />
Propunerea <strong>de</strong> acte normative vizând<br />
diminuarea taxelor, impozitelor, tarifelor<br />
<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong> activităţi vizând<br />
protecţia <strong>mediu</strong>lui<br />
Îmbunătăţirea nivelului <strong>de</strong> colaborare a<br />
instituţiilor cu atribuţii în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui prin eficientizarea căilor<br />
<strong>de</strong> transmitere a informaţiilor solicitate<br />
Realizarea în unităţile <strong>de</strong> învăţământ a<br />
activităţilor <strong>de</strong> educaţie ecologică, intens<br />
mediatizate<br />
96
ecologică<br />
naturii şi educaţiei<br />
ecologice, inclusiv al<br />
instruirii practice<br />
şi implicare a<br />
unităţilor <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
informative<br />
- nr. parteneriate<br />
Realizarea <strong>de</strong> parteneriate cu unităţile <strong>de</strong><br />
învăţămant<br />
Realizarea <strong>de</strong> proiecte vizând educaţia<br />
ecologică<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 11 URBANIZAREA MEDIULUI, TRANSPORTUL RUTIER ŞI FEROVIAR<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Conservarea şi Suprafeţe<br />
Menţinerea Creşterea - nr. spaţii verzi<br />
îmbunătăţirea insuficiente şi cantitativă a suprafeţelor<br />
reabilitate<br />
factorilor <strong>de</strong> distribuţia<br />
parcurilor parcurilor publice, - nr./suprafaţă<br />
<strong>mediu</strong> în neuniformă a publice, a a zonelor <strong>de</strong> parcuri/zone <strong>de</strong><br />
arealele cu parcurilor publice şi zonelor <strong>de</strong> agrement, a agrement nou<br />
aglomerări a zonelor <strong>de</strong><br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> create<br />
urbane agrement în <strong>mediu</strong>l<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
urban, neamenajarea<br />
corespunzătoare a<br />
acestora, lipsa<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong><br />
protecţie şi a zonelor<br />
tampon<br />
Lipsa unei viziuni<br />
strategice privind<br />
urbanismul şi<br />
planificarea<br />
<strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
agrement,<br />
extin<strong>de</strong>rea<br />
acestora,<br />
realizarea<br />
per<strong>de</strong>lelor<br />
<strong>de</strong><br />
protecţie şi a<br />
zonelor tampon<br />
Actualizarea<br />
planurilor<br />
urbanistice<br />
generale şi a<br />
regulamentelor<br />
<strong>local</strong>e <strong>de</strong><br />
urbanism<br />
(confrom<br />
cerinţelor UE)<br />
protecţie şi a<br />
zonelor tampon, a<br />
spaţiilor verzi<br />
Actualizarea<br />
documentaţiilor <strong>de</strong><br />
urbanism<br />
- nr. documentaţii<br />
actualizate şi<br />
aprobate<br />
Implementarea preve<strong>de</strong>rilor L 24/2007<br />
privind spaţiile verzi<br />
Accesarea <strong>de</strong> fonduri/programe în ve<strong>de</strong>rea<br />
realizării/reabilitării <strong>de</strong> parcuri, zone <strong>de</strong><br />
agrement, etc<br />
Educaţia populaţiei în spiritul protejării<br />
spaţiilor verzi şi a <strong>mediu</strong>lui<br />
Delimitarea clară a zonelor protejate<br />
conform HG 930/2005 (Zonă <strong>de</strong> protecţie -<br />
suprafeţe în jurul sau în preajma unor<br />
surse <strong>de</strong> nocivitate, care impun protecţia<br />
zonelor învecinate - staţii <strong>de</strong> epurare,<br />
platforme <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>pozitarea controlată a<br />
<strong>de</strong>şeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe<br />
industriale, etc) în planurile <strong>de</strong> urbanism<br />
Marcarea pe PUG/PAT a zonelor <strong>de</strong><br />
protecţie sanitară conform OM 1245/2005<br />
privind aprobarea metodologiei <strong>de</strong><br />
realizare a registrului zonelor protejate<br />
Integrarea programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în<br />
documentaţiile <strong>de</strong> urbanism şi amenajarea<br />
teritoriului<br />
97
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
Lipsa orientării spre<br />
mijloacele <strong>de</strong><br />
transport mai puţin<br />
poluante – exemplu<br />
cele electrice, ca şi<br />
încurajarea<br />
transportului<br />
alternativ<br />
Insuficienţa sau<br />
absenţa sistemelor <strong>de</strong><br />
monitorizare a<br />
poluării chimice,<br />
fonice şi fizice<br />
datorată traficului<br />
rutier şi feroviar<br />
Inexistenţa unor<br />
spaţii tampon între<br />
zona rezi<strong>de</strong>nţială şi<br />
zona industrială în<br />
<strong>mediu</strong>l urban şi rural<br />
precum şi a<br />
per<strong>de</strong>lelor forestiere<br />
pe perimetrul lor<br />
Existenţa<br />
platformelor<br />
industriale care şi-au<br />
încetat activitatea şi<br />
neimplicarea<br />
Încurajarea<br />
societăţii civile<br />
în utilizarea<br />
mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport<br />
nepoluante<br />
Realizarea unui<br />
sistem <strong>de</strong><br />
monitorizare în<br />
timp real a<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
aglomerările<br />
urbane<br />
Asigurarea<br />
calităţii unui<br />
<strong>mediu</strong> ambiant<br />
a<strong>de</strong>cvat <strong>pentru</strong><br />
locuitorii din<br />
zona limitrofă<br />
celei industriale<br />
Refacerea<br />
zonelor afectate<br />
<strong>de</strong> activităţile<br />
economice<br />
Creşterea<br />
numărului<br />
mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport<br />
nepoluante<br />
Cunoşterea<br />
permanentă a<br />
stării factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Reţinerea noxelor,<br />
prafului şi<br />
diminuarea<br />
zgomotului<br />
provenit din<br />
activitatea zonei<br />
industriale<br />
Stabilirea<br />
obligaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr. mijloace <strong>de</strong><br />
transport<br />
nepoluante<br />
- nr. indicatori<br />
monitorizaţi<br />
- suprafaţă parcele<br />
plantate<br />
- nr. zone<br />
industriale<br />
separate <strong>de</strong> cele<br />
<strong>de</strong> locuinţe prin<br />
spaţii verzi<br />
tampon<br />
- lungime parcele<br />
plantate cu arbori<br />
şi arbuşti<br />
- nr. avize<br />
- nr. controale<br />
Campanii în ve<strong>de</strong>rea integrării conceptului<br />
şi principiului în procesul <strong>de</strong>cizional, în<br />
strategiile şi acţiunile la nivel <strong>local</strong><br />
Promovarea transportului alternativ prin<br />
acţiuni intens mediatizate<br />
Achiziţionarea echipamentelor <strong>de</strong><br />
monitorizareşi instruirea personalului care<br />
urmează a le utiliza<br />
Inclu<strong>de</strong>rea datelor în sistemul naţional <strong>de</strong><br />
monitorizare integrată a factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Determinarea zonelor în care se impune<br />
realizarea per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie<br />
I<strong>de</strong>ntificarea proprietăţii asupra terenurilor<br />
pe care se vor face plantările<br />
<strong>Plan</strong>tarea şi îngrijirea spaţiilor verzi<br />
Efectuarea <strong>de</strong> măsurători specifice <strong>pentru</strong><br />
monitorizarea rezultatelor plantărilor şi<br />
eventualelor extensii (dacă se impune) ale<br />
acestora<br />
Obţinerea avizului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>pentru</strong><br />
stabilirea obligaţiilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în cazul:<br />
schimbării titularului unei activităţi cu<br />
impact asupra <strong>mediu</strong>lui, vânzarea<br />
pachetului majoritar <strong>de</strong> acţiuni, vânzarea<br />
98
aglomerări<br />
urbane<br />
<strong>de</strong>ţinătorilor actuali<br />
în implementarea<br />
soluţiilor privind<br />
siturile poluate<br />
<strong>de</strong> active, dizolvare urmată <strong>de</strong> lichidare,<br />
lichidare, încetarea activităţii, faliment<br />
Verificarea în<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
Absenţa unei<br />
infrastructuri rutiere<br />
a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong><br />
mijloacele auto în<br />
<strong>mediu</strong>l urban (căi <strong>de</strong><br />
rulaj <strong>pentru</strong> mijloace<br />
auto, piste <strong>de</strong><br />
biciclete, spaţii <strong>de</strong><br />
parcare)<br />
Salubrizarea<br />
insuficientă a căilor<br />
rutiere şi feroviare<br />
Evi<strong>de</strong>nţa cadastrală<br />
<strong>de</strong>ficitară şi absenţa<br />
uni sistem regional<br />
GIS<br />
Degradarea<br />
monumentelor <strong>de</strong><br />
Asigurarea unei<br />
infrastructuri<br />
a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong><br />
mijloacele auto<br />
Asigurarea<br />
salubrizării<br />
căilor rutiere şi<br />
feroviare<br />
Transpunerea<br />
informaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> şi<br />
infrastructură<br />
în sistem<br />
geografic<br />
informatizat<br />
Restaurarea<br />
vestigiilor<br />
-Creşterea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
confort şi<br />
siguranţă a<br />
circulaţiei<br />
-Asigurarea<br />
pistelor <strong>pentru</strong><br />
biciclete<br />
-Asigurarea<br />
spaţiilor <strong>de</strong><br />
parcare<br />
Conservarea<br />
<strong>mediu</strong>lui şi<br />
creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> civilizaţie<br />
Implementarea<br />
unui sistem GIS<br />
Salvarea<br />
patrimoniului<br />
- nr. spaţii <strong>de</strong><br />
parcare<br />
- nr. piste <strong>pentru</strong><br />
biciclete<br />
- nr. autovehicule<br />
- nr. biciclete<br />
- km drumuri<br />
naţionale<br />
- km drumuri<br />
ju<strong>de</strong>ţene<br />
- km drumuri<br />
comunale<br />
- km reţele<br />
feroviare<br />
- nr. persoane<br />
instruite<br />
- nr. monumente<br />
protejate<br />
Realizarea pistelor <strong>pentru</strong> biciclete<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea, reabilitarea şi repararea<br />
drumurilor urbane<br />
Realizarea <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong> parcare în zonele<br />
centrale ale oraşelor fără diminuarea<br />
spaţiilor verzi<br />
Curăţirea/igenizarea zonei <strong>de</strong> siguranţă a<br />
drumurilor şi căilor feroviare<br />
Asigurarea scurgerii apelor pluviale prin<br />
<strong>de</strong>colmatarea rigolelor, şanţurilor,<br />
po<strong>de</strong>ţelor<br />
Toaletarea arbuştilor şi arborilor care nu<br />
respectă regimul <strong>de</strong> gabarit specific<br />
drumurilor şi căilor feroviare<br />
Achiziţionarea softului GIS şi instruirea<br />
personalului<br />
Aplicarea preve<strong>de</strong>rilor Legii 422/2001<br />
privind protejarea monumentelor istorice<br />
99
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
arealele cu<br />
aglomerări<br />
urbane<br />
artă istorice şi situri<br />
arheologice<br />
istorice ce fac<br />
parte din<br />
patrimoniul<br />
cultural<br />
naţional<br />
cultural naţional - ℅ investiţii<br />
realizate<br />
Evi<strong>de</strong>nţierea tuturor monumentelor<br />
istorice şi a zonelor lor <strong>de</strong> protecţie în<br />
PUG şi în toate celelalte documentaţii <strong>de</strong><br />
urbanism respectiv <strong>de</strong> amenajare a<br />
teritoriului<br />
Efectuarea <strong>de</strong> lucrări, <strong>de</strong><br />
restaurare/reabilitare a monumentelor<br />
istorice şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lucrărilor <strong>de</strong><br />
cercetare arheologice ţinând cont <strong>de</strong><br />
evaluările privind starea acestora<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 12 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective specifice Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
Prevenirea şi<br />
Realizarea lucrărilor cuprinse în<br />
combaterea<br />
programele <strong>de</strong> conformare/etapizare<br />
poluărilor<br />
acci<strong>de</strong>ntale<br />
Prevenirea şi<br />
combaterea<br />
poluărilor<br />
acci<strong>de</strong>ntale<br />
Lipsa fondurilor,<br />
lucrărilor <strong>de</strong><br />
investiţii şi a<br />
măsurilor<br />
administrative<br />
necesare punerii şi<br />
exploatării în<br />
siguranţă a<br />
obiectivelor cu risc<br />
ridicat <strong>pentru</strong><br />
<strong>mediu</strong>: iazuri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cantare, <strong>de</strong>pozite<br />
<strong>de</strong> substanţe<br />
periculoase,<br />
tehnologii<br />
periculoase<br />
învechite<br />
Amplificarea<br />
fenomenelor <strong>de</strong><br />
viituri şi inundaţii<br />
datorate<br />
Conformarea<br />
activităţilor<br />
economice legate <strong>de</strong><br />
exploatarea sau<br />
conservarea în<br />
siguranţă <strong>pentru</strong><br />
prevenirea<br />
acci<strong>de</strong>ntelor<br />
Creşterea suprafeţelor<br />
împădurite<br />
-Reducerea<br />
riscurilor <strong>de</strong><br />
acci<strong>de</strong>nte la<br />
iazuri, bataluri în<br />
exploatare sau<br />
conservare<br />
-Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare datorate<br />
<strong>de</strong>pozitării<br />
rezidurilor<br />
industriale şi<br />
reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
suprafeţelor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozite scoase<br />
din funcţiune<br />
Evitarea<br />
producerii <strong>de</strong><br />
viituri şi inundaţii<br />
- indicatori<br />
tehnicoeconomici<br />
ai<br />
investiţiilor<br />
realizate<br />
- nr. suprafeţe<br />
- nr. <strong>de</strong>pozite<br />
amenajate<br />
corespunzător<br />
- nr. planuri <strong>de</strong><br />
acţiune<br />
℅ suprafeţe<br />
împădurite<br />
I<strong>de</strong>ntificarea surselor <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong><br />
realizarea măsurilor din programele <strong>de</strong><br />
conformare/etapizare<br />
Automonitorizarea şi monitorizarea<br />
calităţii apelor din perimetrul<br />
<strong>de</strong>pozitelor<br />
Întocmirea <strong>de</strong> planuri <strong>de</strong> acţiune <strong>pentru</strong><br />
reabilitarea zonelor afectate <strong>de</strong><br />
amplasarea unor <strong>de</strong>pozite necontrolate<br />
Diminuarea gradului <strong>de</strong> exploatare a<br />
pădurilor care au rolul <strong>de</strong> a diminua<br />
efectele unei viituri, alunecări <strong>de</strong> teren,<br />
etc<br />
100
Prevenirea şi<br />
combaterea<br />
poluărilor<br />
acci<strong>de</strong>ntale<br />
Prevenirea şi<br />
combaterea<br />
poluărilor<br />
acci<strong>de</strong>ntale<br />
insuficienţei<br />
suprafeţelor<br />
împădurite sau<br />
exploatării<br />
neraţionale a unor<br />
suprafeţe <strong>de</strong> fond<br />
forestier precum şi<br />
insuficienţei<br />
lucrărilor <strong>de</strong><br />
amenajare pe<br />
cursurile inferioare<br />
Absenţa în anumite<br />
areale naturale şi<br />
construite a<br />
lucrărilor specifice<br />
stabilizării<br />
terenurilor supuse<br />
alunecării<br />
Afectarea <strong>mediu</strong>lui<br />
natural şi construit<br />
datorită lipsei sau<br />
ineficienţei unor<br />
lucrări hidrotehnice<br />
<strong>de</strong> protecţie<br />
împotriva<br />
inundaţiilor<br />
-Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
consolidare/stabilizare<br />
a perimetrelor cu<br />
alunecări <strong>de</strong> teren<br />
active<br />
-Diminuarea eroziunii<br />
soluli prin amenajarea<br />
bazinelor hidrografice<br />
Reducerea riscului la<br />
inundaţii<br />
-Diminuarea<br />
suprafeţelor <strong>de</strong><br />
teren afectate <strong>de</strong><br />
alunecări<br />
-Reducerea<br />
suprafeţelor <strong>de</strong><br />
teren afectate <strong>de</strong><br />
eroziune<br />
Reducerea<br />
suprafeţelor cu<br />
risc la inundaţii<br />
în caz <strong>de</strong> ape<br />
mari<br />
- nr. suprafeţe <strong>de</strong><br />
teren<br />
stabilizate(ha)<br />
- nr. lucrări<br />
executate<br />
Aplicarea strictă a preve<strong>de</strong>rilor legale şi<br />
a Codului Silvic<br />
Informarea proprietarilor şi a<br />
comunităţilor <strong>local</strong>e <strong>de</strong> avantajele<br />
gospodăriri a<strong>de</strong>cvate a pădurilor<br />
I<strong>de</strong>ntificarea, elaborarea şi<br />
implementarea programelor ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong><br />
stabilizare a terenurilor cu zone <strong>de</strong> risc -<br />
alunecări <strong>de</strong> teren active<br />
Executarea <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> combatere a<br />
eroziunii solului, reabilitare a<br />
suprafeţelor afectate<br />
Împădurirea terenurilor <strong>de</strong>gradate,<br />
realizarea <strong>de</strong> lucrări hidrotehnice <strong>de</strong><br />
colectare a apelor pluviale şi a<br />
izvoarelor <strong>de</strong> coastă<br />
Realizarea lucrărilor <strong>de</strong> apărare a<br />
<strong>mediu</strong>lui natural şi construit împotriva<br />
inundaţiilor<br />
Reabilitarea lucrărilor existente cu rol <strong>de</strong><br />
apărare împotriva inundaţiilor<br />
Conştientizarea populaţiei <strong>de</strong> efectul<br />
distructiv al apei, modul <strong>de</strong> intervenţie<br />
în caz <strong>de</strong> fenomene meteorologice<br />
periculoase (ploi, poduri <strong>de</strong> gheaţă pe<br />
cursurile <strong>de</strong> apă, etc)<br />
101
POSIBILE PROBLEME DE INTERES JUDEŢEAN<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 13 Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
Prevenirea şi<br />
combaterea<br />
poluărilor<br />
acci<strong>de</strong>ntale<br />
Incendierea<br />
voluntară a pajiştilor,<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong><br />
protecţie şi a<br />
gunoaielor <strong>de</strong> către<br />
persoane fizice sau<br />
juridice<br />
specifice<br />
Eliminarea<br />
impactului<br />
asupra aerului,<br />
solului şi<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă<br />
datorat<br />
incendierii<br />
voluntare<br />
Aplicarea<br />
legislaţiei în<br />
vigoare<br />
- nr. sancţiuni<br />
aplicate<br />
Aplicarea <strong>de</strong> sancţiuni <strong>pentru</strong> cei care<br />
încalcă legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în vigoare<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 14 REVIZUIREA PRACTICILOR DE MEDIU<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Necesitatea<br />
implementării<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
management <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> <strong>de</strong> către<br />
agenţii economicii şi<br />
Introducerea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
management <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Creşterea<br />
performanţelor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în toate<br />
domeniiile <strong>de</strong><br />
activitate<br />
- nr. unităţi<br />
certificate<br />
Implementarea sistemelor <strong>de</strong> management<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (ISO 14001)<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
autorităţile <strong>local</strong>e<br />
Tratarea <strong>de</strong> către<br />
autorităţile <strong>local</strong>e a<br />
aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
ca probleme<br />
neprioritare<br />
Informarea<br />
autorităţilor<br />
<strong>local</strong>e privind<br />
problemele <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> specifice<br />
zonei<br />
Creşterea nivelului<br />
<strong>de</strong> cunoştinţe<br />
privind<br />
problemele <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr. acţiuni Campanii <strong>de</strong> informare a comunităţilor cu<br />
privire la starea calităţii <strong>mediu</strong>lui şi<br />
problemelor specifice <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la nivel<br />
<strong>local</strong><br />
102
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 15 POLUAREA TRANSFRONTALIERĂ<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Sistem <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
a calităţii<br />
aerului<br />
Realizarea unei<br />
reţele <strong>de</strong><br />
supraveghere a<br />
poluării<br />
atmosferice<br />
Inexistenţa unei<br />
reţele <strong>de</strong><br />
supraveghere a<br />
poluării atmosferice<br />
transfrontieră la<br />
mare distanţă şi <strong>de</strong><br />
provenienţă<br />
transfrontieră<br />
Crearea unei<br />
reţele<br />
transfrontiere<br />
<strong>de</strong><br />
supraveghere<br />
a calităţii<br />
aerului<br />
- nr. reţele Realizarea unei reţele <strong>de</strong> supraveghere a poluării<br />
atmosferice transfrontieră<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 16 ACTIVITĂŢI AGRICOLE ŞI DEZVOLTARE RURALĂ<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
Directivei<br />
91/676/CEE,<br />
privind<br />
poluarea cu<br />
nitraţi şi<br />
pestici<strong>de</strong>, a<br />
Utilizarea<br />
necontrolată şi<br />
neraţională în<br />
activităţi agicole a<br />
îngrăşămintelor<br />
naturale, chimice şi a<br />
pestici<strong>de</strong>lor<br />
Prevenirea<br />
poluării solului<br />
agricol şi a<br />
contaminării<br />
culturilor<br />
vegetale cu<br />
nitraţi şi<br />
pestici<strong>de</strong><br />
Respectarea<br />
Codului Bunelor<br />
Practici Agricole<br />
- concentraţia<br />
nutrienţilor,<br />
pestici<strong>de</strong>lor şi<br />
indicatori<br />
generali în foraje<br />
şi sol, în scopul<br />
stabilirii zonelor<br />
contaminate<br />
Directivei<br />
18/2001/CEE<br />
- ℅ <strong>de</strong> realizare a<br />
investiţiilor<br />
privind<br />
introducerea<br />
<strong>de</strong>liberată în<br />
<strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a<br />
OMG-urilor<br />
şi a<br />
principiului<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
- nr. acţiuni <strong>de</strong><br />
informare<br />
Realizarea monitorizării concentraţiei <strong>de</strong><br />
azotaţi şi pestici<strong>de</strong> din sol din zonele<br />
vulnerabile/monitorizate<br />
Realizarea/mo<strong>de</strong>rnizarea spaţiilor <strong>de</strong> stocare<br />
a <strong>de</strong>jecţiilor animaliere<br />
Acţiuni <strong>de</strong> informare asupra tratamentelor<br />
fitosanitare efectuate/necesare <strong>de</strong> efectuat<br />
Respectarea normelor agrotehnice<br />
103
Respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
Directivei<br />
91/676/CEE,<br />
privind<br />
poluarea cu<br />
nitraţi şi<br />
pestici<strong>de</strong> a<br />
Directivei<br />
18/2001/CEE<br />
privind<br />
introducerea<br />
<strong>de</strong>liberată în<br />
<strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a<br />
OMG-urilor<br />
şi a<br />
principiului<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
Respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
Directivei<br />
91/676/CEE,<br />
privind<br />
poluarea cu<br />
nitraţi şi<br />
pestici<strong>de</strong> a<br />
Directivei<br />
18/2001/CEE<br />
privind<br />
introducerea<br />
<strong>de</strong>liberată în<br />
<strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a<br />
OMG-urilor<br />
şi a<br />
Pericolul generat <strong>de</strong><br />
cultivarea OMG-uri<br />
şi plasarea pe piaţă a<br />
produselor rezultate<br />
din această activitate<br />
asupra sănătăţii<br />
umane<br />
Lipsa <strong>de</strong> interes<br />
<strong>pentru</strong> promovarea<br />
produselor<br />
agricole/ecologice pe<br />
piaţa internă şi<br />
externă<br />
Asigurarea<br />
stării <strong>de</strong><br />
sănătate umană<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui,<br />
raportat la<br />
intoducerea<br />
<strong>de</strong>liberată în<br />
<strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a<br />
organismelor<br />
modificate<br />
genetic<br />
Crearea şi<br />
implementarea<br />
unor programe<br />
cu privire la<br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
durabilă a<br />
satelor<br />
Controlul<br />
activităţilor în<br />
care sunt<br />
implicate OMGuri<br />
Revigorarea<br />
satelor prin<br />
programe <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare<br />
durabilă<br />
- realizare inventar<br />
- nr. controale<br />
- nr. parteneriate<br />
- nr. acţiuni<br />
Inventarierea locaţiilor şi a suprafeţelor<br />
cultivate cu plante superioare modificate<br />
genetic<br />
Controlul conformităţii autorizaţiilor emise<br />
<strong>de</strong> MM privind introducerea în <strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a OMG<br />
Crearea <strong>de</strong> parteneriate între autorităţile<br />
<strong>local</strong>e, regionale şi instituţii specializate în<br />
scopul <strong>de</strong>zvoltării zonelor rurale<br />
Aplicarea <strong>de</strong> măsuri în ve<strong>de</strong>rea revigorării<br />
sectorului agricol în concordanţă cu măsuri<br />
<strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui<br />
Promovarea agriculturii ecologice şi a<br />
produselor acesteia<br />
104
principiului<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
durabile<br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 17 ASPECTE LEGISLATIVE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv Problema<br />
Obiective Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
general<br />
specifice<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> prin<br />
cunoaşterea,<br />
aplicarea şi<br />
respectarea<br />
reglementărilor<br />
privind<br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Prioritizarea<br />
investiţiilor în cadrul<br />
ju<strong>de</strong>ţului şi la nivelul<br />
consiilor <strong>local</strong>e<br />
conform<br />
angajamentelor cu<br />
UE - Capitolul 22<br />
Protecţia Mediului şi<br />
a proiectelor<br />
strategice existente<br />
la nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
Respectarea şi<br />
implementarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
legislaţiei<br />
naţionale ce<br />
transpune<br />
directivele UE<br />
din domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui în<br />
activităţile <strong>de</strong><br />
Creşterea<br />
performanţelor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în toate<br />
domeniile <strong>de</strong><br />
activitate<br />
-<br />
-<br />
nr. acţiuni<br />
nr. PUG/PATJ<br />
revizuite/elaborat<br />
e<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> prin<br />
cunoaşterea,<br />
aplicarea şi<br />
respectarea<br />
reglementărilor<br />
privind<br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Îmbunătăţirea<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> prin<br />
Necunoaşterea<br />
legislaţiei în<br />
domeniul protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător<br />
Insuficienta<br />
conştientizare din<br />
partea<br />
manageriatului<br />
planificare<br />
Informarea<br />
societăţii civile<br />
privind<br />
legislaţia în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Respectarea şi<br />
implementarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
legislaţiei<br />
Implicarea activă<br />
a populaţiei în<br />
protejarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Managementul<br />
corespunzător al<br />
societăţilor<br />
privind protecţia<br />
Introducerea în PUG/PATJ a tuturor<br />
măsurilor privind protecţia <strong>mediu</strong>lui<br />
cuprinse în angajamentele cu UE -<br />
Capitolul 22 - Protecţia <strong>mediu</strong>lui<br />
Accesarea <strong>de</strong> fonduri în ve<strong>de</strong>rea<br />
respectării termenelor negociate<br />
- nr. acţiuni Organizarea <strong>de</strong> campanii <strong>de</strong> conştientizare<br />
cu privire la legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, la<br />
măsurile din cadrul POS - Mediu, POR,<br />
AFM, POS - CCE, FEADR, şi a altor<br />
programe <strong>de</strong> finanţare<br />
nr. instruiri Instruiri periodice a persoanelor<br />
responsabile cu problemele <strong>de</strong> protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui din cadrul instituţiilor,<br />
societăţilor comerciale, ONG-urilor<br />
105
cunoaşterea,<br />
aplicarea şi<br />
respectarea<br />
reglementărilor<br />
privind<br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
societăţilor<br />
comerciale,<br />
instituţiilor<br />
privitoare la<br />
conservarea<br />
<strong>mediu</strong>lui natural<br />
naţionale ce<br />
transpune<br />
Directivele UE<br />
din domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
CATEGORIA DE PROBLEME – PM 18 ENERGIE<br />
PLAN DE ACŢIUNE<br />
Obiectiv<br />
general<br />
Problema<br />
Obiective<br />
specifice<br />
Limitarea Lipsa sistemelor <strong>de</strong> Implementarea<br />
efectelor valorificare a sistemelor <strong>de</strong><br />
negative ale energiei regenerabile energie ver<strong>de</strong><br />
schimbărilor<br />
climatice<br />
Limitarea<br />
efectelor<br />
negative ale<br />
schimbărilor<br />
climatice<br />
Lipsa stimulării<br />
financiare a<br />
persoanelor fizice şi<br />
juridice care<br />
implementează<br />
sisteme verzi <strong>de</strong><br />
generare a energiei<br />
prin HCL <strong>de</strong><br />
reducere a taxelor şi<br />
impozitelor<br />
Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
valorificare a<br />
energiei verzi<br />
Ţinte Indicatori Acţiuni<br />
Încurajarea<br />
utilizării<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
energie<br />
regenrabilă<br />
Încurajarea<br />
reducerii<br />
consumurilor<br />
energetice prin<br />
utilizarea <strong>de</strong><br />
energie ver<strong>de</strong><br />
- nr. sisteme <strong>de</strong><br />
valorificare a<br />
energiei verzi<br />
Elaborarea şi implementarea <strong>de</strong> programe<br />
vizând eficienţa energetică<br />
Accesarea <strong>de</strong> fonduri <strong>pentru</strong> implementarea<br />
<strong>de</strong> proiecte în domeniul energiei<br />
regenerabile<br />
- nr. Hot HCL Emiterea <strong>de</strong> hotărâri având ca obiect<br />
reducerea <strong>de</strong> taxe şi impozite <strong>pentru</strong><br />
populaţia care utilizează energie ver<strong>de</strong><br />
106
5. PLANUL DE IMPELEMENTARE A ACŢIUNILOR<br />
<strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong> implementare a acţiunilor a fost elaborat, ca o primă etapă, <strong>pentru</strong> acţiunile prioritare<br />
selectate <strong>de</strong> Comitetul <strong>de</strong> Coordonare pe baza criteriilor <strong>de</strong> ierarhizare.<br />
Responsabilitatea punerii în practică a acestor acţiuni revine diferitelor instituţii, cum ar fi: Consilii<br />
<strong>local</strong>e, <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean, agenţii economici, instituţii publice. Principalele acţiuni preliminare fazei <strong>de</strong><br />
implementare a PLAM se consi<strong>de</strong>ră a fi următoarele:<br />
‣ Însuşirea PLAM <strong>de</strong> către toţi factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie <strong>local</strong>i şi unirea tuturor forţelor capabile să<br />
implementeze acţiunile prevăzute în PLAM;<br />
‣ Eforturi <strong>pentru</strong> susţinerea în continuare a procesului <strong>de</strong> implementare a PLAM, <strong>de</strong> evaluare<br />
a rezultatelor, <strong>de</strong> actualizare şi îmbunătăţire a acestuia;<br />
‣ Conştientizarea publicului cu privire la problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi crearea cadrului concret<br />
a<strong>de</strong>cvat <strong>pentru</strong> implicarea reală a publicului în luarea <strong>de</strong>ciziilor;<br />
‣ Schimbarea mentalităţilor, la toate nivelele, referitor la perceperea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi<br />
la modul <strong>de</strong> abordare a soluţiilor <strong>de</strong> rezolvare;<br />
‣ Stabilirea unei ierarhii a <strong>local</strong>ităţilor în funcţie <strong>de</strong> problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, în ve<strong>de</strong>rea alocării<br />
corespunzatoare a fondurilor disponibile din bugetele <strong>local</strong>e şi alte surse <strong>de</strong> finanţare.<br />
1. Responsabilii <strong>de</strong> implementare / monitorizare, a căror alegere a vizat patru mari categorii <strong>de</strong><br />
instituţii/organisme sau organizaţii::<br />
‣ Administraţia publică <strong>local</strong>ă - conform legislaţiei în vigoare are o serie <strong>de</strong> atribuţii cu privire<br />
la managementul administrativ al <strong>local</strong>ităţilor, inclusiv din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al protecţiei<br />
calităţii <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
‣ Agenţii economici - în urma i<strong>de</strong>ntificării unor probleme care vizează surse punctiforme <strong>de</strong><br />
poluare alocate activităţii unor agenţi economici, acţiunile şi responsabilităţile care revin<br />
acestora au fost preluate din Programele <strong>de</strong> Conformare sau Programele <strong>de</strong> Etapizare<br />
existente sau în absenţa acestora prin alocarea unor acţiuni specifice <strong>de</strong> reglementare a<br />
activităţii<br />
‣ Institutii publice <strong>de</strong>concentrate - măsurile şi acţiunile care vizează instituţiile publice<br />
<strong>de</strong>concentrate conduc la creşterea capacităţii <strong>de</strong> monitorizare, control şi reglementare în<br />
domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurator, precum şi măsuri care vizează promovarea<br />
bunelor practici în domeniul <strong>mediu</strong>lui şi educaţia ecologică<br />
‣ Societatea civilă - o serie <strong>de</strong> măsuri cu caracter educativ au ca responsabil comunitatea<br />
<strong>local</strong>ă, reprezentată în special prin ONG-uri, ca structuri comunitare capabile să asigure<br />
această implementare.<br />
2. Termenele <strong>de</strong> implementare, finalizare a acţiunilor<br />
Termenele <strong>de</strong> implementare ale acţiunilor au fost corelate cu legislaţia naţională în vigoare,<br />
precum şi cu perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> tranziţie rezultate din negocieri la Capitolul 22 - Mediu şi menţionate în<br />
Tratatul privind A<strong>de</strong>rarea României la Uniunea Europeană. Au fost i<strong>de</strong>ntificate trei grupe <strong>de</strong> acţiuni<br />
necesare rezolvării problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>:<br />
‣ Acţiuni pe termen scurt (maxim 1 an) - acţiuni care finalizează o activitate anterioară şi au<br />
termene sca<strong>de</strong>nte în anul 2009;<br />
‣ Acţiuni pe termen <strong>mediu</strong> (între 1 şi 4 ani) - acţiuni care vizează atingerea majorităţii<br />
acţiunilor prevăzute în <strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong> Acţiune;<br />
‣ Actiuni pe termen lung (între 4 si 10 ani) - acţiuni care vizează în general problemele<br />
complexe şi cu impact <strong>de</strong>osebit asupra <strong>mediu</strong>lui înconjurător, probleme care din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al implementării legislaţiei europene în domeniu sunt incluse în Directivele<br />
Europene care solicită tranziţie din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al implementării în România.<br />
107
3. Sursele potenţiale <strong>de</strong> finanţare:<br />
Sursele potenţiale <strong>de</strong> finanţare incluse în <strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu sunt în general, <strong>de</strong><br />
trei tipuri:<br />
Surse interne - respectiv surse existente în bugetul responsabilului <strong>de</strong> implementare<br />
Surse naţionale - respectiv surse <strong>de</strong> finanţare care sunt incluse în diferite fonduri<br />
guvernamentale naţionale şi care sunt alocate <strong>pentru</strong> tipurile <strong>de</strong> acţiuni incluse în PLAM<br />
Surse externe - respectiv surse <strong>de</strong> finanţare extrabugetare, alocate <strong>de</strong> către fonduri sau instituţii<br />
internaţionale, şi care în general vizează tipurile <strong>de</strong> probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> i<strong>de</strong>ntificate în <strong>Plan</strong>ul<br />
Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu.<br />
Fondurile Uniunii Europene <strong>de</strong> prea<strong>de</strong>rare<br />
Programele <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare au avut un rol important nu numai prin prisma finanţării<br />
investiţiilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, cât şi în acumularea experienţei necesare pregătirii programelor <strong>de</strong> post-a<strong>de</strong>rare.<br />
Noile structuri <strong>pentru</strong> gestionarea fondurilor <strong>de</strong> post-a<strong>de</strong>rare au fost formate având ca bază vechile<br />
unităţi ISPA şi PHARE din cadrul MMDD (actual MM) . Personalul a fost instruit în elaborarea şi<br />
managementul proiectelor, care vor fi <strong>de</strong> importanţă vitală în implementarea acquis-ului UE şi în<br />
contextul creşterii semnificative a fondurilor UE. S-a câştigat experienţă din pregătirea strategiilor<br />
sectoriale, <strong>de</strong>zvoltarea proiectelor, procedurile <strong>de</strong> achiziţie, evaluarea impactului asupra <strong>mediu</strong>lui<br />
(EIM), achiziţia <strong>de</strong> terenuri, monitorizarea.<br />
O evaluare completă a programelor <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare nu poate fi efectuată înainte ca majoritatea<br />
proiectelor să fie finalizate. Totuşi, un rezumat al problemelor întâmpinate pe parcursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong><br />
programare 2000-2006 inclu<strong>de</strong>: peste jumătate din perioadă a durat elaborarea cadrului <strong>de</strong><br />
fundamentare a finanţării, în paralel cu transpunerea acquis-ului comunitar; lipsa sau neclaritatea<br />
procedurilor/ghidurilor, în<strong>de</strong>osebi la începutul procesului; lipsa unor cerinţe clare privind EIM şi<br />
Analiza Cost Beneficiu <strong>pentru</strong> proiectele majore au creat a<strong>de</strong>sea blocaje; expertiza limitată în<br />
pregătirea şi implementarea investiţiilor la scară largă, a principiilor procedurale ale UE; sistem prea<br />
centralizat cu multe nivele şi instituţii implicate în procesul <strong>de</strong>cizional dublat <strong>de</strong> o legislaţie neclară,<br />
conducând uneori la <strong>de</strong>cizii întârziate în procesul <strong>de</strong> achiziţii şi plăţi; lipsa transparenţei în prezentarea<br />
rapoartelor <strong>de</strong> control naţional şi a celor <strong>de</strong> antifraudă, precum şi a măsurilor reactive care pot să<br />
pericliteze procesul <strong>de</strong> plată; abordarea proiect cu proiect în loc <strong>de</strong> abordare prin programe.<br />
Administraţia Fondului <strong>pentru</strong> Mediu (AFM), instituţie publică cu personalitate juridică,<br />
finanţată integral din venituri proprii, în coordonarea Ministerului Mediului, răspun<strong>de</strong> <strong>de</strong> gestionarea<br />
Fondului <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>, în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile Ordonanţei <strong>de</strong> Urgenţă (OUG) nr. 196/2005<br />
privind Fondul <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> (publicată în M.Of. nr. 1193/30 <strong>de</strong>cembrie 2005), aprobată prin Legea nr.<br />
105/2006 (publicată în M.Of. nr. 393/08 mai 2006), cu modificările şi completările ulterioare.<br />
Fondul <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> este un instrument economico-financiar <strong>de</strong>stinat susţinerii şi realizării<br />
proiectelor <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui. Fondul <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> este un fond public, <strong>de</strong>ductibil din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fiscal, iar<br />
veniturile acestuia constituie venituri publice, ce fac parte din bugetul general consolidat, constituite<br />
printr-o lege specială care stabileşte şi <strong>de</strong>stinaţiile acestora. Pentru a veni în sprijinul agenţilor<br />
economici care sunt obligaţi să respecte preve<strong>de</strong>rile art. 9 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul<br />
<strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>, aprobată prin Legea nr. 105/2006, precizăm că baza <strong>de</strong> calcul la care se aplică procentele<br />
prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a), e), f) şi j) reprezintă valoarea <strong>de</strong> vânzare, exclusiv taxa pe valoarea<br />
adăugată aferentă.<br />
Încasările din Fondul <strong>de</strong> Mediu sunt reprezentate <strong>de</strong> diferite taxe suportate <strong>de</strong> către agenţii<br />
economici poluatori, alocaţii <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat, donaţii, sponsorizări, asistenţă financiară din partea<br />
unor persoane fizice sau juridice sau a unor organizaţii internaţionale, taxe <strong>pentru</strong> eliberarea autorizaţiei<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, precum şi rambursarea împrumutului şi a dobânzii <strong>de</strong> către utilizatorii resurselor fondului.<br />
108
Categoriile <strong>de</strong> proiecte eligibile <strong>pentru</strong> finanţare din Fondul <strong>de</strong> Mediu sunt stabilite printr-un<br />
plan anual adoptat în conformitate cu legislaţia în vigoare. Administraţia Fondului <strong>pentru</strong> Mediu<br />
selectează proiectele propuse <strong>pentru</strong> finanţare din Fondul <strong>pentru</strong> Mediu, urmăreşte şi controlează<br />
implementarea proiectelor adoptate. Resursele fondului sunt în mare parte canalizate către<br />
achiziţionarea <strong>de</strong> aparatură cu tehnologie nepoluantă şi proiecte <strong>de</strong> gestiune a <strong>de</strong>şeurilor (inclusiv<br />
<strong>de</strong>şeuri periculoase). În anul 2008, AFM şi-a propus susţinerea financiară a proiectelor care au vizat<br />
toate categoriile specifice <strong>de</strong> proiecte eligibile <strong>pentru</strong> finanţare menţionate în OUG nr.196/2005 privind<br />
Fondul <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>. Categoriile <strong>de</strong> proiecte eligibile <strong>pentru</strong> finanţare din Fondul <strong>pentru</strong> Mediu<br />
conform OUG nr. 196/2005 privind Fondul <strong>pentru</strong> Mediu, au fost următoarele: prevenirea poluării;<br />
reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; reducerea nivelurilor <strong>de</strong> zgomot; utilizarea <strong>de</strong><br />
tehnologii curate; gestionarea <strong>de</strong>şeurilor, inclusiv a <strong>de</strong>şeurilor periculoase, (<strong>pentru</strong> această sesiune nu se<br />
pot <strong>de</strong>pune proiecte privind reciclarea anvelopelor uzate); protecţia resurselor <strong>de</strong> apă, staţiile <strong>de</strong> tratare,<br />
staţiile <strong>de</strong> epurare <strong>pentru</strong> comunităţi <strong>local</strong>e; gospodărirea integrată a zonei costiere; conservarea<br />
biodiversităţii; administrarea ariilor naturale protejate; educaţia şi conştientizarea publicului privind<br />
protecţia <strong>mediu</strong>lui; creşterea producţiei <strong>de</strong> energie din surse regenerabile; reducerea emisiilor <strong>de</strong> gaze<br />
cu efect <strong>de</strong> seră; reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; împădurirea terenurilor<br />
<strong>de</strong>gradate situate în zonele <strong>de</strong>ficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii; închi<strong>de</strong>rea iazurilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cantare din sectorul minier; lucrări <strong>de</strong>stinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse<br />
<strong>de</strong> fenomenele meteorologice periculoase la lucrările <strong>de</strong> gospodărire a apelor aferente obiectivelor din<br />
domeniul public al statului. Informaţii suplimentare se regăsesc pe site-ul Administraţiei Fondului<br />
<strong>pentru</strong> Mediu: http://www.afm.ro.<br />
Programul PHARE<br />
În România, programul PHARE a luat fiinţă încă din 1998, iar protecţia <strong>mediu</strong>lui reprezintă un<br />
domeniu important <strong>de</strong> acţiune în cele 3 componente active ale sale - Phare “Naţional”, Phare<br />
“Cooperare trans-frontalieră” şi Phare “ Coeziune economică şi socială “. Obiectivele naţionale <strong>pentru</strong><br />
fiecare an <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare au evoluat <strong>de</strong> la pregătirea adoptării acquis-ului comunitar <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la aspecte<br />
practice <strong>de</strong> implementare. Cu sprijinul programului PHARE s-a reuşit transpunerea aproape în totalitate<br />
a legislaţiei europene în domeniile: legislaţie orizontală, substanţe chimice, managementul <strong>de</strong>şeurilor,<br />
controlul poluării industriale, calitatea aerului, calitatea apei, protecţia împotriva zgomotului<br />
Proiectele PHARE au contribuit substanţial la întărirea capacităţii administrative la nivel<br />
central, regional şi <strong>local</strong> prin organizarea <strong>de</strong> sesiuni <strong>de</strong> training sau seminarii <strong>de</strong> informare pe diverse<br />
probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, dotarea cu echipamente <strong>de</strong> monitorizare a calităţii <strong>mediu</strong>lui, calculatoare, softuri,<br />
echipamente <strong>de</strong> birotică. Astfel, cu sprijinul proiectului PHARE 2000 s-a realizat punerea în practică,<br />
la nivelul aglomerărilor urbane din România, a unuia dintre cele mai mo<strong>de</strong>rne sisteme <strong>de</strong> monitorizare<br />
a calităţii aerului din Europa.<br />
Strategiile naţionale, planurile <strong>de</strong> acţiune naţionale, regionale şi <strong>local</strong>e din domeniul <strong>mediu</strong>lui<br />
înconjurător au fost elaborate sau actualizate astfel încât să asigure o viziune cât mai coerentă asupra<br />
politicii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> din România şi asupra modului în care aceasta ar putea fi implementată. Prin<br />
programul PHARE 2003 CES s-a implementat prima schemă (pilot) <strong>de</strong> granturi mici <strong>pentru</strong><br />
managementul <strong>de</strong>şeurilor, în regiunea Centru (valoare 5,33 milioane Euro), <strong>pentru</strong> ca apoi, prin<br />
PHARE 2004, schema a fost extinsă la nivelul întregii ţări (valoare 21,87 MEuro). Prin PHARE 2005-<br />
2006 s-au finanţat alte sectoare <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> (aer, IPPC, apă, protecţia naturii) avându-se în ve<strong>de</strong>re ca şi<br />
sistemul privat să fie consi<strong>de</strong>rat beneficiar. Investiţiile finanţate prin proiectele PHARE în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui se ridică la aprox. 276 mil. Euro şi sunt concentrate pe implementarea legislatiei<br />
europene <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. Programul PHARE contribuie în prezent cu aproximativ 19 milioane Euro la<br />
pregătirea <strong>de</strong> proiecte în ve<strong>de</strong>rea finanţării din Fonduri Structurale şi din Fondul <strong>de</strong> Coeziune.<br />
109
Programul ISPA<br />
Obiectivele ISPA au fost următoarele: să sprijine ţările beneficiare în ve<strong>de</strong>rea alinierii<br />
standar<strong>de</strong>lor lor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> la cele ale Uniunii Europene, să extindă şi să conecteze reţelele <strong>de</strong> transport<br />
proprii cu cele Trans - europene, să familiarizeze ţările beneficiare cu politicile şi procedurile aplicate<br />
<strong>de</strong> Fondurile Structurale şi <strong>de</strong> Coeziune ale Uniunii Europene. ISPA s-a concentrat pe directivele <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> din următoarele sectoare: alimentarea cu apă potabilă, epurarea apelor uzate, managementul<br />
<strong>de</strong>şeurilor soli<strong>de</strong> şi periculoase, poluarea aerului. Prin ISPA, România a primit anual între 208 - 270<br />
milioane euro, din care 104 - 135 milioane euro au fost alocate <strong>pentru</strong> proiecte din infrastructura <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> (apă şi <strong>de</strong>şeuri).<br />
În perioada 2000-2005 au fost aprobate <strong>pentru</strong> finanţare ISPA 42 <strong>de</strong> măsuri, dintre care 29<br />
<strong>pentru</strong> îmbunătăţirea calităţii apei (<strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii <strong>de</strong> apă/apă uzată), 7 în domeniul<br />
managementului integrat al <strong>de</strong>şeurilor şi 6 proiecte <strong>de</strong> Asistenţă Tehnică. Valoarea totală a proiectelor<br />
finanţate prin ISPA se ridică la 1,45 miliar<strong>de</strong> Euro, din care cca. 1,04 miliar<strong>de</strong> Euro reprezintă grant<br />
ISPA, cofinanţarea fiind asigurată <strong>de</strong> împrumuturi <strong>de</strong> la IFI (în special BEI şi BERD, dar şi Banca<br />
Germană KfW), acorduri bilaterale (Ministerul Mediului din Danemarca) şi contribuţia <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong><br />
stat sau bugetele <strong>local</strong>e. Pregătirea proiectelor <strong>pentru</strong> finaţare ISPA a fost asigurată din bugetul <strong>de</strong> stat<br />
şi bugetul <strong>local</strong>, din programele <strong>de</strong> pre-a<strong>de</strong>rare la UE şi din numeroase acorduri bilaterale (Spania,<br />
Danemarca, Germania, Japonia). Având în ve<strong>de</strong>re resursele financiare din partea UE, mai consi<strong>de</strong>rabile<br />
după a<strong>de</strong>rare, sprijinul ISPA a fost solicitat <strong>pentru</strong> pregătirea unui important portofoliu <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong><br />
proiecte majore, în sectoarele <strong>de</strong> apă şi <strong>de</strong>şeuri, aflate în pregătire.<br />
Programul SAMTID<br />
Ministerul Român al Internelor şi Reformei Administrative a <strong>de</strong>marat în anul 2001 Programul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), <strong>de</strong>stinat îmbunătăţirii stării<br />
tehnice a infrastructurii <strong>local</strong>e în domeniul calităţii apei potabile şi a serviciilor <strong>de</strong> alimentare cu apă.<br />
Până în prezent, programul a fost accesat <strong>de</strong> un număr <strong>de</strong> 91 <strong>de</strong> oraşe din 14 ju<strong>de</strong>ţe, având o populaţie<br />
totală <strong>de</strong> aproximativ 2,5 milioane <strong>de</strong> locuitori, fiind <strong>de</strong>zvoltat în 2 faze, cu 5 şi respectiv 9 Asociaţii <strong>de</strong><br />
Municipalităţi. Valoarea întregului program este <strong>de</strong> 96 mil. Euro, 40 milioane în faza I şi 56 milioane<br />
Euro în faza II. Structura <strong>de</strong> finanţare a programului este următoarea: 50% (48 milioane Euro) sub<br />
formă <strong>de</strong> grant <strong>de</strong> la UE ( reprezentand 75% ), Fondul Naţional (reprezentând 25% ) şi valoarea rămasă<br />
<strong>de</strong> 50% (reprezentând 48 milioane Euro ) provenind din împrumuturi <strong>de</strong> la BEI şi BERD.<br />
Programul SAPARD<br />
Documentul <strong>de</strong> programare multianuală şi <strong>de</strong> fundamentare <strong>pentru</strong> implementarea Programului<br />
SAPARD în România este Programul Naţional <strong>pentru</strong> Agriculturã şi Dezvoltare Ruralã (PNADR),<br />
aprobat prin Decizia Comisiei Europene la data <strong>de</strong> 12 <strong>de</strong>cembrie 2000. În cadrul acestui program este<br />
prevăzută acordarea asistenţei financiare nerambursabile <strong>pentru</strong> „Dezvoltarea şi reabilitarea<br />
infrastructurii rurale” (masura 2.1 din PNADR). Această măsură este bazată pe următoarele obiective:<br />
Construcţia şi mo<strong>de</strong>rnizarea drumurilor şi podurilor comunale;<br />
Construcţia şi mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu apă potabilă;<br />
Construcţia <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> canalizare şi staţii <strong>de</strong> epurare a apei uzate.<br />
Prin inter<strong>mediu</strong>l Agenţiei SAPARD, au fost selectate <strong>pentru</strong> măsura 2.1. 854 <strong>de</strong> proiecte în<br />
domeniul îmbunătăţirii infrastructurii rurale, în valoare totală <strong>de</strong> aprox. 512 mil. Euro.<br />
Programul LIFE<br />
Cele două componente ale programului LIFE <strong>pentru</strong> ţările candidate, LIFE - Mediu şi LIFE<br />
Natura, sunt funcţionale în România din 1999 şi finanţează proiecte ce tratează probleme specifice,<br />
<strong>local</strong>e <strong>de</strong> îmbunătăţire, protecţie sau conservare a calităţii <strong>mediu</strong>lui (LIFE Mediu) şi a biodiversităţii<br />
(LIFE Natura). Dacă proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecţia diferitelor<br />
ecosisteme şi specii <strong>de</strong> plante şi animale, în cadrul componentei „Mediu” au fost elaborate proiecte<br />
inovatoare privind sistemul <strong>de</strong> avertizare în cadrul fenomenelor periculoase, <strong>de</strong>zvoltarea unor sisteme<br />
110
operative <strong>pentru</strong> studiul <strong>de</strong> impact al poluării, monitorizarea şi prognozarea acestuia, sensibilizarea<br />
populaţiei în precolectarea selectivă a <strong>de</strong>şeurilor menajere, etc. Acest tip <strong>de</strong> proiecte vin în sprijinul<br />
măsurilor <strong>de</strong> infrastructură ale programului ISPA şi contribuie la realizarea obiectivelor naţionale <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>. În perioada 1999-2004, au fost aprobate 31 <strong>de</strong> proiecte, cu o contribuţie totală a proiectului<br />
LIFE <strong>de</strong> aprox. 8,43 mil Euro. În 2005 au fost aprobate 7 proiecte (unul în cadrul componentei LIFE-<br />
MEDIU şi 6 proiecte în cadrul LIFE-NATURA) cu o valoare totală <strong>de</strong> 5,6 milioane Euro.<br />
GEF (Facilitatea Globală <strong>pentru</strong> Mediu)<br />
România a a<strong>de</strong>rat la Facilitatea Globală <strong>pentru</strong> Mediu în 1994. GEF este <strong>de</strong>stinat susţinerii<br />
financiare <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui la nivel global, prin constituirea unui fond special şi alocarea<br />
acestuia <strong>pentru</strong> proiecte globale ce au în ve<strong>de</strong>re păstrarea biodiversitaţii, schimbările climatice,<br />
poluanţii organici persistenti, combaterea <strong>de</strong>şertificării, protejarea apelor internaţionale şi a stratului <strong>de</strong><br />
ozon. Proiectele GEF sunt implementate prin inter<strong>mediu</strong>l PNUD (Programul Naţiunilor Unite <strong>pentru</strong><br />
Dezvoltare), PNUM (Programul Naţiunilor Unite <strong>pentru</strong> Mediu) şi Banca Mondială şi sunt <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong><br />
organizaţii publice sau private şi trebuie să în<strong>de</strong>plinească două criterii: să reflecte priorităţile naţionale<br />
sau regionale şi să aibă sprijinul ju<strong>de</strong>ţelor/ţărilor implicate, şi să contribuie la ameliorarea situaţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui pe plan global. România a implementat până în prezent 20 <strong>de</strong> proiecte GEF, 8 proiecte <strong>de</strong> ţară<br />
şi 12 proiecte regionale, majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării.<br />
Programul MATRA<br />
Este un program <strong>de</strong> finanţare al Ministerului <strong>de</strong> Afaceri Externe din Olanda, ce sprijină procesul<br />
<strong>de</strong> transformare socială ce are loc în Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est. Unul din componentele programului<br />
MATRA este Programul <strong>de</strong> Granturi Mici acordate <strong>de</strong> Ambasada (Matra Small Embassy Projects<br />
Programme) cunoscut ca Matra-KAP. Obiectivele principale ale acestui program <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare sunt să<br />
acor<strong>de</strong> asistenţă sectorului public la implementarea acquis-ului comunitar sau a politicii<br />
guvernamentale legate <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare şi să stabilească relaţii <strong>de</strong> durată între instituţiile guvernamentale<br />
dintre cele două state (România şi Olanda). Programul Matra se concentrează pe proiecte din sectoarele<br />
ne-economice. Acest program este <strong>de</strong>schis <strong>pentru</strong> proiecte în următoarele opt sectoare: armonizarea<br />
legislaţiei, educaţie, <strong>mediu</strong>, justiţie, afaceri interne, sănătate, locuinţe, reforma administraţiei publice,<br />
politica socială şi condiţii <strong>de</strong> muncă.<br />
Finanţarea post-a<strong>de</strong>rare<br />
Politica <strong>de</strong> coeziune<br />
Pentru perioada 2007-2013, politica <strong>de</strong> coeziune a Uniunii Europene a fost reformată <strong>pentru</strong> a<br />
răspun<strong>de</strong> mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg (economie competitivă bazată pe<br />
cunoaştere, cercetare şi <strong>de</strong>zvoltare tehnologică, <strong>de</strong>zvoltare sustenabilă, ocuparea forţei <strong>de</strong> muncă). În<br />
urma acestei reforme, politica <strong>de</strong> coeziune are la dispoziţie trei instrumente: Fondul European <strong>pentru</strong><br />
Dezvoltare Regională, Fondul <strong>de</strong> Coeziune şi Fondul Social European. Cele trei instrumente vor fi<br />
folosite ca şi până acum, <strong>pentru</strong> a ajuta la reducerea diferenţelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică între<br />
diversele regiuni ale Uniunii Europene, punându-se accentul pe cunoaştere şi inovare, pe crearea <strong>de</strong><br />
locuri <strong>de</strong> muncă mai multe şi mai bune, cooperare între regiuni şi pe transformarea regiunilor în locuri<br />
atractive <strong>pentru</strong> a investi şi <strong>pentru</strong> a munci. Politica <strong>de</strong> coeziune are trei obiective: Convergenţa<br />
(sprijinind regiunile rămase în urmă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>zvoltării economice), Competitivitate<br />
Regională şi Ocuparea forţei <strong>de</strong> muncă (sprijinind regiuni, altele <strong>de</strong>cât cele rămase în urmă ca nivel <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare, <strong>pentru</strong> atingerea ţintelor Agen<strong>de</strong>i Lisabona) şi Cooperare Teritorială Europeană<br />
(promovând o <strong>de</strong>zvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi<br />
schimbului <strong>de</strong> bune practici între toate regiunile UE). Ultimul obiectiv va avea trei axe <strong>de</strong> acţiune, şi<br />
anume: cooperare trans-frontalieră, transnaţională şi inter-regională. România, ca beneficiară a<br />
fondurilor structurale, este eligibilă <strong>pentru</strong> toate cele trei instrumente şi <strong>pentru</strong> două dintre obiective -<br />
Convergenţa şi Cooperare Teritorială Europeană.<br />
111
Alocarea Fondurilor Structurale şi <strong>de</strong> Coeziune<br />
Fondurile <strong>de</strong> post-a<strong>de</strong>rare, respectiv Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare Regională, Fondul Social<br />
European şi Fondul <strong>de</strong> Coeziune au ca <strong>de</strong>stinaţie finanţarea măsurilor <strong>de</strong> ajutor structural la nivel<br />
comunitar în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în <strong>de</strong>zvoltare, reconversia zonelor afectate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>clin industrial, combaterea şomajului <strong>de</strong> lungă durată, inserţia profesională a tinerilor sau<br />
promovarea <strong>de</strong>zvoltării rurale. Fondul European <strong>pentru</strong> Dezvoltare Regională are misiunea <strong>de</strong> a<br />
contribui la eliminarea <strong>de</strong>zechilibrelor regionale în Comunitatea Europeană, prin sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării<br />
regiunilor <strong>de</strong>favorizate sau un<strong>de</strong> progresul economico-social este mai lent. Fondul <strong>de</strong> Coeziune este un<br />
instrument structural funcţional din 1994, care ajută statele membre să reducă diferenţele economice şi<br />
sociale şi să-şi stabilizeze economia naţională. Fondul <strong>de</strong> Coeziune oferă finanţare <strong>pentru</strong> proiectele <strong>de</strong><br />
reabilitare/extin<strong>de</strong>re a infrastructurii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi <strong>de</strong> transport.<br />
Suma totală a Fondurilor Structurale şi <strong>de</strong> Coeziune alocate României este <strong>de</strong> 19,668 miliar<strong>de</strong><br />
Euro, din care 12,661 miliar<strong>de</strong> vor fi alocate prin Fondurile Structurale în cadrul obiectivului<br />
„Convergenţa”, 6,552 miliar<strong>de</strong> Euro sunt alocate prin Fondul <strong>de</strong> Coeziune, iar 0,455 miliar<strong>de</strong> vor fi<br />
alocate obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la IPA şi ENPI,<br />
Instrumentul <strong>de</strong> Pre-A<strong>de</strong>rare şi Instrumentul European <strong>de</strong> Vecinătate şi Cooperare). Pentru următorii 7<br />
ani (2007-2013), România a pregătit o serie <strong>de</strong> documente strategice şi operaţionale <strong>pentru</strong> a stabili<br />
priorităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale României şi <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>fini alocarea fondurilor comunitare pe fiecare<br />
obiectiv în parte.<br />
<strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare (PND) cuprin<strong>de</strong> strategia naţională <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a României. În<br />
acest document, finalizat la sfârşitul anului 2005, sunt prezentate obiectivele strategice, acţiunile<br />
planificate şi sursele <strong>de</strong> finanţare din perspectiva multi-anuală (document ce nu a trebuit supus<br />
aprobării Comisiei Europene).<br />
Cadrul Strategic Naţional <strong>de</strong> Referinţă (CSNR) are la bază <strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare şi<br />
i<strong>de</strong>ntifică legătura dintre priorităţile naţionale şi regionale şi priorităţile comunitare susţinute <strong>de</strong><br />
Comisia Europeană. În CSNR se specifică alocarea anuală a fondurilor europene pe fiecare obiectiv, pe<br />
fiecare instrument şi pe fiecare program operaţional.<br />
Programele Operaţionale (PO) sunt documentele ce i<strong>de</strong>ntifică, <strong>pentru</strong> fiecare obiectiv strategic<br />
din CSNR, axele prioritare şi domeniile <strong>de</strong> intervenţie, furnizând <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre finanţarea naţională<br />
publică şi privată şi co-finanţarea <strong>de</strong> la Uniunea Europeană.<br />
Fiecare Program Operaţional este completat <strong>de</strong> un Program Complement, documente ce nu sunt<br />
supuse aprobării Comisiei Europene, dar care cuprind <strong>de</strong>talii practice privind proiectele şi cheltuielile<br />
eligibile, potenţialii beneficiari, modurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>contare, rolul autorităţilor, etc.<br />
Fiecare PO este împărţit în mai multe Axe Prioritare (ilustrând obiectivele Programului<br />
Operaţional respectiv), fiecare axă având unul sau mai multe domenii majore <strong>de</strong> intervenţie, care la<br />
rândul lor pot cuprin<strong>de</strong> una sau mai multe operaţiuni ce urmează a beneficia <strong>de</strong> finanţare din fondurile<br />
structurale.<br />
Detalii <strong>de</strong>spre aceste documente se pot găsi pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor<br />
(http://www.mefromania.ro/) în sectiunea <strong>de</strong>dicată PND. De asemenea, <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre fiecare PO în<br />
parte, şi <strong>de</strong>spre modul în care va fi implementat se găsesc pe site-urile oficiale ale Autorităţilor <strong>de</strong><br />
Management şi a Organismelor Intermediare. CSNR se implementează prin Programele Operaţionale,<br />
elaborate prin obiectivele “Convergenţa” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.<br />
Complementaritatea Instrumentului financiar LIFE+<br />
Protecţia <strong>mediu</strong>lui constituie una dintre dimensiunile fundamentale ale <strong>de</strong>zvoltării durabile a<br />
Uniunii Europene. Aceasta reprezintă o prioritate <strong>pentru</strong> cofinanţarea comunitară şi ar trebui finanţată,<br />
în principal, prin inter<strong>mediu</strong>l instrumentelor financiare orizontale ale Comunităţii, inclusiv Fondul<br />
european <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare regională, Fondul social european, Fondul <strong>de</strong> coeziune, Fondul agricol<br />
european <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare rurală, Programul-cadru <strong>pentru</strong> competitivitate şi inovaţie, Fondul european<br />
112
<strong>pentru</strong> pescuit şi cel <strong>de</strong>-al şaptelea Program-cadru <strong>pentru</strong> cercetare, <strong>de</strong>zvoltare tehnologică şi activităţi<br />
<strong>de</strong>monstrative.<br />
Aceste instrumente financiare comunitare nu acoperă toate priorităţile <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>. În consecinţă,<br />
este nevoie <strong>de</strong> un instrument financiar <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> (LIFE+), care să ofere asistenţă specifică <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea şi punerea în aplicare a politicii şi a legislaţiei comunitare în materie <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, în special a<br />
obiectivelor celui <strong>de</strong>-al şaselea Program comunitar <strong>de</strong> acţiune <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong> (PAM 6) instituit prin<br />
Decizia nr. 1600/2002/CE a Parlamentului European şi a <strong>Consiliul</strong>ui din 22 iulie 2002.<br />
Cerinţele <strong>de</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui trebuie să fie integrate în <strong>de</strong>finirea şi punerea în aplicare a<br />
politicilor şi activităţilor comunitare, inclusiv a instrumentelor financiare. În consecinţă, LIFE+ ar<br />
trebui să fie complementar celorlalte instrumente financiare comunitare, iar Comisia şi statele membre<br />
ar trebui să asigure această complementaritate la nivel comunitar, naţional, regional şi <strong>local</strong>.<br />
PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ - PNDR<br />
Fondul European <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument <strong>de</strong><br />
finanţare creat <strong>de</strong> Uniunea Europeană <strong>pentru</strong> a sprijinii ţările membre în implementarea Politicii<br />
Agricole Comune. Politica Agricolă Comună este un set <strong>de</strong> reguli şi mecanisme care reglementează<br />
producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în Uniunea Europeană şi care acordă o<br />
mare atenţie <strong>de</strong>zvoltării rurale.<br />
FEADR reprezintă o oportunitate <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong> spaţiul rural românesc, în valoare <strong>de</strong><br />
aproximativ 7,5 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro, începând cu 2007 şi până în 2013. FEADR se bazează pe principiul<br />
cofinanţării proiectelor <strong>de</strong> investiţii private. Fondurile europene <strong>pentru</strong> agricultură vor putea fi accesate<br />
în baza documentului-cheie Programul Naţional <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală (PNDR).<br />
Axe prioritare tematice:<br />
AXA 1: Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier<br />
1.1. Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consoli<strong>de</strong>ze potenţialul uman<br />
1.1.1. Formare profesională (training), informare şi difuzare <strong>de</strong> cunoştinţe<br />
1.1.2. Instalarea tinerilor fermieri<br />
1.2. Măsuri menite să restructureze şi să <strong>de</strong>zvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia<br />
1.2.1. Mo<strong>de</strong>rnizarea exploataţiilor agricole<br />
1.2.2. Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii<br />
1.2.3. Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere<br />
1.2.5. Îmbunătăţirea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea şi adaptarea agriculturii şi<br />
silviculturii<br />
1.3. Măsuri <strong>de</strong> tranziţie <strong>pentru</strong> România<br />
1.4.1. Sprijinirea fermelor agricole <strong>de</strong> semi-subzistenţă<br />
1.4.2. Înfiinţarea grupurilor <strong>de</strong> producători<br />
1.4.3. Furnizarea <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> consiliere şi consultanţă <strong>pentru</strong> agricultoră<br />
AXA 2: Îmbunătăţirea <strong>mediu</strong>lui şi a spaţiului rural<br />
2.1. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole<br />
2.1.1. Sprijin <strong>pentru</strong> Zona Montană Defavorizată<br />
2.1.2. Sprijin <strong>pentru</strong> zone <strong>de</strong>favorizate - altele <strong>de</strong>cât zona montană<br />
2.1.4. Plăţi <strong>de</strong> agro-<strong>mediu</strong><br />
2.2. Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere<br />
2.2.1. Prima împădurire a terenurilor agricole<br />
AXA 3: Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale<br />
3.1. Măsuri privind diversificarea economiei rurale<br />
3.1.2. Sprijin <strong>pentru</strong> crearea şi <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> micro-întreprin<strong>de</strong>ri<br />
3.1.3. Încurajarea activităţilor turistice<br />
113
3.2. Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale<br />
3.2.2. Renovarea, <strong>de</strong>zvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor <strong>de</strong> bază <strong>pentru</strong> economia şi populaţia<br />
rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale<br />
AXA 4: Axa LEADER<br />
4.1. Implementarea strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>local</strong>ă<br />
4.1.1. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier<br />
4.1.2. Îmbunătăţirea <strong>mediu</strong>lui şi spaţiului rural<br />
4.1.3. Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale<br />
4.2.1. Implementarea proiectelor <strong>de</strong> cooperare<br />
4.3.1 Funcţionarea Grupurilor <strong>de</strong> Acţiune Locală, dobândirea <strong>de</strong> competenţe şi animarea teritoriului<br />
4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private<br />
4.3.1.2 Funcţionarea Grupului <strong>de</strong> Acţiune Locală, dobândirea <strong>de</strong> competenţe şi animarea teritoriului<br />
Programul Operaţional Sectorial <strong>de</strong> Mediu (POS Mediu)<br />
POS Mediu este documentul aprobat <strong>de</strong> Comisia Europeană <strong>pentru</strong> implementarea priorităţilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale României care sunt aprobate <strong>pentru</strong> finanţare din fonduri structurale şi fondul <strong>de</strong><br />
coeziune. POS Mediu continuă programele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a infrastructurii <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> din perioada <strong>de</strong> prea<strong>de</strong>rare<br />
(PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu este strâns corelat cu obiectivele naţionale strategice<br />
prevăzute în <strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare (PND) elaborat <strong>pentru</strong> perioada 2007-2013 şi Cadrul<br />
Naţional Strategic <strong>de</strong> Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile, practicile şi obiectivele<br />
urmărite la nivelul Uniunii Europene.<br />
În ve<strong>de</strong>rea atingerii acestor obiective, s-au i<strong>de</strong>ntificat următoarele axe prioritare:<br />
Axa prioritară 1 – “Extin<strong>de</strong>rea şi mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> apă şi apă uzată”, această prioritate va fi<br />
finanţată din Fondul <strong>de</strong> Coeziune.<br />
Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor <strong>de</strong> management integrat al <strong>de</strong>şeurilor şi reabilitarea siturilor<br />
contaminate istoric”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European <strong>de</strong> Dezvoltare<br />
Regională.<br />
Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin<br />
restructurarea şi reabilitarea sistemelor <strong>de</strong> încălzire urbană <strong>pentru</strong> atingerea ţintelor <strong>de</strong> eficienţă<br />
energetică în <strong>local</strong>ităţile cele mai afectate <strong>de</strong> poluare”. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul<br />
<strong>de</strong> Coeziune.<br />
Axa prioritară 4 – “Implementarea Sistemelor A<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> Management <strong>pentru</strong> Protecţia Naturii”,<br />
această prioritate va fi finanţată din Fondul European <strong>pentru</strong> Dezvoltare Regională.<br />
Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> prevenire a riscurilor naturale în zonele<br />
cele mai expuse la risc”, această axă prioritară va fi finanţată din Fondul <strong>de</strong> Coeziune.<br />
Axa prioritară 6 – “Asistenţa Tehnică” este complementară Programului Operaţional Asistenţă<br />
Tehnică, gestionat <strong>de</strong> Ministerul Economiei şi Finanţelor şi va furniza asistenţă specifică <strong>pentru</strong><br />
i<strong>de</strong>ntificarea proiectelor, monitorizare, evaluare şi control, precum şi <strong>pentru</strong> activităţi <strong>de</strong> comunicare<br />
care să asigure publicitatea intervenţiilor programului. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul<br />
European <strong>pentru</strong> Dezvoltare Regională.<br />
Axele prioritare ale POS Mediu sunt în conformitate cu Prioritatea 3 „Protecţia şi îmbunătăţirea<br />
calităţii <strong>mediu</strong>lui” din PND 2007-2013, şi cu prioritatea tematică „Dezvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> bază la<br />
standar<strong>de</strong> europene” din CNSR. În acelaşi timp, POS Mediu este complementar cu alte priorităţi <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare ale României care conduc la <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a ţării.<br />
De asemenea, POS Mediu se bazează pe obiectivele şi priorităţile strategice stabilite în<br />
documentele/strategiile naţionale :<br />
‣ <strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu;<br />
‣ Documentul Complementar <strong>de</strong> Poziţie <strong>pentru</strong> negocierea Capitolului 22 - Mediu - şi<br />
<strong>Plan</strong>urile <strong>de</strong> Implementare sectoriale aferente acestuia;<br />
‣ Strategia <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a României orizont 2025;<br />
114
‣ Strategia Naţională <strong>pentru</strong> Gestionarea Deşeurilor;<br />
‣ <strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Gestiune a Deşeurilor şi <strong>Plan</strong>urile Regionale <strong>de</strong> Gestiune a Deşeurilor;<br />
‣ Strategia Naţională <strong>pentru</strong> protecţia împotriva inundaţiilor;<br />
‣ Strategia Naţională <strong>pentru</strong> protecţia atmosferei.<br />
Programul Operaţional Regional - POR<br />
Obiective specifice:<br />
‣ Creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări<br />
policentrice, în ve<strong>de</strong>rea stimulării unei <strong>de</strong>zvoltări mai echilibrate a Regiunilor;<br />
‣ Îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a<br />
legăturilor cu zonele înconjurătoare;<br />
‣ Creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor;<br />
‣ Creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii <strong>pentru</strong> afaceri;<br />
‣ Creşterea contribuţiei turismului la <strong>de</strong>zvoltarea Regiunilor<br />
AXA PRIORITARĂ 1 - Sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării durabile a oraşelor - potenţiali poli <strong>de</strong> creştere<br />
AXA PRIORITARĂ 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii <strong>de</strong> transport regionale şi <strong>local</strong>e<br />
AXA PRIORITARĂ 3 - Îmbunătăţirea infrastructurii sociale<br />
AXA PRIORITARĂ 4 - Sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> afaceri regional şi <strong>local</strong><br />
AXA PRIORITARĂ 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului<br />
AXA PRIORITARĂ 6 - Asistenţă tehnică<br />
Program Operaţional Sectorial Pentru Creşterea Competitivităţii (POS-CCE)<br />
Obiective specifice:<br />
‣ Obiectivul global îl reprezintă creşterea productivităţii întreprin<strong>de</strong>rilor româneşti <strong>pentru</strong><br />
reducerea <strong>de</strong>calajelor faţă <strong>de</strong> productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene<br />
‣ Măsurile întreprinse vor genera până în 2015 o creştere medie a productivităţii <strong>de</strong> cca.<br />
5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel <strong>de</strong> aproximativ 55% din media UE<br />
AXA PRIORITARĂ 1 - Un sistem inovativ şi eco-eficient <strong>de</strong> producţie<br />
AXA PRIORITARĂ 2 - Cercetare, <strong>de</strong>zvoltare tehnologică şi inovare <strong>pentru</strong> competitivitate<br />
AXA PRIORITARĂ 3 - Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor <strong>pentru</strong> sectoarele privat şi<br />
public<br />
AXA PRIORITARĂ 4 - Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în<br />
contextul combaterii schimbărilor climatice<br />
AXA PRIORITARĂ 5 - Asistenţă Tehnică<br />
POS - TRANSPORT<br />
Obiective specifice:<br />
‣ Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea axelor prioritare TEN-T relevante, cu aplicarea măsurilor<br />
necesare în domeniul <strong>mediu</strong>lui înconjurător;<br />
‣ Promovarea <strong>de</strong>zvoltării unui sistem <strong>de</strong> transport echilibrat în ceea ce priveşte toate<br />
modurile <strong>de</strong> transport, prin încurajarea <strong>de</strong>zvoltării sectoarelor feroviar, naval şi intermodal;<br />
‣ Promovarea unei <strong>de</strong>zvoltări durabile, în special prin minimizarea efectelor adverse asupra<br />
<strong>mediu</strong>lui şi creşterea siguranţei traficului.<br />
AXA PRIORITARĂ 1 - Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul<br />
<strong>de</strong>zvoltării unui sistem <strong>de</strong> transport durabil şi integrării acestuia cu reţelele <strong>de</strong> transport ale UE<br />
AXA PRIORITARĂ 2 - Mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii naţionale <strong>de</strong> transport în<br />
afara axelor prioritare TEN-T în scopul creării unui sistem naţional <strong>de</strong> transport durabil<br />
AXA PRIORITARĂ 3 - Mo<strong>de</strong>rnizarea sectorului <strong>de</strong> transportul în scopul creşterii protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui şi a sănătăţii publice şi siguranţei pasagerilor<br />
AXA PRIORITARĂ 4 - Asistenţă Tehnică <strong>pentru</strong> POS-T<br />
115
Programe <strong>de</strong> Cooperare Teritorală<br />
Cooperare Teritorială Transfrontalieră<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria -<br />
<strong>de</strong>stinat cooperării la nivelul ju<strong>de</strong>ţelor aflate la graniţa România-Bulgaria<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România -<br />
<strong>de</strong>stinat cooperării la nivelul ju<strong>de</strong>ţelor aflate la graniţa Ungaria-România<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-<br />
România-Ucraina<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră România-Serbia<br />
Programul Operaţional <strong>de</strong> Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre<br />
Cooperare Teritorială Transnaţională<br />
Programul <strong>de</strong> Cooperare Transnaţională Europa <strong>de</strong> Sud-Est<br />
Programe <strong>de</strong> Cooperare Interregională<br />
‣ Programul <strong>de</strong> Cooperare Teritorială INTERREG IVC<br />
‣ Programul <strong>de</strong> Cooperare Interregională ESPON 2013 - <strong>pentru</strong> efectuarea <strong>de</strong> studii în<br />
domeniul amenajării teritoriului<br />
‣ Programul <strong>de</strong> Cooperare Teritorială INTERACT II<br />
‣ Programul <strong>de</strong> Cooperare Interregională URBACT II - <strong>de</strong>stinat cooperării între oraşele<br />
Uniunii Europene<br />
116
01<br />
Matrice - <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă” Cod PM –<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea <strong>de</strong>gradării şi conservarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în <strong>local</strong>ităţile cu peste 2000 l.e. în special în <strong>local</strong>ităţile cu<br />
sisteme centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi<br />
- lungime Extin<strong>de</strong>rea şi CL<br />
GNM - CJ 2018 Surse externe<br />
reabilitatrea<br />
reţea <strong>de</strong> reabilitarea Operator apă – <strong>Arad</strong><br />
Surse interne<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
canaliza-re reţelelor <strong>de</strong> canal<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse naţionale<br />
colectare a<br />
apelor uzate<br />
menajere în<br />
-<br />
-<br />
<strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
uzată<br />
<strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă<br />
canalizare în<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
peste 2000 l.e.<br />
Primării <strong>local</strong>e APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
aglomerările<br />
uzată epurată Reabilitarea CL<br />
GNM - CJ 2018 Surse naţionale<br />
umane cu peste<br />
- indicatori <strong>de</strong> staţiilor <strong>de</strong> Operator apăcanal<br />
<strong>Arad</strong><br />
Surse externe<br />
2000 locuitori<br />
calitate a epurare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse interne<br />
echivalenţi<br />
apelor uzate existente în Primării Locale APM <strong>Arad</strong><br />
epurate <strong>local</strong>ităţile cu<br />
Realizarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
canalizare şi a<br />
staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare <strong>pentru</strong><br />
aglomerările<br />
umane cu peste<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi în<br />
scopul<br />
conformării cu<br />
preve<strong>de</strong>rile<br />
Directivei<br />
91/271/EEC<br />
- indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a<br />
receptori-lor<br />
naturali a<br />
apelor uzate<br />
peste 2000 l.e.<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
staţii <strong>de</strong> epurare<br />
în toate<br />
<strong>local</strong>ităţile cu<br />
peste 2000 l.e.<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
GNM - CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
2018 Surse naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Monitorizarea<br />
calităţii<br />
efluentului<br />
evacuat din<br />
staţiile <strong>de</strong><br />
epurare a<br />
<strong>local</strong>ităţilor cu<br />
peste 2000 l.e.<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
Apele române<br />
GNM - CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
permanent<br />
Surse naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
117
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea datorată <strong>de</strong>pozitării necontrolate a <strong>de</strong>şeurilor în zona inundabilă şi pe malurile albiilor râurilor, în special a<br />
<strong>de</strong>şeurilor menajere şi a rumeguşului<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Reducerea Respectarea - indicatori <strong>de</strong> Realizarea unui CL<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
riscului preve<strong>de</strong>rilor<br />
calitate a sistem funcţional Operator CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse externe<br />
poluării apelor legale privind factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong> colectare salubritate GNM – CJ<br />
<strong>de</strong> suprafţă şi <strong>de</strong>pozitarea<br />
<strong>mediu</strong> (în selectivă a<br />
<strong>Arad</strong><br />
asigurarea <strong>de</strong>şeurilor şi<br />
zonele <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeurilor la şi <strong>de</strong><br />
secţiunii <strong>de</strong> prelucrării<br />
influenţă a la sursă<br />
scurgere lemnului<br />
<strong>de</strong>pozitelor)<br />
- <strong>de</strong>bitul<br />
râului<br />
Elaborarea<br />
materialelor<br />
educative privind<br />
colectare selectivă<br />
a <strong>de</strong>şeurilor<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM<br />
ANPM<br />
permanent Surse interne<br />
Descurajarea<br />
<strong>de</strong>pozitării ilegale<br />
a <strong>de</strong>şeurilor prin<br />
urmărirea<br />
sistematică şi<br />
aplicarea <strong>de</strong><br />
amenzi<br />
contavenţionale<br />
celor vinovaţi<br />
CL<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
118
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi epurare în <strong>local</strong>ităţile cu sub 2000 l.e., în special în <strong>local</strong>ităţile cu sisteme centralizate<br />
<strong>de</strong> distribuţie a apei potabile<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Extin<strong>de</strong>rea şi Realizarea - lungime Extin<strong>de</strong>rea şi CL<br />
GNM – CJ Începând Surse<br />
reabilitarea sistemelor <strong>de</strong><br />
reţea <strong>de</strong> reabilitarea Operator apă – <strong>Arad</strong><br />
cu 2009 naţionale<br />
sistemelor <strong>de</strong> canalizare şi a canaliza-re reţelelor <strong>de</strong> canal<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse<br />
colectare a staţiilor <strong>de</strong> - <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă canalizare în Primării <strong>local</strong>e APM <strong>Arad</strong><br />
externe<br />
apelor uzate epurare <strong>pentru</strong> uzată <strong>local</strong>ităţile cu<br />
Apele Române<br />
Surse<br />
menajere în aglomerările - <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă sub 2000 l.e.<br />
interne<br />
aglomerările umane cu sub uzată epurată<br />
umane cu sub 2000 locuitori - indicatori <strong>de</strong> Reabilitarea CL<br />
GNM – CJ Începând Surse<br />
2000 locuitori echivalenţi în<br />
calitate a staţiilor <strong>de</strong> Operator apăcanal<br />
<strong>Arad</strong><br />
cu 2009 naţionale<br />
echivalenţi scopul<br />
apelor uzate epurare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse<br />
conformării cu epurate existente în Primării <strong>local</strong>e APM <strong>Arad</strong><br />
externe<br />
preve<strong>de</strong>rile - indicatori <strong>de</strong> <strong>local</strong>ităţile cu<br />
Apele Române<br />
Surse<br />
Directivei<br />
calitate a sub 2000 l.e.<br />
interne<br />
91/271/EEC<br />
receptori-lor<br />
naturali a Realizarea <strong>de</strong> CL<br />
GNM – CJ Începând Surse<br />
apelor uzate staţii <strong>de</strong> epurare Operator apăcanal<br />
<strong>Arad</strong><br />
cu 2009 naţionale<br />
în toate<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse<br />
<strong>local</strong>ităţile cu Primării <strong>local</strong>e APM <strong>Arad</strong><br />
externe<br />
sub 2000 l.e.<br />
Apele Române<br />
Surse<br />
interne<br />
Monitorizarea<br />
calităţii<br />
efluentului<br />
evacuat din<br />
staţiile <strong>de</strong><br />
epurare a<br />
<strong>local</strong>ităţilor cu<br />
sub 2000 l.e.<br />
CL<br />
Operator apă –<br />
canal<br />
Apele Române<br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
permanent Surse<br />
interne<br />
119
Extin<strong>de</strong>re reţea<br />
apă potabilă cu<br />
7 km, extin<strong>de</strong>re<br />
reţea canalizare<br />
19 km şi<br />
realizare staţie<br />
<strong>de</strong> epurare -<br />
comuna Sepreuş<br />
Staţie <strong>pentru</strong><br />
epurarea apelor<br />
uzate provenite<br />
din canalizarea<br />
locuinţelor <strong>de</strong><br />
serviciu şi a<br />
sediului<br />
administrativ -<br />
comuna Iratoşu<br />
CL<br />
Operator apă –<br />
canal<br />
Primării Locale<br />
CL<br />
Operator apă –<br />
canal<br />
Primării Locale<br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Începând<br />
cu 2009<br />
Începând<br />
cu 2009<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Nefuncţionalitatea şi lipsa <strong>de</strong> performanţă a staţiilor <strong>de</strong> epurare, în ceea ce priveşte tratarea apelor uzate<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Realizarea unor<br />
sisteme<br />
performante <strong>de</strong><br />
epurare a apelor<br />
uzate<br />
Reducerea<br />
cantităţilor <strong>de</strong><br />
poluanţi<br />
evacuaţi în<br />
emisari naturali<br />
Retehnologizarea<br />
staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare<br />
CL<br />
Operator apă –<br />
canal<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM – CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
Începân<br />
d cu<br />
2009<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
- clasa <strong>de</strong><br />
calitate<br />
- <strong>de</strong>bite <strong>de</strong><br />
apă<br />
- indicatori<br />
<strong>de</strong><br />
calitate a<br />
apei<br />
uzate<br />
Monitorizarea<br />
calităţii<br />
efluentului<br />
epurat<br />
Încadrarea cu<br />
personal <strong>de</strong><br />
specialitate în<br />
exploatarea<br />
CL<br />
Operator apcanal<br />
Agenţii<br />
economici<br />
CL<br />
Operator apă -<br />
canal<br />
GNM – CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
GNM – CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permane<br />
nt<br />
permane<br />
nt<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
120
staţiilor <strong>de</strong><br />
epurare<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din surse agricole<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Protecţia<br />
apelor<br />
Reducerea<br />
poluării apelor<br />
- Concentraţia <strong>de</strong><br />
nitraţi în apele<br />
Monitorizarea<br />
zonelor<br />
OSPA<br />
Apele Române<br />
DADR permanent Surse<br />
interne<br />
împotriva cu nitraţi<br />
<strong>de</strong> suprafaţă şi vulnerabile şi<br />
poluării cu<br />
nitriţi, nitraţi<br />
conform<br />
Directivei<br />
subterană utilizarea<br />
optimă a<br />
şi amoniu 91/676/CEE<br />
îngrăşămintelor<br />
proveniti din<br />
activităţi<br />
agricole<br />
DADR<br />
GNM- CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Intocmirea<br />
studiilor<br />
agrochimice şi<br />
a planurilor <strong>de</strong><br />
fertilizare,<br />
aplicarea<br />
programului <strong>de</strong><br />
acţiune <strong>pentru</strong><br />
evitarea<br />
impurificării<br />
apelor <strong>de</strong><br />
suprafaţă cu<br />
nitraţi din surse<br />
agricole<br />
Monitorizarea<br />
efectului<br />
aplicării<br />
Codului <strong>de</strong><br />
bune practici<br />
agricole<br />
Construcţia şi<br />
reabilitarea<br />
platformelor <strong>de</strong><br />
Deţinătorii <strong>de</strong><br />
terenuri<br />
DADR<br />
Apele Române<br />
OSPA<br />
Deţinătorii <strong>de</strong><br />
terenuri<br />
DADR<br />
Apele Române<br />
OSPA<br />
Agenţii<br />
economici<br />
Producători<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
OSPA<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM- CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
121
<strong>de</strong>pozitare a<br />
gunoiului <strong>de</strong><br />
grajd şi a<br />
bazinelor <strong>de</strong><br />
stocare <strong>de</strong>jectii<br />
lichi<strong>de</strong><br />
agricoli<br />
Conştientizarea<br />
producătorilor<br />
agricoli privind<br />
utilizarea<br />
raţională a<br />
îngrăşămintelor<br />
organice şi<br />
minerale şi<br />
aplicarea<br />
Codului <strong>de</strong><br />
bune practici<br />
agricole<br />
DADR<br />
OSPA<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Construcţia<br />
instalaţiilor cu<br />
producere<br />
biogaz având ca<br />
substrat<br />
materiale <strong>de</strong><br />
natură vegetală<br />
şi animală<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM ARad<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea apelor <strong>de</strong> suprafaţă din zonele turistice şi <strong>de</strong> agrement<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Realizarea Reducerea - clasa <strong>de</strong> Dotarea zonelor Agenţii APM <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
infrastructurii poluării apelor calitate turistice şi <strong>de</strong> economici GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
interne<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în <strong>de</strong> suprafaţă din - <strong>de</strong>bite <strong>de</strong> apă agrement cu CL<br />
Apele Române<br />
Surse<br />
122
zone fără<br />
sisteme<br />
centralizate <strong>de</strong><br />
canalizare a<br />
apei<br />
zone turistice - indicatori <strong>de</strong><br />
calitate a<br />
apei uzate<br />
sisteme <strong>de</strong><br />
colectare şi<br />
epurare a apelor<br />
uzate<br />
externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea i<strong>de</strong>ntificării unor soluţii <strong>de</strong> ecologizare a amplasamentelor fostelor sisteme <strong>de</strong> epurare a apelor uzate<br />
industriale (ex. platforma industrială a municipiului <strong>Arad</strong> - Indagrara) şi racordarea traseelor care erau preluate în ele la magistrale funcţionale<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Diminuarea Reducerea - clasa <strong>de</strong> Extin<strong>de</strong>rea CL<br />
APM <strong>Arad</strong> Incepând cu Surse<br />
poluării râului cantităţilor <strong>de</strong><br />
calitate reţelei <strong>de</strong> Operator apăcanal<br />
GNM – CJ <strong>Arad</strong> 2009<br />
interne<br />
Mureş poluanţi<br />
- <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă canalizare în<br />
Apele Române<br />
Surse<br />
evacuaţi<br />
uzată epurată zona NV a<br />
externe<br />
- indicatori <strong>de</strong> oraşului, care să<br />
Surse<br />
calitate a preia apele<br />
naţionale<br />
apei uzate uzate din zona<br />
epurate industrială şi<br />
rezi<strong>de</strong>nţială<br />
Ecologizarea<br />
zonei<br />
CL, Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Cantitatea şi calitatea apei potabile” Cod PM – 02<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Cantitatea şi calitatea apei potabile<br />
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea cantitativă şi calitativă a apei potabile<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea unor sisteme neperformante în captarea, transportul, tratarea şi distribuţia apei potabile în <strong>mediu</strong>l urban şi<br />
rural<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
123
Reabilitarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
captare, tratare<br />
şi distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Asigurarea din<br />
punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re<br />
cantitativ a<br />
alimentării cu<br />
apă potabilă în<br />
zonele rurale<br />
Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong><br />
calitate ai apei<br />
potabile<br />
distribuite<br />
conform L<br />
458/2002<br />
- nr. sisteme<br />
<strong>de</strong> captare<br />
reabilita-re<br />
- lungime<br />
reţele <strong>de</strong><br />
distribu-ţie<br />
- indicatori<br />
fizicochimici,<br />
biologici şi<br />
bacteriologici<br />
ai apei<br />
potabile<br />
furnizate<br />
Reabilitarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
captare şi<br />
tratare a apei<br />
utilizată în<br />
scop potabil<br />
Reabilitarea<br />
reţelei <strong>de</strong><br />
distribuţie a<br />
apei potabile<br />
Alimentarea cu<br />
apă potabilă a<br />
<strong>local</strong>ităţii<br />
Cuied şi<br />
extin<strong>de</strong>re reţele<br />
<strong>de</strong> apă potabilă<br />
în <strong>local</strong>itatea<br />
Buteni<br />
Introducere<br />
reţea apă<br />
potabilă şi<br />
canalizare în<br />
satul Caporal<br />
Alexa<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
CJ<br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
CJ<br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ<br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ<br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
2015 Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
2015 Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Incepând cu<br />
2009<br />
Incepând cu<br />
2009<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta extin<strong>de</strong>re şi reabilitare a reţelelor centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei potabile în <strong>mediu</strong>l rural şi urban<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Realizarea <strong>de</strong> Creşterea - lungime Realizarea CL<br />
CJ<br />
2015 Surse<br />
noi reţele gradului <strong>de</strong> reţele <strong>de</strong> sistemelor <strong>de</strong> Operator apăcanal<br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
naţionale<br />
centralizate <strong>de</strong> acces a distribu-ţie alimentare cu<br />
Surse externe<br />
distribuţie a populaţiei la - <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> apă potabilă a Primării <strong>local</strong>e<br />
Surse interne<br />
apei potabile serviciile<br />
apă aglomerărilor<br />
124
publice <strong>de</strong><br />
alimentare cu<br />
apă potabilă<br />
potabilă<br />
asigurat<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
branşamente<br />
la<br />
reţeaua <strong>de</strong><br />
distribu-ţie<br />
a apei<br />
potabile<br />
umane cu peste<br />
2000 locuitori<br />
echivalenţi<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Decolmatarea canalelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>secare şi irigaţii şi a canalelor <strong>de</strong> transport şi menţinerea rolului <strong>pentru</strong> care au fost<br />
proiectate, prin supraveghere <strong>de</strong> către administratorii canalelor, a <strong>de</strong>secărilor <strong>de</strong> ape uzate, în scopul evitării poluării apelor <strong>de</strong> suprafaţă în care<br />
<strong>de</strong>buşează, sau a freaticului în cazul stagnării şi infiltrării, precum şi evitarea septizării zonelor<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
potabile din<br />
sistemul<br />
centralizat şi<br />
din surse<br />
individuale<br />
Satisfacerea<br />
nevoilor<br />
populaţiei<br />
<strong>pentru</strong> un<br />
consum <strong>de</strong> apă<br />
potabilă <strong>de</strong><br />
bună calitate<br />
- km <strong>de</strong> canal<br />
<strong>de</strong>colma-tat<br />
- nr. <strong>de</strong> surse<br />
<strong>de</strong> poluare<br />
care<br />
afectează<br />
calitatea<br />
apei<br />
canalelor<br />
- frecvenţa <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare care<br />
evacuează în<br />
canale<br />
Decolmatarea<br />
periodică şi<br />
întreţinerea<br />
albiei canalelor<br />
implementare<br />
CL<br />
Proprietarii<br />
canalelor<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
ANIF<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM- CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
ANIF<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem <strong>de</strong> monitorizare a calităţii apei din surse individuale <strong>de</strong> alimentare cu apă în scop potabil<br />
125
Obiectiv<br />
specific<br />
Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong><br />
calitate a apei<br />
provenite din<br />
sursele<br />
individuale<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Eliminarea - număr <strong>de</strong> I<strong>de</strong>ntificarea CL<br />
DSP<br />
2010-2015 Surse interne<br />
cazurilor <strong>de</strong><br />
surse tuturor surselor DSP<br />
Apele Române<br />
îmbolnăvire<br />
individuale individuale <strong>de</strong> Operator apădatorate<br />
monitorizate alimentare cu canal<br />
consumului - frecvenţa apă potabilă din<br />
apei din surse monitorizării <strong>mediu</strong>l urban şi<br />
individuale - număr <strong>de</strong> rural<br />
îmbolnă-viri<br />
permanent Surse interne<br />
Implementarea<br />
unui sistem <strong>de</strong><br />
monitorizare a<br />
calităţii surselor<br />
individuale prin<br />
creşterea<br />
capacităţii <strong>de</strong><br />
prelevare şi<br />
analiză a<br />
laboratoarelor<br />
<strong>de</strong> specialitate<br />
Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare care<br />
afectează stratul<br />
freatic<br />
CL<br />
DSP<br />
Operator apăcanal<br />
CL<br />
DSP<br />
DSP<br />
Apele Române<br />
Operator apăcanal<br />
DSP<br />
Apele Române<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Implementarea<br />
măsurilor <strong>de</strong><br />
prevenire şi<br />
control în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
utilizării în scop<br />
potabil numai a<br />
surselor care<br />
asigură<br />
parametrii <strong>de</strong><br />
CL<br />
DSP<br />
DSP<br />
Apele Române<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
126
potabilitate<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unor studii hidrologice, puţuri <strong>de</strong> observaţie dotate cu senzori<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Asigurarea<br />
necesarului <strong>de</strong><br />
apă <strong>pentru</strong><br />
populaţie şi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
Satisfacerea<br />
necesarului<br />
<strong>de</strong> consum<br />
<strong>de</strong> apă<br />
potabilă<br />
- frecvenţa<br />
observaţiilor<br />
efectuate<br />
la forajele <strong>de</strong><br />
captare<br />
Dotarea cu<br />
senzori <strong>de</strong><br />
nivel a tuturor<br />
forajelor <strong>de</strong><br />
captare a apei<br />
CL<br />
Apele Române<br />
Operator apăcanal<br />
Apele Române<br />
Operator apă<br />
canal<br />
permanent<br />
economicosocială<br />
- nr. <strong>de</strong> studii<br />
hidrologice<br />
efectuate<br />
potabile<br />
permanent<br />
Dotarea cu<br />
sisteme <strong>de</strong><br />
măsurare a<br />
<strong>de</strong>bitului<br />
<strong>pentru</strong> toate<br />
forajele <strong>de</strong><br />
captare a apei<br />
potabile<br />
CL<br />
Apele Române<br />
Operator apăcanal<br />
Apele Române<br />
Operator apă<br />
canal<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sistem <strong>de</strong> informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Accesul<br />
publicului la<br />
informaţia<br />
privind<br />
calitatea apei<br />
potabile şi<br />
relaţia cu<br />
sănătatea<br />
Protejarea<br />
stării <strong>de</strong><br />
sănătate a<br />
populaţiei în<br />
relaţie cu<br />
calitatea apei<br />
potabile<br />
- Parametrii<br />
fizico-chimici<br />
şi<br />
bacteriologici<br />
<strong>de</strong> calitate ai<br />
apei potabile<br />
Realizarea unei<br />
baze <strong>de</strong> date<br />
privind<br />
calitatea apei<br />
potabile la<br />
nivelul<br />
producătorilor<br />
<strong>de</strong> apă potabilă<br />
şi/sau a<br />
primăriilor<br />
DSP<br />
Operator apăcanal<br />
CL<br />
DSP permanent Surse interne<br />
127
Mediatizarea<br />
datelor<br />
existente,<br />
referitoare la<br />
calitatea apei<br />
potabile<br />
DSP<br />
CL<br />
Operator apăcanal<br />
DSP permanent Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Asigurarea stării <strong>de</strong> sănătate” Cod PM – 03<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Asigurarea stării <strong>de</strong> sănătate<br />
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea stării <strong>de</strong> sănătate<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Monitorizarea incoerentă şi lipsa unor studii specifice relaţiei <strong>mediu</strong>-sănătate umană, în ve<strong>de</strong>rea cuantificării efectelor<br />
poluării factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> asupra populaţiei<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Monitorizarea<br />
şi cuantificarea<br />
efectelor<br />
poluării asupra<br />
Realizarea<br />
unui sistem <strong>de</strong><br />
colectare a<br />
datelor din<br />
- nr.<br />
puncte<br />
colectare<br />
date<br />
Stabilirea unui<br />
sistem<br />
funcţional <strong>de</strong><br />
lucru între<br />
DSP<br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ. <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
sănătăţii<br />
publice în<br />
centrele urbane<br />
reprezentative<br />
(zone<br />
teritoriu<br />
- rata<br />
morbidi<br />
tăţii<br />
specifice<br />
autorităţile din<br />
sănătate şi cele<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> – tip<br />
grup <strong>de</strong><br />
întâlniri<br />
rezi<strong>de</strong>nţiale)<br />
- nr. <strong>de</strong> periodice<br />
analize regulate<br />
efectuate<br />
pe<br />
factori<br />
<strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare şi<br />
fixarea<br />
punctelor <strong>de</strong><br />
analiză în<br />
teritoriu<br />
DSP<br />
CL<br />
Apele Române<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
128
Realizarea unei<br />
baze <strong>de</strong> date<br />
funcţionale<br />
DSP<br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor” Cod PM – 04<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
OBIECTIV GENERAL: Implementarea unui sistem integrat <strong>de</strong> gestiune a <strong>de</strong>şeurilor<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor şi exploatarea în condiţii <strong>de</strong> risc a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri menajere în<br />
<strong>mediu</strong>l urban şi rural<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Eliminarea Respectarea - cantităţi <strong>de</strong> Închi<strong>de</strong>rea CL<br />
CJ <strong>Arad</strong> conform Surse<br />
<strong>de</strong>şeurilor calendarului <strong>de</strong>şeuri etapizată a CJ <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong> calendarului naţionale<br />
menajere în sistării<br />
urbane <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong><br />
GNM – CJ <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re Surse externe<br />
conformitate <strong>de</strong>pozitării produse şi <strong>de</strong>şeuri<br />
<strong>Arad</strong><br />
Surse interne<br />
cu preve<strong>de</strong>rile conform HG <strong>de</strong>pozitate/an menajere<br />
legislaţiei în 349/2005 şi - cantităţi <strong>de</strong> neconforme cu<br />
vigoare anexei la <strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong>şeuri preve<strong>de</strong>rile<br />
Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> reciclate/an legislaţiei în<br />
Gestiune a - cantităţi vigoare<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
-Reducerea<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabi<br />
Construcţia<br />
staţiilor <strong>de</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
începând cu<br />
2010<br />
Surse<br />
naţionale<br />
cantităţii <strong>de</strong> le<br />
transfer<br />
GNM – CJ<br />
Surse externe<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
<strong>de</strong>pozitate/an aferente<br />
<strong>Arad</strong><br />
Surse interne<br />
bio<strong>de</strong>gradabile - nr./suprafaţă<br />
<strong>de</strong>pozitate la <strong>de</strong>pozite care<br />
75% din sistează<br />
cantitatea<br />
<strong>de</strong>pozitarea/ Extin<strong>de</strong>rea CL<br />
CJ <strong>Arad</strong> începând cu Surse<br />
<strong>de</strong>pozitată în an, respectiv capacităţii <strong>de</strong> CJ <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong> 2010<br />
naţionale<br />
1995 (an <strong>de</strong> se închid tratare a<br />
GNM – CJ<br />
Surse externe<br />
referinţă) până - nr. staţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeurilor<br />
<strong>Arad</strong><br />
Surse interne<br />
în 16.07.2010 transfer bio<strong>de</strong>gradabile<br />
realizate/an – construcţia<br />
- nr./capacitate staţiilor <strong>de</strong><br />
instalaţii compostare la<br />
129
tratare<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabi<br />
le construite<br />
/an<br />
<strong>Arad</strong> şi Ineu –<br />
începând cu<br />
2010 conform<br />
proiectului<br />
„Sistem integrat<br />
<strong>de</strong> gestionare al<br />
<strong>de</strong>şeurilor”<br />
promovat <strong>de</strong> CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Închi<strong>de</strong>rea<br />
celulelor 1-3 <strong>de</strong><br />
către SC ASA<br />
Servicii<br />
Ecologice SRL<br />
şi începerea<br />
producerii <strong>de</strong><br />
biogaz<br />
SC ASA<br />
Servicii<br />
Ecologice SRL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Începând cu<br />
sem. II 2009<br />
Surse interne<br />
Reducerea<br />
cantităţii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
municipale<br />
<strong>de</strong>pozitate la<br />
75℅ din<br />
cantitatea totală<br />
introdusă în<br />
anul 1995 în<br />
ju<strong>de</strong>ţe<br />
CL<br />
CJ<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
2010 Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Gestiunea necorespunzătoare a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> zgură şi cenuşă provenite din industria energetică – CET <strong>Arad</strong><br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
130
Reducerea<br />
impactului<br />
generat <strong>de</strong><br />
existenţa<br />
hal<strong>de</strong>i <strong>de</strong><br />
cenuşă<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
unor soluţii<br />
fezabile <strong>de</strong><br />
utilizare a<br />
cenuşii din<br />
<strong>de</strong>pozitul<br />
existent sau <strong>de</strong><br />
stabilizare şi<br />
închi<strong>de</strong>re a<br />
amplasamentului<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
variantelor <strong>de</strong><br />
înlocuire a<br />
tehnologiei <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei termice<br />
prin eliminarea<br />
utilizării<br />
combustibilului<br />
solid, astfel<br />
numai rezultând<br />
cenuşă din<br />
ar<strong>de</strong>re<br />
- Nr. variante<br />
<strong>de</strong><br />
valorificare<br />
a cenuşii<br />
existente<br />
- Procent <strong>de</strong><br />
înlocuire a<br />
cantităţii <strong>de</strong><br />
combustibil<br />
solid ars/an<br />
cu gaz<br />
ars/an<br />
- Suprafeţe<br />
stabilizate<br />
sau închise,<br />
ha/an<br />
Reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
amplasamentului<br />
actual al hal<strong>de</strong>i<br />
Executarea<br />
proiectării şi<br />
implementării<br />
retehnologizării<br />
CET<br />
CET <strong>Arad</strong><br />
CET <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – C J<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM – C J<br />
<strong>Arad</strong><br />
2013 Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
2013 Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Sisteme <strong>de</strong>ficitare <strong>de</strong> colectare selectivă, transport şi valorificare selectivă a <strong>de</strong>şeurilor reciclabile<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Implementarea Atingerea ℅ <strong>de</strong>şeuri (pe Realizarea <strong>de</strong> CL<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
unui sistem<br />
eficient <strong>pentru</strong><br />
recuperarea/colectarea<br />
şi<br />
reciclarea/valorificarea<br />
ţintelor<br />
obiectivelor <strong>de</strong><br />
reciclare/valorificare<br />
reciclate<br />
tipuri)<br />
colectate/valorificate<br />
/reciclate/an<br />
proiecte<br />
alternative<br />
privind<br />
colectarea<br />
selectivă, şi<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
acţiuni <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
reciclabile<br />
conştientizare a<br />
populaţiei<br />
131
privind<br />
prevenirea<br />
generării<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
colectarea<br />
separată<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
municipale<br />
generate<br />
şi<br />
a<br />
Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
colectare<br />
separată a<br />
materialelor<br />
valorificate,<br />
astef încât să se<br />
asigure<br />
atingerea<br />
obiectivelor<br />
legislative<br />
referitoare la<br />
<strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong><br />
ambalaje şi<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
Valorificarea/in<br />
cinerarea în<br />
instalaţii <strong>de</strong><br />
incinerare cu<br />
recuperare <strong>de</strong><br />
energie a<br />
minimum 53℅<br />
din greutatea<br />
<strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong><br />
ambalaje<br />
generate în<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economci<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM –CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
2011 Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
132
ju<strong>de</strong>ţ<br />
Reciclarea a<br />
minimum 15℅<br />
<strong>pentru</strong> lemn,<br />
minim 16℅<br />
<strong>pentru</strong> plastic şi<br />
minim 48℅<br />
<strong>pentru</strong> sticlă -<br />
din greutatea<br />
fiecărui tip <strong>de</strong><br />
material<br />
conţinut în<br />
<strong>de</strong>şeurile <strong>de</strong><br />
ambalaje<br />
generate în<br />
ju<strong>de</strong>ţ<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economci<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
2011 Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Asigurarea<br />
capacităţilor şi<br />
tratarea a<br />
minimum<br />
20.000 t <strong>de</strong>şeuri<br />
bio<strong>de</strong>gradabile<br />
la nivelul<br />
ju<strong>de</strong>ţului<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economci<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
2010 Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Preluarea<br />
D.E.E.E <strong>de</strong> la<br />
punctele<br />
municipale <strong>de</strong><br />
colectare şi<br />
asigurarea<br />
reciclării/valorificării<br />
acestora,<br />
cu atingerea<br />
ţintelor din HG<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
133
448/2005<br />
Realizarea<br />
colectării<br />
DEEE-urilor <strong>de</strong><br />
la populaţie în<br />
toate oraşele<br />
ju<strong>de</strong>ţului după<br />
un calendar<br />
constant<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Extin<strong>de</strong>rea<br />
implementării<br />
colectării<br />
DEEE–urilor şi<br />
în <strong>mediu</strong> rural<br />
cu respectarea<br />
calendarului <strong>de</strong><br />
colectare<br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Eliminarea<br />
totală a<br />
situaţilor <strong>de</strong><br />
poluare a<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> datorată<br />
diferitelor<br />
activităţi<br />
generatoare <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong><br />
diverse tipuri<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea <strong>mediu</strong>lui datorată gestionării necorespunzătoare a diferitelor tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Gestionarea<br />
corespunzătoare<br />
- indicatori<br />
fizicochimici<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
incineratoare <strong>pentru</strong><br />
CL<br />
Agenţii<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
a diferitelor<br />
tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri<br />
ai <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong> producţie<br />
conform legislaţiei în<br />
economici<br />
vigoare<br />
eventualelor<br />
poluări<br />
- cantităţi<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
specifice<br />
generate/an<br />
- cantităţi<br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
specifice<br />
eliminate în<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
incineratoare/instalaţii<br />
<strong>de</strong> sterilizare <strong>pentru</strong><br />
diferite tipuri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri/ conform<br />
legislaţiei în vigoare<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
134
mod<br />
conform/an<br />
Realizarea unor<br />
capacităţi <strong>de</strong> stocare<br />
intermediară a<br />
<strong>de</strong>şeurilor, în condiţii<br />
<strong>de</strong> siguranţă<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Stabilirea unor<br />
circuite precise <strong>de</strong><br />
circulaţie a <strong>de</strong>şeurilor<br />
<strong>de</strong> la producere până<br />
la eliminare<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Colectarea separată a<br />
<strong>de</strong>şeurilor pe <strong>de</strong>şeuri<br />
periculoase şi <strong>de</strong>şeuri<br />
nepericuloase<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Înfiinţare instalaţii <strong>de</strong><br />
colectare/<br />
sortare/tratare <strong>de</strong>şeuri<br />
periculoase din<br />
<strong>de</strong>şeuri menajere<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Promovarea prioritară<br />
a valorificării în<br />
agricultură a<br />
nămolurilor cu<br />
respectarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor legale<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
Operator apăcanal<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Promovarea tratării<br />
nămolurilor prin<br />
presare/<strong>de</strong>shidratare<br />
în ve<strong>de</strong>rea coincinerării<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
Operator apăcanal<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
135
Folosirea celor mai<br />
bune tehnici<br />
disponibile <strong>pentru</strong><br />
gestionarea nămolului<br />
provenit <strong>de</strong> la<br />
instalaţiile <strong>de</strong> tratare a<br />
apei uzate<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economici<br />
Operator apăcanal<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Managementul şi monitorizarea ineficientă a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri radioactive<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Reducerea<br />
impactului<br />
generat prin<br />
<strong>de</strong>pozitarea<br />
sterilului<br />
rezultat din<br />
exploatările<br />
materialelor<br />
radioactive<br />
Suprafaţă<br />
redată în<br />
circuitul natural<br />
Nr./suprafaţă<br />
<strong>de</strong>pozite <strong>de</strong>şeuri<br />
radioactive<br />
ecologizate<br />
Reconstrucţia<br />
ecologică prin<br />
lucrări <strong>de</strong><br />
nivelare,<br />
consolidare,<br />
înierbare pe<br />
hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> steril<br />
rezultat din<br />
exploatările<br />
minere închise<br />
sau aflate în<br />
conservare<br />
Agenţi<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Depozitarea necorespunzătoare a <strong>de</strong>şeurilor industiale nepericuloase şi inerte<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
136
Eliminarea<br />
impactului<br />
generat <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozitarea<br />
necorespunzătoare<br />
a <strong>de</strong>şeurilor<br />
industriale inerte<br />
şi nepericuloase<br />
Sistarea<br />
<strong>de</strong>pozitării la<br />
<strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri<br />
industriale<br />
nepericuloase<br />
şi inerte<br />
- Nr.<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
industriale<br />
închise/an<br />
- Suprafeţe<br />
reabilitate/<br />
an<br />
- Cantităţi<br />
materiale<br />
valorificate<br />
din<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
industriale/<br />
an<br />
Exploatarea şi<br />
valorificarea<br />
materialelor utile<br />
din <strong>de</strong>pozitele<br />
industriale<br />
Lucrări <strong>pentru</strong><br />
închi<strong>de</strong>re/reabilitare<br />
amplasamente<br />
conform grafic<br />
Agenţi<br />
economici<br />
Agenţi<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Până la 1-5<br />
ani <strong>de</strong> la data<br />
sistării<br />
<strong>de</strong>pozitării<br />
Surse interne<br />
2013 Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Innoirea parcului auto prin valorificarea ecologică şi raţională a vehicolelor uzate<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Creşterea<br />
graduală a<br />
reutilizării,<br />
reciclării şi<br />
valorificării<br />
componentelor<br />
rezultate din<br />
<strong>de</strong>zmembrarea<br />
VSU<br />
Reutilizarea,<br />
reciclarea şi<br />
valorificarea<br />
vehiculelor<br />
fabricate după 1<br />
ianuarie 1980<br />
- % din masa<br />
vehiculelor<br />
fabricate<br />
după 1<br />
ianuarie<br />
1980<br />
Reutilizarea şi<br />
valorificarea a<br />
85% din masa<br />
vehiculelor<br />
fabricate după 1<br />
ianuarie 1980<br />
implementare<br />
Agenţii<br />
economici<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Începând cu<br />
2009<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Poluarea atmosferică” Cod PM – 05<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea atmosferică<br />
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Ineficienţa sau inexistenţa sistemelor <strong>de</strong> reţinere a emisiilor în atmosferă provenite din industrii/activităţile agenţilor<br />
economici<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
137
Încadrarea<br />
concentraţiei <strong>de</strong><br />
poluanţi proveniţi<br />
din activităţile<br />
industriale/agenţilor<br />
economici în<br />
limitele permise <strong>de</strong><br />
legislaţie<br />
Încadrarea<br />
nivelului<br />
emisiilor în<br />
preve<strong>de</strong>rile<br />
OM 462/93,<br />
HG<br />
541/2003,<br />
HG 699/2003<br />
OM<br />
592/2002<br />
- Valoarea<br />
concentraţii<br />
lor<br />
emisiilor<br />
Realizarea sau<br />
optimizarea<br />
instalaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>poluare în<br />
cadrul proceselor<br />
tehnologice<br />
generatoare <strong>de</strong><br />
noxe în atmosferă<br />
Automonitoringul<br />
poluanţilor gazoşi<br />
Implementarea şi<br />
monitorizarea<br />
măsurilor<br />
cuprinse în<br />
programul <strong>de</strong><br />
conformare<br />
implementare<br />
Agent<br />
economic<br />
Agent<br />
economic<br />
Agent<br />
economic<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Conform<br />
calendarului<br />
din OM<br />
592/2002<br />
până în 2010<br />
permanent<br />
Conform<br />
calendarului<br />
din OM<br />
592/2002<br />
până în 2010<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei datorată traficului auto în aglomerări urbane- în special traficul greu precum şi subdimensionării<br />
reţelelor <strong>de</strong> trafic rutier<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea<br />
emisiilor<br />
provenite din<br />
traficul rutier<br />
până la limitele<br />
admise <strong>de</strong><br />
legislaţia în<br />
vigoare<br />
Încadrarea<br />
imisiilor<br />
provenite din<br />
trafic în<br />
preve<strong>de</strong>rile<br />
OM 592/2002<br />
- valoarea<br />
concentraţiilor<br />
imisiilor în<br />
zonele cu trafic<br />
intens<br />
Realizarea<br />
şoselelor <strong>de</strong><br />
centură <strong>pentru</strong><br />
oraşele şi<br />
municipiile<br />
un<strong>de</strong> acestea<br />
nu există<br />
Amenajarea<br />
pistelor<br />
speciale <strong>pentru</strong><br />
biciclete, cu<br />
prioritate pe<br />
arterele intens<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
Primării Locale<br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
2012 Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
2013 Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
138
circulate<br />
Campanii <strong>de</strong><br />
promovare a<br />
modalităţilor<br />
<strong>de</strong> transport<br />
alternativ<br />
Extin<strong>de</strong>rea<br />
reţelei <strong>de</strong><br />
monitorizare a<br />
emisiilor din<br />
trafic în toate<br />
<strong>local</strong>ităţile<br />
urbane<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
master -<br />
planuri vizând<br />
fluidizarea<br />
traficului în<br />
centrele urbane<br />
intens<br />
circulate: străzi<br />
cu sens unic,<br />
undă ver<strong>de</strong>, etc<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Poliţia Rutieră<br />
ARPM permanent Surse interne<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
2013 Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
2010 Surse<br />
naţionale<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei generată <strong>de</strong> sistemele mari <strong>de</strong> ar<strong>de</strong>re (LCP)<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Încadrarea<br />
emisiilor<br />
generate <strong>de</strong><br />
sistemele mari <strong>de</strong><br />
ar<strong>de</strong>re (LCP) în<br />
limitele admise<br />
<strong>de</strong> HG 541/2003<br />
Respectarea<br />
programului <strong>de</strong><br />
reducere<br />
progresivă a<br />
emisiilor<br />
anuale <strong>de</strong> SO 2 ,<br />
oxizi <strong>de</strong> azot şi<br />
pulberi în<br />
suspensie<br />
- valorile<br />
concentraţiei<br />
emisiilor <strong>de</strong><br />
SO 2 , NO x ,<br />
pulberi<br />
Implementarea<br />
măsurilor şi<br />
investiţiilor<br />
necesare<br />
conformării<br />
instalaţiilor <strong>de</strong><br />
sub inci<strong>de</strong>nţa<br />
HG 541/2003<br />
CET <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
Anul<br />
conformării<br />
(conform HG<br />
541/2003)<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
139
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea fonică datorată <strong>de</strong>păşirii valorilor maxime admise <strong>de</strong> zgomot în marile intersecţii urbane<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Evitarea,<br />
prevenirea sau<br />
reducerea<br />
efectelor<br />
dăunătoare, a<br />
disconfortului<br />
provocate <strong>de</strong><br />
zgomotul<br />
ambiental asupra<br />
populaţiei<br />
Reducerea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
zgomot sub<br />
limita admisă<br />
în toate zonele<br />
expuse<br />
- valorile<br />
nivelului<br />
<strong>de</strong> zgomot<br />
Punerea la<br />
dispoziţia<br />
publicului a<br />
informaţiilor<br />
privind<br />
zgomotul<br />
ambiental şi<br />
efectele sale<br />
Adoptarea pe<br />
baza datelor<br />
din hărţile <strong>de</strong><br />
zgomot a<br />
planurilor <strong>de</strong><br />
acţiune având<br />
ca scop<br />
prevenirea şi<br />
reducerea<br />
zgomotului<br />
ambiental<br />
implementare<br />
Primăria<br />
Municipiului<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Primăria<br />
Municipiului<br />
<strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Începând cu<br />
2009<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferică rezultată din neprotejarea suprafeţelor iazurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare şi a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> steril<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Încadrarea<br />
emisiilor <strong>de</strong><br />
pulberi industriale<br />
în limitele permise<br />
<strong>de</strong> legislaţia în<br />
vigoare<br />
Încadrarea<br />
nivelului<br />
emisiilor <strong>de</strong><br />
pulberi în<br />
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
462/1993 şi a<br />
nivelului<br />
imisiilor în<br />
- valoarea<br />
concentraţiilor<br />
emisiilor<br />
şi imisiilor<br />
Consolidarea<br />
vegetativă în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
împiedicării<br />
fenomenului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>flaţie din<br />
hal<strong>de</strong> şi <strong>de</strong><br />
iazuri<br />
implementare<br />
Agent<br />
economic<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
140
preve<strong>de</strong>rile OM<br />
592/2002<br />
Reconstrucţia<br />
ecologică prin<br />
lucrări <strong>de</strong><br />
nivelare,<br />
consolidare,<br />
înierbare,<br />
plantare puieţi<br />
la iazurile <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cantare şi<br />
hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> steril<br />
Agent<br />
economic<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Generarea <strong>de</strong> mari cantităţi <strong>de</strong> praf datorită transportului molozului, în maşini <strong>de</strong>scoperite fără asigurarea etanşeizării<br />
acestora, ca şi datorită multiplelor şantiere lipsite <strong>de</strong> protecţie pe timpul <strong>de</strong>molărilor<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea<br />
cantităţii <strong>de</strong> pulberi<br />
emise din<br />
activitatea <strong>de</strong><br />
transport materiale<br />
<strong>de</strong> construcţii,<br />
<strong>de</strong>molări,<br />
construcţii<br />
Încadrarea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
imisii <strong>de</strong> pulberi<br />
în preve<strong>de</strong>rile<br />
OM 592/2002<br />
- valoarea<br />
concentraţiei<br />
imisiilor<br />
<strong>de</strong> pulberi<br />
Interzicerea<br />
<strong>de</strong>pozitării<br />
materialelor <strong>de</strong><br />
construcţii pe<br />
carosabil sau în<br />
zone neprotejate<br />
Sancţionarea<br />
transportatorilor<br />
<strong>de</strong> materiale <strong>de</strong><br />
construcţii şi<br />
materiale din<br />
<strong>de</strong>molări prin<br />
centrul oraşului<br />
implementare<br />
CL<br />
CL<br />
monitorizare<br />
APM<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea atmosferei rezultată din sistemele <strong>de</strong> încălzire şi preparare a apei cal<strong>de</strong> cu combustibilii solizi sau lichizi<br />
(încălzirea pe timp <strong>de</strong> iarnă în gospodării neracordate la sistemul centralizat <strong>de</strong> încălzire)<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
141
Reducerea<br />
emisiilor din<br />
sistemele<br />
individuale <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe bază<br />
<strong>de</strong> combustibili<br />
solizi sau lichizi<br />
Reducerea<br />
numărului<br />
gospodăriilor<br />
cu sistem<br />
propriu <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe<br />
bază <strong>de</strong><br />
combustibili<br />
solizi sau<br />
lichizi<br />
- indicatori<br />
chimici<br />
(valori ale<br />
imisiilor)<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
gospodării<br />
cu sistem<br />
propriu <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe<br />
bază <strong>de</strong><br />
combustibili<br />
solizi sau<br />
lichizi<br />
Reducerea<br />
numărului<br />
gospodăriilor<br />
cu sistem<br />
propriu <strong>de</strong><br />
producere a<br />
energiei pe<br />
bază <strong>de</strong><br />
combustibili<br />
solizi sau<br />
lichizi.<br />
Elaborarea unui<br />
program <strong>de</strong><br />
promovare a<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
eficientizare a<br />
consumului<br />
energetic<br />
casnic (<strong>pentru</strong><br />
iluminat,<br />
energie termică<br />
şi apă caldă)<br />
CL<br />
CL<br />
MM<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu<br />
atribuţii în domeniu protecţiei <strong>mediu</strong>lui” Cod PM – 06<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Capacitatea adminsitrativă a instituţiilor cu atribuţii în domeniu protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
OBIECTIV GENERAL: Întărirea capacităţii administrative a instituţiilor cu atribuţii în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unui sediu funcţional şi a dotărilor specifice aferente, lipsa acreditării laboratorului APM <strong>Arad</strong><br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Sediu<br />
corespunzător<br />
funcţionării<br />
Sediu<br />
funcţional şi<br />
laborator<br />
- nr. birouri<br />
şi laborator<br />
optim<br />
Amenajarea<br />
unui sediu<br />
funcţional<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
31.12.2009 Surse interne<br />
142
corespunzătoare a<br />
APM – ului,<br />
acreditarea<br />
laboratorului APM<br />
acreditat amenajate Acreditarea<br />
laboratorului<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
Incepând cu<br />
2010<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Capacitatea instituţională redusă (resurse financiare, umane şi materiale) a instituţiilor publice cu atribuţii în<br />
coordonarea, controlul şi implementarea Acquis-ului comunitar european în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Întărirea capacităţii<br />
instituţionale a<br />
instituţiilor publice<br />
cu atribuţii în<br />
implementarea<br />
acquis-ului<br />
comunitar<br />
Atingerea<br />
obiectivelor<br />
stabilite <strong>de</strong><br />
legislaţia<br />
naţională<br />
armonizată<br />
conform<br />
Direcivelor UE<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
investiţii <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Implementarea<br />
rezultatelor<br />
proiectelor<br />
vizând<br />
Asistenţa<br />
Tehnică <strong>pentru</strong><br />
întărirea APMurilor<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM<br />
ANPM<br />
permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau ineficienţa sistemelor <strong>de</strong> monitoring integrat al calităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Optimizarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
monitoring<br />
integrat al<br />
calităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
Sistem <strong>de</strong><br />
monitoring<br />
integrat al<br />
calităţii<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
corespunzător<br />
atât ca<br />
acoperire<br />
teritorială,<br />
temporală cât<br />
şi ca indicatori<br />
monitorizaţi<br />
- nr. indicatori<br />
monitorizaţi<br />
conform<br />
preve<strong>de</strong>rilor în<br />
vigoare<br />
- nr. staţii <strong>de</strong><br />
prelevare/analizatoare<br />
- nr. personal<br />
implicat în<br />
activităţi <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
Achiziţionarea<br />
<strong>de</strong> aparatură<br />
performantă în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
monitorizării<br />
eficiente a<br />
calităţii<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
143
PROBLEMA DE MEDIU: Comunitare/cooperare <strong>de</strong>ficitară între instituţiile publice, administraţia publică şi agenţi economici cu atribuţii în<br />
coordonarea şi controlul activităţii <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Creşterea<br />
performanţelor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în toate<br />
domeniile <strong>de</strong><br />
activitate<br />
Dispariţia<br />
situaţiilor <strong>de</strong><br />
disfuncţionalităţi<br />
în cadrul<br />
fluxului<br />
informaţional<br />
problematica <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr. <strong>de</strong><br />
acţiuni<br />
comune<br />
între<br />
actorii<br />
interesaţi<br />
Coordonarea la<br />
nivel <strong>local</strong> a<br />
factorilor<br />
implicaţi în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
eficientizării<br />
activităţii<br />
(APM, ASP,<br />
GNM – CJ<br />
<strong>Arad</strong>, Apele<br />
Române, etc)<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
DSP<br />
DSV<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Încheierea <strong>de</strong><br />
protocoale între<br />
instituţiile<br />
implicate în<br />
implementarea<br />
legislaţiei <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
DSP<br />
DSV<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Turism şi agrement” Cod PM – 07<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Turism şi agrement<br />
OBIECTIV GENERAL: Organizarea activităţii turistice şi <strong>de</strong> agrement pe principiul protejării <strong>mediu</strong>lui înconjurător şi a <strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Amenajarea ina<strong>de</strong>cvată sau absenţa dotărilor corespunzătoare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re igenico-sanitar şi a gestiunii<br />
<strong>de</strong>şeurilor în zonele <strong>de</strong> practicare a agrementului<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
144
Eliminarea poluării<br />
ambientale<br />
datorată amplasării<br />
necorespunzătoare<br />
a construcţiilor şi<br />
spaţiilor turistice şi<br />
<strong>de</strong> agrement<br />
Practicarea<br />
unui turism în<br />
conformitate<br />
cu normele şi<br />
preve<strong>de</strong>rile<br />
legislaţiei din<br />
domeniul UE<br />
- nr.<br />
construcţii<br />
care<br />
respectă<br />
normele <strong>de</strong><br />
protecţie a<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
- nr.<br />
contracte<br />
cu unităţi<br />
specializate<br />
- nr. studii<br />
privind<br />
impactul<br />
asupra<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
tuturor<br />
unităţilor<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement<br />
amenajate<br />
necorespunzător<br />
sub aspectul<br />
evacuării apelor<br />
uzate şi<br />
<strong>de</strong>şeurilor<br />
menajere<br />
Introducerea<br />
sistemului <strong>de</strong><br />
colectare şi<br />
transport al<br />
<strong>de</strong>şeurilor în<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
controlate<br />
<strong>pentru</strong> toate<br />
zonele cu<br />
activităţi<br />
turistice şi <strong>de</strong><br />
agrement<br />
Respectarea<br />
normelor <strong>pentru</strong><br />
stabilirea<br />
suprafeţelor şi<br />
locaţiilor<br />
turistice funcţie<br />
<strong>de</strong> solicitarea<br />
antropică<br />
ASP<br />
CL<br />
ONG -uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
CL<br />
Operatori <strong>de</strong><br />
salubritate<br />
Agenţii<br />
economici<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
ASP<br />
Apele Române<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa amenajărilor în zonele <strong>de</strong> agrement periurban şi autorizarea acestora <strong>pentru</strong> îmbăiere<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
145
Conservarea şi<br />
îmbunătăţirea<br />
calităţii factorilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
vecinătatea zonelor<br />
<strong>de</strong> agrement<br />
Reglementarea<br />
condiţiilor în<br />
care se<br />
<strong>de</strong>sfăşoară<br />
turismul <strong>de</strong><br />
agrement în<br />
zonele<br />
periurbane<br />
- nr. zone <strong>de</strong><br />
agrement<br />
autorizate<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
tuturor<br />
locaţiilor<br />
periurbane<br />
preferate <strong>de</strong><br />
locuitori <strong>pentru</strong><br />
agrement<br />
Aplicarea<br />
fermă a<br />
măsurilor<br />
legislative care<br />
să conducă la<br />
practicarea<br />
unui turism<br />
ecologic<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
CL<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Practicarea turismului neorganizat (<strong>de</strong> weekend) datorită absenţei normelor şi regulamentelor specifice, respectiv<br />
aplicării lor <strong>de</strong>ficitare în ceea ce priveşte administrarea potenţialului natural, peisagistic şi <strong>de</strong> agrement<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Îmbunătăţirea<br />
managementului<br />
şi administrării<br />
potenţialului<br />
natural, în scopul<br />
practicării<br />
turismului şi<br />
agrementului<br />
Implementarea<br />
programelor <strong>de</strong><br />
acţiune şi<br />
monitorizarea<br />
acestora;<br />
implementarea<br />
turismului<br />
controlat cu<br />
prioritate în<br />
arealele<br />
recunoscute ca<br />
habitate cu<br />
specii protejate<br />
- nr. zone<br />
monitorizate<br />
- nr. arii<br />
protejate<br />
introduse<br />
în circuitul<br />
turistic<br />
Stabilirea<br />
zonelor <strong>pentru</strong><br />
practicarea<br />
agrementului<br />
<strong>de</strong> masă<br />
Dezvoltarea<br />
sistemului <strong>de</strong><br />
monitorizare a<br />
utilizării<br />
potenţialului<br />
natural în scop<br />
turistic şi <strong>de</strong><br />
agrement<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Administraţiile<br />
parcurilor<br />
Custozi<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
146
Reglementarea<br />
din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui a<br />
tuturor<br />
activităţilor<br />
economice care<br />
vizează<br />
turismul şi<br />
agrementul<br />
Dezvoltarea<br />
sistemelor şi<br />
structurilor <strong>de</strong><br />
informare şi<br />
recomandare<br />
legislativă şi<br />
ştiinţifică<br />
privind<br />
conservarea<br />
speciilor şi a<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
protecţie <strong>pentru</strong><br />
fiecare habitat<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Administraţiile<br />
parcurilor<br />
Custozi<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa întreţinerii unui sistem a marcajelor, traseelor turistice, a serviciului salvamont (totul prin ONG)<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Realizarea unei<br />
structuri<br />
răspunzătoare<br />
<strong>pentru</strong> evi<strong>de</strong>nţa,<br />
întreţinerea<br />
marcajelor<br />
traseelor turistice<br />
şi a serviciului<br />
Sistem eficient<br />
<strong>de</strong> marcare şi<br />
întreţinere a<br />
marcajelor pe<br />
traseele din<br />
ju<strong>de</strong>ţ; punerea<br />
în valoare a<br />
potenţialului<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
marcaje<br />
realizate<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
marcaje<br />
întreţinute<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
ONG-uri şi<br />
Stabilirea/întreţinerea<br />
reţelelor turistice şi<br />
<strong>de</strong> agrement la nivel<br />
ju<strong>de</strong>ţean<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
147
salvamont turistic societăţi<br />
implicate<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
puncte<br />
salvamont<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa infrastructurii şi a capacităţilor <strong>de</strong> susţinere a turismului montan, agroturismului cultural şi ştiinţific<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Îmbunătăţirea<br />
managementului şi<br />
administrării<br />
potenţialului<br />
natural, în scopul<br />
practicării<br />
turismului şi<br />
agrementului<br />
Implementarea<br />
sistemului <strong>de</strong><br />
informare<br />
privind<br />
potenţialul<br />
turistic şi<br />
locurile <strong>de</strong><br />
agrement<br />
- nr. <strong>de</strong> reţele<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
panouri<br />
- nr. cetăţeni<br />
atraşi anual<br />
Promovarea<br />
reţelelor<br />
existente şi a<br />
structurilor noi<br />
implementare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
monitorizare<br />
CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse naţionale<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Biodiversitate” Cod PM – 08<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Biodiversitate<br />
OBIECTIV GENERAL: Oprirea <strong>de</strong>gradării biodiversităţii şi a <strong>mediu</strong>lui natural, reechilibrarea <strong>mediu</strong>lui natural<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea <strong>mediu</strong>lui natural datorită exploatării necorespunzătoare a fondului forestier şi neîn<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor<br />
referitoare la reîmpăduriri prevăzute <strong>de</strong> codul silvic<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Îmbunătăţirea<br />
stării <strong>de</strong> sănătate a<br />
<strong>mediu</strong>lui, salvarea<br />
<strong>de</strong> la extincţie a<br />
habitatelor<br />
forestiere ocrotite<br />
prin lege şi a<br />
pădurilor cu<br />
valoare ridicată <strong>de</strong><br />
Stoparea<br />
<strong>de</strong>gradării<br />
<strong>mediu</strong>lui natural<br />
datorită<br />
exploatării<br />
necorespunzătoare<br />
a fondului<br />
forestier<br />
- evoluţia în<br />
timp a<br />
suprafeţei<br />
<strong>de</strong> pădure în<br />
general şi a<br />
pădurilor<br />
care<br />
constituie<br />
habitate<br />
implementare<br />
monitorizare<br />
Crearea unei DS <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
baze <strong>de</strong> date<br />
Surse externe<br />
care să<br />
cuprindă<br />
suprafeţele <strong>de</strong><br />
pădure şi<br />
calitatea<br />
acesteia<br />
Instruirea ARPM APM <strong>Arad</strong> permanent Surse proprii<br />
148
conservare<br />
ocrotite sau<br />
păduri cu<br />
valoare<br />
ridicată <strong>de</strong><br />
conservare<br />
în special<br />
- evoluţia în<br />
timp a<br />
calităţii<br />
pădurilor<br />
- nr . <strong>de</strong> noi<br />
amenajamen<br />
te silvice<br />
realizate<br />
persoanelor cu<br />
atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţie<br />
<strong>mediu</strong>lui şi<br />
silvic, precum<br />
şi a altor<br />
factori<br />
interesaţi în<br />
i<strong>de</strong>ntificarea<br />
habitatelor<br />
forestiere<br />
ocrotite şi a<br />
pădurilor cu<br />
valoare ridicată<br />
<strong>de</strong> conservare<br />
Prioritizarea<br />
măsurilor<br />
prevăzute în<br />
regulamente şi<br />
în <strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong><br />
management în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
menţinerii<br />
statutului<br />
favorabil <strong>de</strong><br />
conservare a<br />
restaurării<br />
diferitelor<br />
habitate<br />
MM<br />
ANPM<br />
DS <strong>Arad</strong><br />
Administratori<br />
Custozi<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Permanent<br />
după aprobarea<br />
<strong>Plan</strong>ului <strong>de</strong><br />
management<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Administrarea ineficientă a ariilor protejate <strong>de</strong> interes naţional şi lipsa alocării <strong>de</strong> fonduri speciale acestui scop<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
149
Managementul<br />
corespunzător<br />
al ariilor<br />
naturale<br />
protejate<br />
Darea în<br />
custodie a<br />
tuturor ariilor<br />
naturale<br />
protejate<br />
Realizarea şi<br />
implementarea<br />
planurilor <strong>de</strong><br />
management şi<br />
a<br />
regulamentelor<br />
tuturor ariilor<br />
naturale<br />
protejate<br />
- nr. arii naturale<br />
protejate luate în<br />
custodie<br />
- nr. planuri <strong>de</strong><br />
management/regul<br />
amente<br />
- nr. acţiuni<br />
prevăzute în<br />
planul <strong>de</strong><br />
management<br />
- nr. proiecte care<br />
vizează planurile<br />
<strong>de</strong> management<br />
I<strong>de</strong>ntificarea ariilor<br />
naturale protejate<br />
neluate în custodie<br />
Aducerea la cunoştiinţa<br />
factorilor interesaţi a<br />
ariilor naturale protejate<br />
neluate în custodie<br />
Instruirea factorilor<br />
interesaţi cu privire la<br />
realizarea planurilor <strong>de</strong><br />
management şi a<br />
regulamentelor<br />
Dezvoltarea planurilor<br />
<strong>de</strong> managemnt şi a<br />
regulamentelor<br />
Atragerea <strong>de</strong> fonduri<br />
europene privind<br />
managementul ariilor<br />
naturale protejate<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse<br />
interne<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse<br />
interne<br />
Administratori<br />
Custozi<br />
Administratori<br />
Custozi<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
În<strong>de</strong>plinirea <strong>de</strong> către<br />
administrator/custo<strong>de</strong> a<br />
tuturor obligaţiilor<br />
prevăzute în convenţia<br />
<strong>de</strong> custodie/contractul <strong>de</strong><br />
administare<br />
Implementarea <strong>Plan</strong>ului<br />
<strong>de</strong> management şi a<br />
Regulamentului avizat şi<br />
aprobat în conformitate<br />
cu legislaţia în vigoare<br />
Administratori<br />
Custozi<br />
Administrator<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Conform<br />
contractului<br />
<strong>de</strong><br />
administrare/convenţi<br />
ei <strong>de</strong><br />
custo<strong>de</strong><br />
Permanent<br />
după<br />
aprobarea<br />
<strong>Plan</strong>ului <strong>de</strong><br />
manageme<br />
nt şi a<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
150
Regulamen<br />
tului<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Scă<strong>de</strong>rea efectivelor din fauna şi flora sălbatică prin practicarea braconajului cinegetic şi piscicol, colectarea şi<br />
comerţul ilicit cu plante şi animale<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizar<br />
e<br />
Aducerea Optimizarea - evoluţia în timp a I<strong>de</strong>ntificarea Administrator ARPM Permanent Surse<br />
speciilor din efectivelor din speciilor cheie speciilor cheie Custozi<br />
interne<br />
flora şi fauna fauna şi flora monitorizate<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
sălbatică sălbatică - evoluţia în timp a<br />
autohtonă la un autohtonă în efectivelor speciilor <strong>de</strong> Monitorizarea APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse<br />
efectiv optim şi special a interes vânătoresc suprafeţei şi<br />
interne<br />
protejarea<br />
habitatelor lor<br />
speciilor<br />
ocrotite şi/sau<br />
- evoluţia cotelor <strong>pentru</strong><br />
recoltarea speciilor <strong>de</strong><br />
calităţii habitatelor<br />
periclitate şi interes cinegetic<br />
ARPM<br />
vulnerabile, a<br />
en<strong>de</strong>mitelor şi<br />
speciilor<br />
relicte<br />
Luarea <strong>de</strong> măsuri<br />
<strong>de</strong> conservare a<br />
speciilor cheie şi a<br />
habitatelor acestora<br />
Realizarea unei<br />
baze <strong>de</strong> date cu<br />
efectivele <strong>de</strong> specii<br />
<strong>de</strong> interes cinegetic<br />
Administrator<br />
Custozi<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Permanent Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
naţional<br />
e<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse<br />
interne<br />
151
Punerea în aplicare<br />
a preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale privind<br />
pescuitul,<br />
vânătoarea precum<br />
şi comerţul cu<br />
specii din fauna şi<br />
flora sălbatică<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse<br />
interne<br />
Emiterea <strong>de</strong><br />
autorizaţii şi<br />
realizarea unei baze<br />
<strong>de</strong> date cu<br />
autorizaţiile emise<br />
privind<br />
recoltarea/capturare<br />
a/comercializarea/<br />
achiziţia speciilor<br />
<strong>de</strong> floră şi faună<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
MM<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Dezvoltarea unei<br />
strategii <strong>de</strong><br />
conştientizare<br />
publică asupra<br />
importanţei<br />
protejării speciilor<br />
din fauna, flora<br />
sălbatică precum şi<br />
<strong>de</strong> promovarea<br />
politicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
în sectorul<br />
protecţiei naturii<br />
APM<br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
MM<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conservare în stare naturală a speciilor şi habitatelor <strong>de</strong> interes <strong>local</strong>, naţional şi comunitar<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
152
În<strong>de</strong>plinirea<br />
obiectivelor<br />
Directivei Reţeaua<br />
Natura 2000<br />
Directiva Păsări şi<br />
Directiva Habitate<br />
Colaborarea<br />
permanentă cu<br />
Statele Membre<br />
ale UE privind<br />
protecţia naturii<br />
cu acent pe<br />
reţeaua<br />
ecologică<br />
europeană<br />
Natura 2000<br />
- nr. specii<br />
- nr. arii<br />
- nr. habitate<br />
Iniţierea <strong>de</strong><br />
mese rotun<strong>de</strong> şi<br />
workshop-uri în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
schimbului <strong>de</strong><br />
experienţă cu<br />
alte instituţii<br />
omoloage din<br />
UE<br />
Complectarea<br />
cu date noi a<br />
bazelor <strong>de</strong> date<br />
existente<br />
privind speciile<br />
<strong>de</strong> interes<br />
comunitar şi<br />
tipuri <strong>de</strong><br />
habitate<br />
prioritare <strong>de</strong> la<br />
nivel comunitar<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ANPM permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Slaba implicare a comunităţii şi a administraţiei publice <strong>local</strong>e în protejarea şi conservarea siturilor istorice, culturale şi<br />
naturale<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
tuturor siturilor<br />
importante dpdv<br />
istoric, cultural şi<br />
natural,<br />
corelaţionarea<br />
acestora şi<br />
iniţierea unui<br />
management<br />
corespunzător al<br />
Desemnarea şi<br />
protejarea<br />
siturilor<br />
i<strong>de</strong>ntificate;<br />
creşterea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
conştientizare a<br />
societăţii civile<br />
- nr. situri<br />
- nr.<br />
proiecte<br />
Atragerea <strong>de</strong> fonduri<br />
europene în ve<strong>de</strong>rea<br />
restaurării/îmbunătăţirii<br />
calităţii<br />
siturilor/clădirilor <strong>de</strong><br />
importanţă istorică,<br />
culturală şi naturală şi<br />
managerierii<br />
corespunzătoare a<br />
acestora<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană<br />
<strong>pentru</strong> cultură,<br />
culte şi<br />
patrimoniu<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
153
acestora<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa cercetării ştiinţifice aplicative în monitorizarea sau promovarea ariilor naturale <strong>de</strong> interes naţional şi<br />
cunoaşterea biodiversităţii <strong>local</strong>e<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Creşterea<br />
interesului<br />
universităţilor, al<br />
organizaţiilor<br />
profesionale şi al<br />
cercetătorilor<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi<br />
<strong>pentru</strong> a realiza<br />
cercetare<br />
ştiinţifică<br />
aplicativă<br />
Realizarea unor<br />
baze <strong>de</strong> date<br />
profesioniste<br />
asupra<br />
biodiversităţii<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
lucrări<br />
ştiinţifice<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
lucrări <strong>de</strong><br />
licenţă, <strong>de</strong><br />
masterat, <strong>de</strong><br />
doctorat în<br />
domeniul<br />
biodiversită<br />
ţii<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
lucrărilor<br />
ştiinţifice, a<br />
lucrărilor <strong>de</strong><br />
licenţă,<br />
masterat şi<br />
doctorat care<br />
tratează<br />
elemente ale<br />
biodiversităţii<br />
ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
Monitorizarea<br />
apariţiei <strong>de</strong> noi<br />
lucrări în urma<br />
cercetării<br />
biodiversităţii<br />
<strong>local</strong>e<br />
Angajarea ca<br />
parteneri a<br />
universităţilor,<br />
a organizaţiilor<br />
profesionale<br />
sau a<br />
cercetătorilor<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi în<br />
diferite acţiuni<br />
vizând<br />
biodiversitatea<br />
implementare<br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
154
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei baze <strong>de</strong> date la zi, cu inventarul speciilor rare<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Constituirea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
Prelucrarea<br />
informaţiilor<br />
<strong>de</strong> specialitate<br />
<strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong><br />
APM şi<br />
realizarea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
- nr.<br />
specialişti<br />
implicaţi<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
instituţii<br />
implicate<br />
- nr. specii<br />
inventariate<br />
Constituirea<br />
unui grup<br />
specializat<br />
Culegerea <strong>de</strong><br />
informaţii<br />
<strong>pentru</strong><br />
realizarea<br />
băncii <strong>de</strong> date<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
2013 Surse interne<br />
2013 Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Degradarea solului şi apelor subterane” Cod PM –<br />
09<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Degradarea solului şi apelor subterane<br />
OBIECTIV GENERAL: Diminuarea poluării solului şi a apelor subterane şi îmbunătăţirea calităţii acestora<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului ca urmare a <strong>de</strong>pozitării necontrolate a <strong>de</strong>şeurilor <strong>de</strong>-a lungul căilor <strong>de</strong> acces în <strong>mediu</strong>l urban şi rural<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Diminuarea<br />
poluării solului<br />
datorită<br />
activităţilor <strong>de</strong><br />
salubrizare<br />
incorecte a căilor<br />
<strong>de</strong> acces<br />
Salubrizarea<br />
eficientă a<br />
reţelelor<br />
urbane şi rurale<br />
- nr. <strong>de</strong> acţiuni<br />
<strong>de</strong> salubrizare<br />
Urmărirea<br />
eficienţei<br />
întreţinerii<br />
căilor <strong>de</strong> acces<br />
rutiere<br />
implementare<br />
CL<br />
DRDP<br />
monitorizare<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea solului şi a apelor subterane datorată infiltraţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>jecţii animaliere provenite <strong>de</strong> la ferme<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Respectarea<br />
programelor <strong>de</strong><br />
conformare şi a<br />
Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare<br />
- caracteristicile<br />
fizicochimice<br />
ale<br />
Refacerea<br />
amenajarea<br />
corespunzătoare<br />
şi<br />
a<br />
implementare<br />
Agenţii<br />
economici<br />
monitorizare<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
155
ecomandărilor<br />
Uniunii Europene<br />
în domeniu<br />
datorate<br />
activităţilor<br />
zootehnice<br />
solului<br />
platformelor şi/sau<br />
bazinelor <strong>de</strong><br />
stocare/<strong>de</strong>shidratare<br />
a <strong>de</strong>jecţiilor<br />
aparţinând fermelor<br />
<strong>de</strong> creştere a<br />
animalelor<br />
Selectarea unor<br />
amplasamente<br />
potrivite <strong>pentru</strong><br />
construcţia unor<br />
platforme betonate<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a<br />
<strong>de</strong>jecţiilor<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Reabilitarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
colectare a apelor<br />
uzate cu purin în<br />
cadrul fermelor<br />
zootehnice<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong> Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Respectarea<br />
normelor în vigoare<br />
privind transportul<br />
<strong>de</strong>jecţiilor care sunt<br />
folosite în<br />
fertilizarea<br />
terenurilor agricole<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Folosirea apelor<br />
uzate cu purin la<br />
irigarea terenurilor<br />
în concordanţă cu<br />
proprietăţile solului<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
DADR<br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
156
Implementarea<br />
codului <strong>de</strong> bune<br />
practici, respectiv<br />
fertilizarea<br />
terenurilor agricole<br />
cu <strong>de</strong>jecţii obţinute<br />
din activităţi<br />
agrozootehnice,<br />
bazat pe studii<br />
agropedologice şi<br />
planuri <strong>de</strong><br />
fertilizare<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
DADR<br />
OSPA<br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Monitorizarea<br />
indicatorilor <strong>de</strong><br />
calitate ai solului şi<br />
apelor subterane<br />
Agenţii<br />
economici<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
DADR<br />
OSPA<br />
Permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea istorică a solului şi a apelor subterane datorată activităţilor miniere, metalurgice şi chimice<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea<br />
<strong>de</strong>gradării/poluării<br />
solului prin<br />
activităţi <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>copertare,<br />
excavare la zi,<br />
<strong>de</strong>pozitare a<br />
materialelor<br />
rezultate în urma<br />
proceselor<br />
tehnologice<br />
Reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
terenurilor<br />
poluate;<br />
Revizuirea şi<br />
implementarea<br />
normelor <strong>de</strong><br />
gestionare a<br />
<strong>de</strong>şeurilor la<br />
nivelul<br />
unităţilor<br />
poluatoare<br />
- suprafeţe<br />
<strong>de</strong> terenuri<br />
afectate<br />
- suprafeţe<br />
<strong>de</strong> terenuri<br />
reabilitate<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
solurilor<br />
<strong>de</strong>gradate şi a<br />
gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
poluare ale<br />
acestora<br />
Recultivarea<br />
solului precedată<br />
<strong>de</strong> copertări cu sol<br />
fertil 30-60 cm<br />
Folosirea<br />
meto<strong>de</strong>lor fizice,<br />
chimice, biologice<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>poluare a<br />
implementare<br />
OSPA<br />
DADR<br />
DADR<br />
Agenţii<br />
economici<br />
DADR<br />
Agenţii<br />
economici<br />
monitorizare<br />
DADR<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
OSPA<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
OSPA<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
157
solurilor,<br />
excavare,<br />
extracţie, spălare,<br />
oxidare,<br />
precipitare, etc<br />
Înmagazinarea<br />
lichi<strong>de</strong>lor cu<br />
potenţial poluant<br />
în rezervoare<br />
rezistente la<br />
<strong>de</strong>teriorare<br />
mecanică şi<br />
coroziune<br />
Depozitarea<br />
rezidurilor<br />
industriale pe<br />
soluri argiloase<br />
impermeabile sau<br />
impermeabilizarea<br />
acestora<br />
Agenţii<br />
economici<br />
Agenţii<br />
economici<br />
DADR<br />
OSPA<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
OSPA<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
2013 Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea solului şi a apelor subterane datorită exploatărilor <strong>de</strong> balast din terase şi exploatarea mineralelor utile în<br />
cariere, lipsind reconstrucţia ecologică ulterioară exploatării<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea<br />
impactului asupra<br />
calităţii solului<br />
datorită exploatării<br />
necorespunzătoare<br />
a carierelor <strong>de</strong><br />
minerale utile<br />
Reducerea<br />
procentului <strong>de</strong><br />
terenuri<br />
<strong>de</strong>gradate<br />
în/din<br />
proximitatea<br />
carierelor <strong>de</strong><br />
minerale utile<br />
- suprafeţe<br />
stabilizate<br />
şi<br />
ecologizate<br />
Exploatarea<br />
raţională a<br />
carierelor <strong>de</strong><br />
materiale utile<br />
folosind<br />
tehnologii şi<br />
instalaţii puţin<br />
poluante<br />
Măsuri <strong>de</strong><br />
reabilitare a<br />
solurilor<br />
implementare<br />
Agenţi<br />
economici cu<br />
licenţa <strong>de</strong><br />
exploatare<br />
Agenţi<br />
economici cu<br />
licenţa <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
Apele Române<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
ANRM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
Apele Române<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
158
supuse<br />
eroziunii în<br />
urma<br />
activităţilor <strong>de</strong><br />
exploatare în<br />
cariere<br />
Ameliorarea<br />
calităţii apelor<br />
freatice prin<br />
lucrări<br />
specifice<br />
exploatare<br />
Agenţi<br />
economici cu<br />
licenţa <strong>de</strong><br />
exploatare<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
ANRM<br />
Apele Române<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Poluarea cu emisii rezultată din activităţile industriale, în special datorită extin<strong>de</strong>rii zonei urbane locuite peste unităţile<br />
industriale existente<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea<br />
cantităţilor <strong>de</strong><br />
emisii şi<br />
implementarea<br />
unui management<br />
durabil al zonelor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
poluare<br />
Inventarierea<br />
activităţilor<br />
industriale<br />
generatoare <strong>de</strong><br />
emisii şi<br />
controlul<br />
surselor <strong>de</strong><br />
emisii<br />
Reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
terenurilor<br />
poluate<br />
- indicatori<br />
<strong>de</strong><br />
concentraţie<br />
a<br />
poluanţilor<br />
în emisii<br />
- nr. reţele <strong>de</strong><br />
monitoring<br />
- nr.<br />
indicatori<br />
monitorizaţi<br />
- suprafeţe<br />
terenuri<br />
afectate<br />
- suprafeţe<br />
terenuri<br />
reabilitate<br />
Reabilitarea şi<br />
ecologizarea<br />
siturilor<br />
contaminate şi<br />
potenţial<br />
contaminate<br />
Realizarea unor<br />
reţele <strong>de</strong><br />
monitoring a<br />
emisiilor<br />
Retehnologizarea<br />
instalaţiilor <strong>de</strong><br />
reţinere la sursă<br />
a pulberilor,<br />
oxizilor,<br />
compuşilor cu<br />
Ag, Cr, Cd, F,<br />
Hg a căror<br />
concentraţie în<br />
emisii <strong>de</strong>păşesc<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
OSPA<br />
Agent<br />
econommic<br />
Agent<br />
economic<br />
monitorizare<br />
DADR<br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
159
valorile<br />
autorizate<br />
Proiectarea şi<br />
implementarea<br />
unor reţele <strong>de</strong><br />
monitorizare a<br />
calităţii solului şi<br />
a apelor<br />
subterane în<br />
perimetrele<br />
afectate <strong>de</strong><br />
poluare<br />
Elaborarea<br />
planurilor <strong>de</strong><br />
utilizare a<br />
terenurilor<br />
<strong>de</strong>gradate<br />
Reabilitarea<br />
ecologică a<br />
terenurilor din<br />
zonele afectate<br />
prin corectarea<br />
reacţiei solului,<br />
efectuarea <strong>de</strong><br />
arături adânci,<br />
cultivarea <strong>de</strong><br />
specii <strong>de</strong> plante<br />
care nu se<br />
utilizează în<br />
alimentaţie<br />
Apele Române<br />
OSPA<br />
DADR<br />
OSPA<br />
Agenţii<br />
economici<br />
DADR<br />
CL<br />
Beneficiarul<br />
terenului<br />
Apele Române<br />
OSPA<br />
DADR<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
DADR 2012 Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
OSPA<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Exploatarea necorespunzătoare şi/sau valorificarea insuficientă a resurselor geotermale şi a apelor minerale în ju<strong>de</strong>ţul<br />
<strong>Arad</strong><br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Îmbunătăţirea Valorificarea la - nr. <strong>de</strong> surse Utilizarea CJ <strong>Arad</strong> CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
160
gradului <strong>de</strong><br />
exploatare a<br />
resurselor <strong>de</strong> apă<br />
geotermale<br />
potenţial<br />
maxim a<br />
resurselor<br />
geotermale şi<br />
minerale din<br />
ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
geotermale<br />
exploatate<br />
raţional<br />
apelor<br />
geotermale şi<br />
minerale în<br />
scop balneoturistic<br />
Realizarea unor<br />
sisteme <strong>de</strong><br />
valorificare a<br />
energiei<br />
geotermale ca<br />
sursă<br />
alternativă <strong>de</strong><br />
energie<br />
Adoptarea unei<br />
strategii<br />
coerente <strong>de</strong><br />
utilizare a<br />
apelor minerale<br />
cu accent pe<br />
exploatarea<br />
durabilă a<br />
acestora<br />
Monitorizarea<br />
societăţilor care<br />
exploatează<br />
aceste resurse<br />
<strong>pentru</strong><br />
respectarea<br />
normelor <strong>de</strong><br />
calitate şi<br />
<strong>mediu</strong><br />
CL APM <strong>Arad</strong> interne<br />
CL<br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Agenţii<br />
economici<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa unor suprafeţe importante <strong>de</strong> terenuri supuse eroziunii şi lipsa evi<strong>de</strong>nţei cadastrale a acestora<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Diminuarea Realizarea <strong>de</strong> - cantitate <strong>de</strong> Limitarea CL DS <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
161
fenomenului <strong>de</strong><br />
eroziune asupra<br />
solului<br />
lucrări <strong>de</strong><br />
reabilitare<br />
agropedologice<br />
şi silvice;<br />
cartografierea<br />
terenurilor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune<br />
sol pierdută<br />
prin<br />
eroziune<br />
- suprafeţe<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune<br />
<strong>de</strong>frişărilor<br />
abuzive<br />
Protejarea<br />
solului prin<br />
realizarea unui<br />
covor vegetal,<br />
garduri vii sau<br />
obstacole<br />
fizice<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
terenurilor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune şi<br />
întocmirea<br />
unor hărţi la<br />
nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
Amenajarea<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong><br />
protecţie şi<br />
gardurilor <strong>de</strong><br />
reţinere<br />
Efectuarea<br />
arăturilor pe<br />
curba <strong>de</strong> nivel,<br />
modificarea<br />
pantei prin<br />
crearea <strong>de</strong><br />
valuri şi terase<br />
DS <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
DS <strong>Arad</strong><br />
Beneficiarul<br />
ternului<br />
CL<br />
DS <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
CL <strong>Arad</strong><br />
DS <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
CL<br />
Beneficiarul<br />
terenului<br />
DS <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
DS <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
DS <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
DADR<br />
OSPA<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Educaţia Ecologică” Cod PM – 10<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Educaţia ecologică<br />
OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului <strong>de</strong> educaţie ecologică a societăţii civile, îmbunătăţirea relaţiilor <strong>de</strong> colaborare <strong>pentru</strong> optimizarea<br />
fluxului <strong>de</strong> informaţii <strong>de</strong>spre <strong>mediu</strong>, Stimularea gradului <strong>de</strong> implicare a ONG-urilor în probleme <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>, Implicarea grupurilor ţintă în<br />
implementarea programelor <strong>de</strong> îmbunătăţire a calităţii <strong>mediu</strong>lui<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa mecanismelor financiare şi a facilităţilor fiscale care să susţină <strong>de</strong>zvoltarea organismelor şi organizaţiilor<br />
comunitare în domeniul protecţiei şi conservării <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
162
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Creşterea<br />
capacităţii<br />
instituţionale a<br />
ONG-urilor<br />
Creşterea<br />
capacităţii <strong>de</strong><br />
obţinere a<br />
finanţărilor<br />
<strong>pentru</strong> proiecte<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> şi<br />
corelarea<br />
obiectivelor<br />
ONG-urilor cu<br />
strategiile <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> la nivel<br />
naţional şi<br />
european<br />
- nr. <strong>de</strong> proiecte<br />
<strong>de</strong>puse<br />
Evaluarea<br />
eficienţei<br />
activităţii <strong>de</strong><br />
solicitare <strong>de</strong><br />
fonduri<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
Surse naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Cunoştinţe <strong>de</strong>ficitare ale societăţii civile cu privire la legislaţia <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în vigoare, drepturi, obligaţii şi<br />
responsabilităţi precum şi integrarea în structurile europene<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Crearea unui<br />
sistem eficient<br />
<strong>de</strong> informare şi<br />
conştientizare<br />
Creşterea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
implicare a<br />
comunităţilor<br />
agenţilor<br />
economici<br />
administraţiei<br />
publice <strong>local</strong>e<br />
prin sisteme <strong>de</strong><br />
informare<br />
- nr.<br />
campanii<br />
<strong>de</strong><br />
informare<br />
- nr.<br />
participan<br />
ţi<br />
- nr.<br />
materiale<br />
distribuite<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
campanii <strong>de</strong> informare<br />
privind protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
Implicarea societăţii<br />
civile în acţiunile <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong><br />
organismele abilitate<br />
Distribuirea <strong>de</strong><br />
materiale<br />
informative/publicitare<br />
implementare<br />
CL<br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
163
PROBLEMA DE MEDIU: Gradul scăzut <strong>de</strong> implicare a societăţii civile în problemele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale comunităţii precum şi lipsa ONG-urilor active<br />
în domeniul <strong>mediu</strong>lui<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Dezvoltarea unor<br />
structuri<br />
funcţionale <strong>de</strong><br />
colaborare<br />
I<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong><br />
parteneri<br />
interesaţi <strong>de</strong><br />
colaborare.<br />
Stabilirea<br />
mecanismelor<br />
<strong>de</strong> comunicare.<br />
Stabilirea unor<br />
strategii şi<br />
planuri <strong>de</strong><br />
conştientizare a<br />
populaţie prin<br />
inter<strong>mediu</strong>l<br />
ONG-urilor<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
parteneri<br />
- nr. <strong>de</strong><br />
acţiuni<br />
- nr.<br />
rezultate<br />
Popularizarea<br />
necesităţii <strong>de</strong> a<br />
implica<br />
societatea<br />
civilă în<br />
problemele <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Stimularea şi<br />
susţinerea<br />
activităţii <strong>de</strong><br />
educaţie<br />
<strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong><br />
ONG-uri<br />
credibile<br />
Acţiuni <strong>de</strong><br />
impact<br />
<strong>de</strong>rulate cu<br />
participarea<br />
grupurilor<br />
ţintă, intens<br />
mediatizate<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Colaborarea sporadică a administraţiei publice <strong>local</strong>e, a instituţiilor guvernamentale <strong>de</strong>scentralizate şi a ONG-urilor cu<br />
activitate şi atribuţii în domeniul protecţiei şi conservării <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Creşterea<br />
capacităţii<br />
instituţionale a<br />
părţilor implicate<br />
şi a relaţionării<br />
Stimularea<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
ONG-urilor cu<br />
specific în<br />
protecţia<br />
- nr. acte<br />
normative<br />
ce vin în<br />
sprijin<br />
Propunerea <strong>de</strong><br />
acte normative<br />
vizând<br />
diminuarea<br />
taxelor,<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
164
dintre ele<br />
<strong>mediu</strong>lui prin<br />
acordarea <strong>de</strong><br />
subvenţii<br />
financiare şi<br />
reduceri la<br />
plata unor<br />
obligaţii<br />
impozitelor,<br />
tarifelor <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong><br />
activităţi<br />
vizând<br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Îmbunătăţirea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
colaborare a<br />
instituţiilor cu<br />
atribuţii în<br />
domeniul<br />
protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui prin<br />
eficientizarea<br />
căilor <strong>de</strong><br />
transmitere a<br />
informaţiilor<br />
solicitate<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
ARPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Sistem educaţional ineficient în domeniul protecţiei naturii şi educaţiei ecologice, inclusiv al instruirii practice<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Crearea unui<br />
sistem eficient<br />
<strong>de</strong> sensibilizare<br />
şi implicare a<br />
unităţilor <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
Creşterea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
implicare a<br />
unităţilor<br />
şcolare<br />
Realizarea în unităţile <strong>de</strong><br />
învăţământ a activităţilor<br />
<strong>de</strong> educaţie ecologică,<br />
intens mediatizate<br />
Realizarea <strong>de</strong> parteneriate<br />
cu unităţile <strong>de</strong> învăţămant<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
- nr.<br />
campanii<br />
<strong>de</strong><br />
informare<br />
- nr.<br />
materiale<br />
informative<br />
- nr.<br />
parteneriate<br />
Realizarea/implementarea<br />
<strong>de</strong> proiecte vizând<br />
educaţia ecologică<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
165
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui, transportul rutier şi<br />
feroviar” Cod PM – 11<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui, transportul rutier şi feroviar<br />
OBIECTIV GENERAL: Conservarea şi îmbunătăţirea factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în arealele cu aglomerări urbane<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Suprafeţe insuficiente şi distribuţia neuniformă a parcurilor publice şi a zonelor <strong>de</strong> agrement în <strong>mediu</strong>l urban,<br />
neamenajarea corespunzătoare a acestora, lipsa per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a zonelor tampon<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Menţinerea Creşterea - nr. spaţii Implementarea CL APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
cantitativă a suprafeţelor verzi preve<strong>de</strong>rilor L<br />
parcurilor parcurilor reabilitate 24/2007 privind<br />
publice, a publice, a - nr./suprafaţă spaţiile verzi<br />
zonelor <strong>de</strong> zonelor <strong>de</strong> parcuri/zone Accesarea <strong>de</strong> CL<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
agrement, agrement, a <strong>de</strong> agrement fonduri/programe CJ <strong>Arad</strong><br />
Surse<br />
extin<strong>de</strong>rea<br />
acestora,<br />
realizarea<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong><br />
protecţie şi a<br />
zonelor<br />
nou create în ve<strong>de</strong>rea<br />
realizării/reabilitării<br />
<strong>de</strong> parcuri, zone <strong>de</strong><br />
naţionale<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> tampon, a<br />
agrement, etc<br />
protecţie şi a<br />
zonelor tampon<br />
spaţiilor verzi<br />
Educaţia populaţiei<br />
în spiritul protejării<br />
spaţiilor verzi şi a<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
CL<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Unităţi <strong>de</strong><br />
învăţământ<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa unei viziuni strategice privind urbanismul şi planificarea <strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Actualizarea<br />
planurilor<br />
urbanistice<br />
generale şi a<br />
regulamentelor<br />
<strong>local</strong>e <strong>de</strong><br />
Actualizarea<br />
documentaţiilor<br />
<strong>de</strong> urbanism<br />
- nr.<br />
documentaţii<br />
actualizate<br />
şi aprobate<br />
Delimitarea<br />
clară a zonelor<br />
protejate<br />
conform HG<br />
930/2005<br />
(Zonă <strong>de</strong><br />
implementare<br />
Operatori<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
166
urbanism<br />
(confrom<br />
cerinţelor UE)<br />
protecţie -<br />
suprafeţe în<br />
jurul sau în<br />
preajma unor<br />
surse <strong>de</strong><br />
nocivitate, care<br />
impun protecţia<br />
zonelor<br />
învecinate -<br />
staţii <strong>de</strong><br />
epurare,<br />
platforme<br />
<strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>pozitarea<br />
controlată a<br />
<strong>de</strong>şeurilor,<br />
puţuri seci,<br />
cimitire, noxe<br />
industriale, etc)<br />
în planurile <strong>de</strong><br />
urbanism<br />
Marcarea pe<br />
PUG/PAT a<br />
zonelor <strong>de</strong><br />
protecţie<br />
sanitară<br />
conform OM<br />
1245/2005<br />
privind<br />
aprobarea<br />
metodologiei<br />
<strong>de</strong> realizare a<br />
registrului<br />
zonelor<br />
protejate<br />
Integrarea<br />
programelor <strong>de</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
167
<strong>de</strong>zvoltare în<br />
documentaţiile<br />
<strong>de</strong> urbanism şi<br />
amenajarea<br />
teritoriului<br />
Campanii în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
integrării<br />
conceptului şi<br />
principiului în<br />
procesul<br />
<strong>de</strong>cizional, în<br />
strategiile şi<br />
acţiunile la<br />
nivel <strong>local</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa orientării spre mijloacele <strong>de</strong> transport mai puţin poluante - exemplu cele electrice, ca şi încurajarea transportului<br />
alternativ<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Încurajarea<br />
societăţii civile în<br />
utilizarea<br />
mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport<br />
nepoluante<br />
Creşterea<br />
numărului<br />
mijloacelor <strong>de</strong><br />
transport<br />
nepoluante<br />
- nr. mijloace<br />
<strong>de</strong> transport<br />
nepoluante<br />
Promovarea<br />
transportului<br />
alternativ prin<br />
acţiuni intens<br />
mediatizate<br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
monitorizare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienţa sau absenţa sistemelor <strong>de</strong> monitorizare a poluării chimice, fonice şi fizice datorată traficului rutier şi<br />
feroviar<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Realizarea unui<br />
sistem <strong>de</strong><br />
monitorizare în<br />
timp real a<br />
Cunoaşterea<br />
permanentă a<br />
stării factorilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
- nr. indicatori<br />
monitorizaţi<br />
Achiziţionarea<br />
echipamentelor<br />
<strong>de</strong> monitorizare<br />
şi instruirea<br />
implementare monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
168
calităţii factorilor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
aglomerările<br />
urbane<br />
personalului<br />
care urmează a<br />
le utiliza<br />
Inclu<strong>de</strong>rea<br />
datelor în<br />
sistemul<br />
naţional <strong>de</strong><br />
monitorizare<br />
integrată a<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
APM <strong>Arad</strong> APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unor spaţii tampon între zona rezi<strong>de</strong>nţială şi zona industrială în <strong>mediu</strong>l urban şi rural precum şi a per<strong>de</strong>lelor<br />
forestiere pe perimetrul lor<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Asigurarea<br />
calităţii unui<br />
<strong>mediu</strong> ambiant<br />
a<strong>de</strong>cvat <strong>pentru</strong><br />
locuitorii din<br />
zona limitrofă<br />
celei industriale<br />
Reţinerea<br />
noxelor,<br />
prafului şi<br />
diminuarea<br />
zgomotului<br />
provenit din<br />
activitatea<br />
zonei<br />
industriale<br />
- suprafaţă<br />
parcele<br />
plantate<br />
- nr. zone<br />
industriale<br />
separate <strong>de</strong><br />
cele <strong>de</strong><br />
locuinţe<br />
prin spaţii<br />
verzi<br />
tampon<br />
- lungime<br />
parcele<br />
plantate cu<br />
arbori şi<br />
arbuşti<br />
Determinarea<br />
zonelor în care<br />
se impune<br />
realizarea<br />
per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong><br />
protecţie<br />
I<strong>de</strong>ntificarea<br />
proprietăţii<br />
asupra<br />
terenurilor pe<br />
care se vor face<br />
plantările<br />
<strong>Plan</strong>tarea şi<br />
îngrijirea<br />
spaţiilor verzi<br />
Efectuarea <strong>de</strong><br />
măsurători<br />
specifice<br />
<strong>pentru</strong><br />
monitorizarea<br />
implementare<br />
CL<br />
Agenţii<br />
economicii<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
ARPM<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
2012 Surse interne<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong> ARPM permanent Surse interne<br />
169
ezultatelor<br />
plantărilor şi<br />
eventualelor<br />
extensii (dacă<br />
se impune) ale<br />
acestora<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Existenţa platformelor industriale care si-au încetat activitatea şi neimplicarea <strong>de</strong>ţinătorilor actuali în implementarea<br />
privind siturile poluate<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Refacerea<br />
zonelor afectate<br />
<strong>de</strong> activităţile<br />
economice<br />
Stabilirea<br />
obligaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr avize<br />
- nr.<br />
controale<br />
Obţinerea<br />
avizului <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> <strong>pentru</strong><br />
stabilirea<br />
obligaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
cazul:<br />
schimbării<br />
titularului unei<br />
activităţi cu<br />
impact asupra<br />
<strong>mediu</strong>lui,<br />
vânzarea<br />
pachetului<br />
majoritar <strong>de</strong><br />
acţiuni,<br />
vânzarea <strong>de</strong><br />
active,<br />
dizolvare<br />
urmată <strong>de</strong><br />
lichidare,<br />
lichidare,<br />
încetarea<br />
activităţii,<br />
implementare<br />
Agenţii<br />
economici<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
170
faliment<br />
Verificarea<br />
în<strong>de</strong>plinirii<br />
obligaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa unei infrastructuri rutiere a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> mijloacele auto în <strong>mediu</strong>l urban (căi <strong>de</strong> rulaj <strong>pentru</strong> mijloace auto,<br />
piste <strong>de</strong> biciclete, spaţii <strong>de</strong> parcare)<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Asigurarea unei<br />
infrastructuri<br />
a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong><br />
mijloacele auto<br />
Creşterea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
confort şi<br />
siguranţă a<br />
circulaţiei.<br />
Asigurarea<br />
pistelor <strong>pentru</strong><br />
biciclete.<br />
Asigurarea<br />
spaţiilor <strong>de</strong><br />
parcare<br />
- nr. spaţii <strong>de</strong><br />
parcare<br />
- nr. piste<br />
<strong>pentru</strong><br />
biciclete<br />
- nr.<br />
autovehicule<br />
- nr. biciclete<br />
Realizarea<br />
pistelor <strong>pentru</strong><br />
biciclete<br />
Mo<strong>de</strong>rnizarea,<br />
reabilitarea şi<br />
repararea<br />
drumurilor<br />
urbane<br />
Realizarea <strong>de</strong><br />
spaţii <strong>de</strong><br />
parcare în<br />
zonele centrale<br />
ale oraşelor<br />
fără diminuarea<br />
spaţiilor verzi<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
IPJ <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Salubrizarea insuficientă a căilor rutiere şi feroviare<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Asigurarea<br />
salubrizării<br />
căilor rutiere şi<br />
Conservarea<br />
<strong>mediu</strong>lui şi<br />
creşterea<br />
- km<br />
drumuri<br />
naţionale<br />
Curăţirea/igienizarea<br />
zonei <strong>de</strong> siguranţă a<br />
drumurilor şi căilor<br />
CL<br />
ADPJ<br />
CFR<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Permanent Surse interne<br />
feroviare gradului <strong>de</strong> - km feroviare<br />
171
civilizaţie<br />
drumuri<br />
ju<strong>de</strong>ţene<br />
- km<br />
drumuri<br />
comunale<br />
- km reţele<br />
feroviare<br />
Asigurarea scurgerii<br />
apelor pluviale prin<br />
<strong>de</strong>colmatarea<br />
rigolelor, şanţurilor,<br />
po<strong>de</strong>ţelor<br />
Toaletarea arbuştilor<br />
şi arborilor care nu<br />
respectă regimul <strong>de</strong><br />
gabarit specific<br />
drumurilor şi căilor<br />
feroviare<br />
CL GNM-CJ <strong>Arad</strong> Permanent Surse interne<br />
CL<br />
ADPJ<br />
CFR<br />
Instituţia<br />
Prefectului<br />
Permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Evi<strong>de</strong>nţa cadastrală <strong>de</strong>ficitară şi absenţa uni sistem regional GIS<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Transpunerea<br />
informaţiilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> şi<br />
infrastructură în<br />
sistem geografic<br />
informatizat<br />
Implementarea<br />
unui sistem GIS<br />
- nr. persoane<br />
instruite<br />
Achiziţionarea<br />
softului GIS şi<br />
instruirea<br />
personalului<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Degradarea monumentelor <strong>de</strong> artă istorice şi situri arheologice<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Restaurarea<br />
vestigiilor<br />
istorice ce fac<br />
parte din<br />
Salvarea<br />
patrimoniului<br />
cultural<br />
naţional<br />
- nr.<br />
monumente<br />
protejate<br />
Aplicarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor Legii<br />
422/2001<br />
republicată privind<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Direcţia<br />
Ju<strong>de</strong>ţeană<br />
CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse<br />
externe<br />
patrimoniul<br />
cultural naţional<br />
- ℅<br />
investiţii<br />
realizate<br />
protejarea<br />
monumentelor<br />
istorice<br />
<strong>pentru</strong> Cultură,<br />
Culte şi<br />
Patrimoniu<br />
Evi<strong>de</strong>nţierea tuturor<br />
monumentelor<br />
istorice şi a zonelor<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse<br />
externe<br />
172
lor <strong>de</strong> protecţie în<br />
PUG şi în toate<br />
celelalte<br />
documentaţii <strong>de</strong><br />
urbanism respectiv<br />
<strong>de</strong> amenajare a<br />
teritoriului<br />
Efectuarea <strong>de</strong><br />
lucrări, <strong>de</strong><br />
restaurare/reabilitare<br />
a monumentelor<br />
istorice şi<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea<br />
lucrărilor <strong>de</strong><br />
cercetare<br />
arheologice ţinând<br />
cont <strong>de</strong> evaluările<br />
privind starea<br />
acestora<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Direcţia<br />
Ju<strong>de</strong>ţeană<br />
<strong>pentru</strong> Cultură,<br />
Culte şi<br />
Patrimoniu<br />
Surse<br />
naţionale<br />
CJ <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
Surse<br />
externe<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Pericole generate <strong>de</strong> catastrofe/fenomene naturale<br />
şi antropice” Cod PM – 12<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Pericole generate <strong>de</strong> catastrofe/fenomene naturale şi antropice<br />
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor acci<strong>de</strong>ntale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa fondurilor, lucrărilor <strong>de</strong> investiţii şi a măsurilor administrative necesare punerii şi exploatării în siguranţă a<br />
obiectivelor cu risc ridicat <strong>pentru</strong> <strong>mediu</strong>: iazuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare, <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> substanţe periculoase, tehnologii periculoase învechite<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Conformarea<br />
activităţilor<br />
Reducerea<br />
riscurilor <strong>de</strong><br />
- indicatori<br />
tehnicoeconomici<br />
Realizarea lucrărilor<br />
cuprinse în<br />
Agenţi<br />
economici<br />
Apele<br />
Române<br />
Conform<br />
calendarului<br />
Surse<br />
interne<br />
economice<br />
legate <strong>de</strong><br />
exploatarea sau<br />
conservarea în<br />
acci<strong>de</strong>nte la<br />
iazuri, bataluri<br />
în exploatare<br />
sau<br />
ai<br />
investiţiilor<br />
realizate<br />
programele <strong>de</strong><br />
conformare/etapizare<br />
I<strong>de</strong>ntificarea surselor Agenţi<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Apele permanent Surse<br />
siguranţă <strong>pentru</strong> conservare. - nr. <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong> economici Române<br />
interne<br />
173
prevenirea<br />
acci<strong>de</strong>ntelor<br />
Eliminarea<br />
surselor <strong>de</strong><br />
poluare<br />
datorate<br />
<strong>de</strong>pozitării<br />
rezidurilor<br />
industriale şi<br />
reconstrucţia<br />
ecologică a<br />
suprafeţelor<br />
afectate <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozite<br />
scoase din<br />
funcţiune<br />
suprafeţe<br />
- nr.<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
amenajate<br />
corespunză<br />
tor<br />
- nr. planuri<br />
<strong>de</strong> acţiune<br />
realizarea măsurilor<br />
din programele <strong>de</strong><br />
conformare/etapizare<br />
Automonitorizarea şi<br />
monitorizarea<br />
calităţii apelor din<br />
perimetrul<br />
<strong>de</strong>pozitelor<br />
Întocmirea <strong>de</strong><br />
planuri <strong>de</strong> acţiune<br />
<strong>pentru</strong> reabilitarea<br />
zonelor afectate <strong>de</strong><br />
amplasarea unor<br />
<strong>de</strong>pozite<br />
necontrolate<br />
Agenţi<br />
economici<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Agenţi<br />
economici<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Apele<br />
Române<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
Apele<br />
Române<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Începând cu<br />
2009<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Amplificarea fenomenelor <strong>de</strong> viituri şi inundaţii datorate insuficienţei suprafeţelor împădurite sau exploatării<br />
neraţionale a unor suprafeţe <strong>de</strong> fond forestier precum şi insuficienţei lucrărilor <strong>de</strong> amenajare pe cursurile inferioare<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Creşterea<br />
suprafeţelor<br />
împădurite<br />
Evitarea<br />
producerii <strong>de</strong><br />
viituri şi<br />
inundaţii<br />
℅ suprafeţe<br />
împădurite<br />
Diminuarea<br />
gradului <strong>de</strong><br />
exploatare a<br />
pădurilor care<br />
au rolul <strong>de</strong> a<br />
diminua<br />
efectele unei<br />
viituri,<br />
alunecări <strong>de</strong><br />
teren, etc.<br />
Aplicarea<br />
strictă a<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
legale şi a<br />
Codului Silvic<br />
implementare monitorizare<br />
DS <strong>Arad</strong> DS <strong>Arad</strong> Permanent Surse interne<br />
DS <strong>Arad</strong> DS <strong>Arad</strong> Permanent Surse interne<br />
Informarea DS <strong>Arad</strong> DS <strong>Arad</strong> Permanent Surse interne<br />
174
proprietarilor<br />
şi a<br />
comunităţilor<br />
<strong>local</strong>e <strong>de</strong><br />
avantajele<br />
gospodăriri<br />
a<strong>de</strong>cvate a<br />
pădurilor<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Absenţa în anumite areale naturale şi construite a lucrărilor specifice stabilizării terenurilor supuse alunecării<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
consolidare/stabilizare<br />
a perimetrelor cu<br />
alunecări <strong>de</strong> teren<br />
active.<br />
Diminuarea eroziunii<br />
solului prin<br />
amenajarea bazinelor<br />
hidrografice.<br />
Diminuarea<br />
suprafeţelor<br />
<strong>de</strong> teren<br />
afectate <strong>de</strong><br />
alunecări.<br />
Reducerea<br />
suprafeţelor<br />
<strong>de</strong> teren<br />
afectate <strong>de</strong><br />
eroziune.<br />
- nr.<br />
suprafeţe<br />
<strong>de</strong> teren<br />
stabilizate<br />
(ha)<br />
I<strong>de</strong>ntificarea,<br />
elaborarea şi<br />
implementarea<br />
programelor<br />
ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong><br />
stabilizare a<br />
terenurilor cu<br />
zone <strong>de</strong> risc -<br />
alunecări <strong>de</strong><br />
teren active<br />
Executarea <strong>de</strong><br />
lucrări <strong>de</strong><br />
combatere a<br />
eroziunii<br />
solului,<br />
reabilitarea<br />
suprafeţelor<br />
afectate<br />
Împădurirea<br />
terenurilor<br />
<strong>de</strong>gradate,<br />
realizarea <strong>de</strong><br />
lucrări<br />
hidrotehnice <strong>de</strong><br />
implementare<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Beneficiarul<br />
lucrării<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
Beneficiarul<br />
lucrării<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
Apele Române<br />
monitorizare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
Apele Române<br />
Apele Române<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
Apele Romane<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
2012 Surse interne<br />
Alte surse<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Alte surse<br />
Surse interne<br />
175
colectare a<br />
apelor pluviale<br />
şi a izvoarelor<br />
<strong>de</strong> coastă<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Afectarea <strong>mediu</strong>lui natural şi construit datorită lipsei sau ineficienţei unor lucrări hidrotehnice <strong>de</strong> protecţie împotriva<br />
inundaţiilor<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Reducerea riscului<br />
la inundaţii<br />
Reducerea<br />
suprafeţelor cu<br />
risc la inundaţii<br />
în caz <strong>de</strong> ape<br />
mari<br />
- nr. lucrări<br />
executate<br />
Realizarea<br />
lucrărilor <strong>de</strong><br />
apărare a<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
natural şi<br />
construit<br />
împotriva<br />
inundaţiilor<br />
Reabilitarea<br />
lucrărilor<br />
existente cu rol<br />
<strong>de</strong> apărare<br />
împotriva<br />
inundaţiilor<br />
Conştientizarea<br />
populaţiei <strong>de</strong><br />
efectul<br />
distructiv al<br />
apei, modul <strong>de</strong><br />
intervenţie în<br />
caz <strong>de</strong><br />
fenomene<br />
meteorologice<br />
periculoase<br />
(ploi, poduri <strong>de</strong><br />
gheaţă pe<br />
cursurile <strong>de</strong><br />
implementare<br />
Apele Române<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
Beneficiarul<br />
lucrării<br />
Primării <strong>local</strong>e<br />
Apele Române<br />
Apele Române<br />
ISU <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
monitorizare<br />
APM<br />
ARPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Apele Române permanent Surse interne<br />
Apele Române permanent Surse interne<br />
176
apă, etc)<br />
Posibile probleme <strong>de</strong> interes ju<strong>de</strong>ţean<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a<br />
gunoaielor” Cod PM – 13<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Incendierea voluntară a pajiştilor, miriştilor sau a gunoaielor<br />
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea şi combaterea poluărilor acci<strong>de</strong>ntale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Incendierea voluntară a pajiştilor, per<strong>de</strong>lelor <strong>de</strong> protecţie şi a gunoaielor <strong>de</strong> către persoane fizice sau juridice<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Eliminarea<br />
impactului asupra<br />
aerului, solului şi<br />
apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
datorat incendierii<br />
voluntare<br />
Aplicarea<br />
legislaţiei în<br />
vigoare<br />
- nr. sancţiuni<br />
aplicate<br />
Aplicarea <strong>de</strong><br />
sancţiuni<br />
<strong>pentru</strong> cei care<br />
încalcă<br />
legislaţia <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> în<br />
vigoare<br />
implementare<br />
GNM-CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
permanent<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong>” Cod PM – 14<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Revizuirea practicilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong><br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Necesitatea implementării sistemelor <strong>de</strong> management <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> <strong>de</strong> către agenţii economici şi autorităţile <strong>local</strong>e<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Introducerea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
management <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
Creşterea<br />
performanţelor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
toate domeniile<br />
<strong>de</strong> activitate<br />
- nr. unităţi<br />
certificate<br />
Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
management <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> (ISO<br />
14001)<br />
implementare<br />
Agenţi<br />
economici<br />
Instituţii<br />
publice<br />
CL<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> 2012 Surse interne<br />
177
PROBLEMA DE MEDIU: Tratarea <strong>de</strong> către autorităţile <strong>local</strong>e a aspectelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ca probleme neprioritare<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Informarea<br />
autorităţilor <strong>local</strong>e<br />
privind problemele<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> specifice<br />
zonei<br />
Creşterea<br />
nivelului <strong>de</strong><br />
cunoştinţe<br />
privind<br />
problemele <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
- nr. acţiuni Campanii <strong>de</strong><br />
informare a<br />
comunităţilor<br />
cu privire la<br />
starea calităţii<br />
<strong>mediu</strong>lui şi<br />
problemelor<br />
specifice <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong> la nivel<br />
<strong>local</strong><br />
implementare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
ONG-uri <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Poluarea transfrontalieră” Cod PM – 15<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Poluarea transfrontaliera<br />
OBIECTIV GENERAL: Sistem <strong>de</strong> monitorizare a calităţii aerului<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Inexistenţa unei reţele <strong>de</strong> supraveghere a poluării atmosferice transfrontieră la mare distanţă şi <strong>de</strong> provenienţă<br />
transfrontieră<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Crearea unei reţele<br />
transfrontiere <strong>de</strong><br />
supraveghere a<br />
calităţii aerului<br />
Realizarea unei<br />
reţele <strong>de</strong><br />
supraveghere a<br />
poluării<br />
atmosferice<br />
- nr. reţele Realizarea unei<br />
reţele <strong>de</strong><br />
supraveghere a<br />
poluării<br />
atmosferice<br />
transfrontieră<br />
implementare<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
ISU <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
transfornaliere<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> 2013 Surse externe<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală” Cod PM –<br />
16<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Activităţi agricole şi <strong>de</strong>zvoltare rurală<br />
OBIECTIV GENERAL: Respectarea preve<strong>de</strong>rilor Directivei 91/676/CEE, privind poluarea cu nitraţi şi pestici<strong>de</strong>, a Directivei 18/2001/CEE<br />
privind introducerea <strong>de</strong>liberată în <strong>mediu</strong> şi pe piaţă a OMG-urilor şi a principiului <strong>de</strong>zvoltării durabile<br />
178
PROBLEMA DE MEDIU: Utilizarea necontrolată şi neraţională în activităţi agicole a îngrăşămintelor naturale, chimice şi a pestici<strong>de</strong>lor<br />
Obiectiv<br />
specific<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Prevenirea<br />
poluării solului<br />
agricol şi a<br />
contaminării<br />
culturilor<br />
vegetale cu<br />
nitraţi şi<br />
pestici<strong>de</strong><br />
Respectarea<br />
Codului<br />
Bunelor<br />
Practici<br />
Agricole<br />
Realizarea monitorizării<br />
concentraţiei <strong>de</strong> azotaţi<br />
şi pestici<strong>de</strong> din sol din<br />
zonele<br />
vulnerabile/monitorizate<br />
Realizarea/mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
spaţiilor <strong>de</strong> stocare a<br />
<strong>de</strong>jecţiilor animaliere<br />
OSPA<br />
DADR<br />
Agenţi<br />
economici<br />
DADR<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
Surse<br />
interne<br />
- concentraţia<br />
în foraje şi<br />
sol a<br />
nutrienţilor,<br />
pestici<strong>de</strong>lor<br />
şi indicatori<br />
generali în<br />
scopul<br />
stabilirii<br />
zonelor<br />
contaminate<br />
- ℅ <strong>de</strong><br />
realizare a<br />
investiţiilor<br />
- nr. acţiuni<br />
<strong>de</strong><br />
informare<br />
Acţiuni <strong>de</strong> informare<br />
asupra tratamentelor<br />
fitosanitare<br />
efectuate/necesare <strong>de</strong><br />
efectuat<br />
Respectarea normelor<br />
agrotehnice<br />
DADR<br />
Unitatea<br />
fitosanitară<br />
Agenţi<br />
economici<br />
DADR permanent Surse<br />
interne<br />
GNM-CJ<br />
<strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse<br />
interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Pericolul generat <strong>de</strong> cultivarea OMG-uri şi plasarea pe piaţă a produselor rezultate din această activitate asupra<br />
sănătăţii umane<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Asigurarea stării<br />
<strong>de</strong> sănătate umană<br />
şi a <strong>mediu</strong>lui,<br />
raportat la<br />
intoducerea<br />
<strong>de</strong>liberată în <strong>mediu</strong><br />
şi pe piaţă a<br />
organismelor<br />
modificate genetic<br />
Controlul<br />
activităţilor în<br />
care sunt<br />
implicate<br />
OMG-uri<br />
- realizare<br />
inventar<br />
- nr. controale<br />
Inventarierea<br />
locaţiilor şi a<br />
suprafeţelor<br />
cultivate cu<br />
plante<br />
superioare<br />
modificate<br />
genetic<br />
Controlul<br />
conformităţii<br />
implementare monitorizare<br />
DADR APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
179
autorizaţiilor<br />
emise <strong>de</strong> MM<br />
privind<br />
introducerea în<br />
<strong>mediu</strong> şi pe<br />
piaţă a OMG<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa <strong>de</strong> interes <strong>pentru</strong> promovarea produselor agricole/ecologice pe piaţa internă şi externă<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Crearea şi<br />
implementarea<br />
unor programe cu<br />
privire la<br />
<strong>de</strong>zvoltarea<br />
durabilă a satelor<br />
Revigorarea<br />
satelor prin<br />
programe <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare<br />
durabilă<br />
- nr.<br />
parteneriate<br />
- nr. acţiuni<br />
Crearea <strong>de</strong><br />
parteneriate<br />
între<br />
autorităţile<br />
<strong>local</strong>e,<br />
regionale şi<br />
instituţii<br />
specializate în<br />
scopul<br />
<strong>de</strong>zvoltării<br />
zonelor rurale<br />
Aplicarea <strong>de</strong><br />
măsuri în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
revigorării<br />
sectorului<br />
agricol în<br />
concordanţă cu<br />
măsuri <strong>de</strong><br />
protecţie a<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
implementare<br />
DADR<br />
OSPA<br />
OJPDRP<br />
DADR<br />
OSPA<br />
CL<br />
OJPDRP<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
permanent<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
Surse interne<br />
Promovarea<br />
agriculturii<br />
ecologice şi a<br />
produselor<br />
DADR<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
DADR<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
180
acesteia<br />
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Aspecte legislative” Cod PM – 17<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Aspecte legislative<br />
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii factorilor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> prin cunoaşterea, aplicarea şi respectarea reglementărilor privind protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Prioritizarea investiţiilor în cadrul ju<strong>de</strong>ţului şi la nivelul consiilor <strong>local</strong>e conform angajamentelor cu UE - Capitolul 22<br />
Protecţia Mediului şi a proiectelor strategice existente la nivel ju<strong>de</strong>ţean<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Respectarea şi<br />
implementarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
legislaţiei<br />
naţionale ce<br />
transpune<br />
directivele UE din<br />
domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
în activităţile <strong>de</strong><br />
planificare<br />
Creşterea<br />
performanţelor<br />
<strong>de</strong> <strong>mediu</strong> în<br />
toate domeniile<br />
<strong>de</strong> activitate<br />
- nr. acţiuni<br />
- nr. PUG/PATJ<br />
revizuite/elabo<br />
rate<br />
Introducerea în<br />
PUG/PATJ a<br />
tuturor<br />
măsurilor<br />
privind<br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
cuprinse în<br />
angajamentele<br />
cu UE –<br />
Capitolul 22 –<br />
Protecţia<br />
Mediului<br />
Accesarea <strong>de</strong><br />
fonduri în<br />
ve<strong>de</strong>rea<br />
respectării<br />
termenelor<br />
negociate<br />
implementare<br />
CL<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
CL<br />
Agenţi<br />
economicii<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
APM <strong>Arad</strong><br />
permanent<br />
Surse externe<br />
Surse interne<br />
Surse<br />
naţionale<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Necunoaşterea legislaţiei în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui înconjurător<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
181
Informarea<br />
societăţii civile<br />
privind legislaţia<br />
în domeniul<br />
protecţiei <strong>mediu</strong>lui<br />
Implicarea<br />
activă a<br />
populaţiei în<br />
protejarea<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
- nr. acţiuni Organizarea <strong>de</strong><br />
campanii <strong>de</strong><br />
conştientizare<br />
cu privire la<br />
legislaţia <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong>, la<br />
măsurile din<br />
cadrul POS –<br />
Mediu, POR,<br />
AFM, POS –<br />
CCE, FEADR,<br />
şi a altor<br />
programe <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
ARPM<br />
ANPM<br />
permanent<br />
Surse interne<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Insuficienta conştientizare din partea manageriatului societăţilor comerciale, instituţiilor privitoare la conservarea<br />
<strong>mediu</strong>lui natural.<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Respectarea şi<br />
implementarea<br />
preve<strong>de</strong>rilor<br />
legislaţiei naţionale<br />
ce transpune<br />
Directivele UE din<br />
domeniul protecţiei<br />
<strong>mediu</strong>lui<br />
Managementul<br />
corespunzător<br />
al societăţilor<br />
privind<br />
protecţia<br />
factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>mediu</strong><br />
nr. instruiri<br />
Instruiri<br />
periodice a<br />
persoanelor<br />
responsabile cu<br />
problemele <strong>de</strong><br />
protecţia<br />
<strong>mediu</strong>lui din<br />
cadrul<br />
instituţiilor,<br />
societăţilor<br />
comerciale,<br />
ONG-urilor<br />
implementare<br />
Agenţi<br />
economici,<br />
instituţii<br />
publice,<br />
ONG-uri<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse externe<br />
182
Matrice – <strong>Plan</strong> <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a acţiunilor <strong>pentru</strong> problema “Energie” Cod PM – 18<br />
CATEGORIA DE PROBLEME: Energie<br />
OBIECTIV GENERAL: Limitarea efectelor negative ale schimbărilor climatice<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa sistemelor <strong>de</strong> valorificare a energiei regenerabile<br />
Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
Obiectiv specific<br />
finanţare<br />
implementare monitorizare<br />
Implementarea Încurajarea - nr. sisteme Elaborarea şi MM APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
sistemelor <strong>de</strong> utilizării <strong>de</strong> implementarea<br />
energie ver<strong>de</strong> sistemelor <strong>de</strong> valorificare<br />
<strong>de</strong> programe<br />
energie<br />
regenrabilă a<br />
energiei<br />
verzi<br />
vizând<br />
eficienţa<br />
energetică<br />
Accesarea <strong>de</strong><br />
fonduri <strong>pentru</strong><br />
implementarea<br />
<strong>de</strong> proiecte în<br />
domeniul<br />
energiei<br />
regenerabile<br />
CL,<br />
Agenţi<br />
economici,<br />
persoane fizice<br />
APM <strong>Arad</strong> permanent Surse interne<br />
Surse naţionale<br />
Surse externe<br />
PROBLEMA DE MEDIU: Lipsa stimulării financiare a persoanelor fizice şi juridice care implementează sisteme verzi <strong>de</strong> generare a energiei prin<br />
HCL, <strong>de</strong> reducere a taxelor şi impozitelor<br />
Obiectiv specific Ţintă Indicator Acţiune Responsabil Termen Surse <strong>de</strong><br />
finanţare<br />
Implementarea<br />
sistemelor <strong>de</strong><br />
valorificare a<br />
energiei verzi<br />
Încurajarea<br />
reducerii<br />
consumurilor<br />
energetice prin<br />
utilizarea <strong>de</strong><br />
energie ver<strong>de</strong><br />
- nr. Hot HCL Emiterea <strong>de</strong><br />
hotărâri având<br />
ca obiect<br />
reducerea <strong>de</strong><br />
taxe şi<br />
impozite<br />
<strong>pentru</strong><br />
populaţia care<br />
utilizează<br />
energie ver<strong>de</strong><br />
implementare<br />
CL<br />
monitorizare<br />
APM <strong>Arad</strong><br />
CJ <strong>Arad</strong><br />
2013 Surse interne<br />
183
6. MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR<br />
6.1. Elaborarea planului <strong>de</strong> monitorizare şi <strong>de</strong> evaluare<br />
<strong>Plan</strong>urile Locale <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu i<strong>de</strong>ntifică pe <strong>de</strong> o parte, aspectele <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> cu relevanţă<br />
<strong>pentru</strong> aria geografică <strong>pentru</strong> care sunt elaborate, pe <strong>de</strong> altă parte acţiuni preventive şi corective <strong>pentru</strong> a<br />
elimina sau a atenua aceste probleme. Procesul <strong>de</strong> monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora se iniţiază<br />
simultan cu procesul <strong>de</strong> implementare a PLAM. În elaborarea planului <strong>de</strong> monitorizare şi evaluare sunt<br />
implicate următoarele elemente cheie:<br />
‣ Stabilirea metodologiei <strong>de</strong> monitorizare, care are ca scop: asigurarea faptului că acţiunile preventive<br />
şi corective stabilite în PLAM sunt în proces <strong>de</strong> implementare; ca impactul realizat <strong>de</strong> acestea asupra<br />
problemelor este în concordanţă cu efectul anticipat; evaluarea influenţei schimbărilor produse <strong>de</strong><br />
implementarea acţiunilor asupra problemelor i<strong>de</strong>ntificate.<br />
‣ Stabilirea Echipei <strong>de</strong> Monitorizare şi Evaluare, care este alcătuită din experţi din cadrul instituţiilor<br />
cu atribuţii în domeniul protecţiei <strong>mediu</strong>lui, experţi în evaluarea proiectelor şi reprezentanţi ai<br />
instituţiilor/entităţilor responsabile <strong>pentru</strong> implementare.<br />
‣ Stabilirea planului <strong>de</strong> monitorizare a acţiunilor şi a efectelor acestora.<br />
Monitorizarea implementării <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu va fi realizată în baza<br />
informaţiilor colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi evoluţia contextului<br />
legislativ naţional şi social-economic <strong>local</strong>, <strong>de</strong> către responsabilii <strong>de</strong> monitorizare i<strong>de</strong>ntificaţi în matricea<br />
comună (plan <strong>de</strong> acţiune şi implementare) fiecărei probleme din <strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu.<br />
Instituţia coordonatoare a procesului <strong>de</strong> monitorizare a implementării <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune<br />
<strong>pentru</strong> Mediu <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> este Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong>, instituţie care va realiza<br />
bianual raportul <strong>de</strong> sinteză privind monitorizarea procesului <strong>de</strong> implementare a <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune<br />
<strong>pentru</strong> Mediu.<br />
6.2. Matricea <strong>de</strong> monitorizare<br />
Data<br />
CATEGORIA DE PROBLEME<br />
PROBLEMA DE MEDIU<br />
Responsabil monitorizare<br />
(instituţia)<br />
OBIECTIV GENERAL<br />
Obiectiv specific<br />
Ţintă Acţiune Responsabil<br />
implementare<br />
PROGRAM MONITORIZATE<br />
Indicatorul<br />
monitorizat<br />
Responsabil<br />
monitorizare<br />
Termen <strong>de</strong><br />
realizare<br />
REZULTATUL<br />
MONITORIZĂRII<br />
Stadiul <strong>de</strong> Observaţii<br />
realizare<br />
6.3. Raportul <strong>de</strong> evaluare a rezultatelor implementării PLAM <strong>Arad</strong> 2005<br />
Monitorizarea PLAM <strong>Arad</strong> s-a realizat în perioada: ianuarie 2006- iunie 2008. Au fost utilizate<br />
mo<strong>de</strong>lele <strong>pentru</strong> matricile <strong>de</strong> implementare şi, respectiv, <strong>de</strong> monitorizare şi evaluare a rezultatelor<br />
implementării proiectelor. În ve<strong>de</strong>rea evaluării implementării acţiunilor/proiectelor cuprinse în PLAM s-au<br />
înaintat adrese tuturor celor implicaţi în procesul <strong>de</strong> implementare/monitorizare. Au răspuns solicitărilor<br />
noastre Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situaţii <strong>de</strong> Urgenţă <strong>Arad</strong>, <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>, Autoritatea <strong>de</strong> Sănătate<br />
Publică <strong>Arad</strong>, Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală <strong>Arad</strong>, Primăria Ineu, Primăria Sântana, Parcul<br />
Natural Lunca Mureşului <strong>Arad</strong>, AN - Apele Române SGA <strong>Arad</strong>.<br />
Instituţia coordonatoare a procesului <strong>de</strong> monitorizare şi <strong>de</strong> evaluare a rezultatelor implementării a fost<br />
184
Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong>.<br />
Categoria <strong>de</strong> probleme - Cerinţa şi calitatea apei potabile<br />
Pentru această categorie <strong>de</strong> probleme ca obiective specifice au fost i<strong>de</strong>ntificate “Asigurarea<br />
parametrilor <strong>de</strong> calitate a apei potabile din sistemul centralizat şi din surse individuale” “Realizarea <strong>de</strong> noi<br />
reţele centralizate <strong>de</strong> distribuţie a apei”, “Asigurarea parametrilor <strong>de</strong> calitate a apei provenite din sursele<br />
individuale”, şi „Asigurarea necesarului <strong>de</strong> apă <strong>pentru</strong> populaţie şi <strong>de</strong>zvoltarea economico-socială”.<br />
Monitorizarea parametrilor <strong>de</strong> calitate a apei potabile se realizează permanent <strong>de</strong> către Autoritatea <strong>de</strong><br />
Sănătate Publică <strong>Arad</strong>. S-au finalizat sau se <strong>de</strong>rulează o serie <strong>de</strong> investiţii care vor rezolva în mare parte<br />
această problemă:<br />
- Municipiul <strong>Arad</strong>: reţea existentă 440 Km; <strong>de</strong>bit staţie <strong>de</strong> epurare 1260l/s; în promovare reţele <strong>de</strong><br />
canalizare în cartierele Bujac, Gai, Sânnicolau Mic; în execuţie mărirea reţelei <strong>de</strong> canalizare cu 21 km în<br />
municipiul <strong>Arad</strong>.<br />
- Sistemul <strong>de</strong> canalizare al <strong>local</strong>ităţii Lipova se compune din colectoare stradale (14,2 km în Lipova şi<br />
0,6 km în Radna) şi staţie <strong>de</strong> epurare dimensionată <strong>pentru</strong> un <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> 25l/s.<br />
În prezent în <strong>local</strong>itatea Pecica există o reţea <strong>de</strong> canalizare care colectează apele uzate din zona<br />
centrală. Această canalizare <strong>de</strong>serveşte 850 <strong>de</strong> locuitori cu o lungime <strong>de</strong> 5,3 km.<br />
‣ Proiect SAMTID - Reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor <strong>de</strong> alimentare cu apă în oraşele<br />
Curtici, Lipova, Nădlac, Pâncota, Pecica şi Sântana - în execuţie<br />
‣ Proiectul “Dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii Moneasa”<br />
‣ Programul Guvernamental <strong>de</strong> alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr.<br />
687/1997 şi HG nr.1036/2004 - etapa a-I-a care a cuprins 5 (cinci) obiective <strong>de</strong> investiţii:<br />
1.) Alimentarea cu apă a loc. Mădrigeşti, com.Brazi<br />
2.) Alimentarea cu apă a loc.Gurba, com. Şicula<br />
3.) Alimentarea cu apă a loc. Craiva, Coroi, Chişlaca, com. Craiva<br />
4.) Alimentarea cu apă a loc. Zădăreni, com. Zădăreni<br />
5.) Alimentarea cu apă a loc. Cruceni, com. Şagu<br />
‣ Programul Guvernamental <strong>de</strong> alimentare cu apă la sate şi locuinţe sociale aprobat prin HG nr.<br />
687/1997, HG nr. 1036/2004 şi HG nr. 1853/2006 - etapa a-II-a care cuprin<strong>de</strong> 4 (patru) obiective<br />
<strong>de</strong> investiţii şi anume - în execuţie:<br />
1.) Alimentarea cu apă a loc. Buceava, com. Brazi<br />
2.) Alimentarea cu apă a loc. Călugăreni, com. Felnac<br />
3.) Alimentarea cu apă a loc. Zărand şi Cintei, com. Zărand<br />
‣ Program <strong>de</strong> alimentare cu apă la sate - H.G. nr. 577/1997 - în execuţie<br />
1.) Alimentarea cu apă a <strong>local</strong>ităţii Mailat şi Mănăştur, comuna Vinga<br />
2.) Alimentarea cu apă a <strong>local</strong>ităţii Dorobanţi, comuna Dorobanţi<br />
3.) Alimentare cu apă a <strong>local</strong>ităţii Şiclău, comuna Grăniceri<br />
4.) Alimentarea cu apă a <strong>local</strong>ităţii Grăniceri, comuna Grăniceri<br />
5.) Alimentarea cu apă a <strong>local</strong>ităţii Peregu Mare, comuna Peregu Mare<br />
6.) Alimentarea cu apă a <strong>local</strong>ităţii Mânerău, comuna Bocsig<br />
În luna ianuarie 2007, prin firma S.C. EXPERT-PROIECT GEO-HIDRO S.R.L. s-au realizat studii<br />
hidrogeologice la cererea S.C. Compania <strong>de</strong> Apă <strong>Arad</strong> S.A., <strong>pentru</strong> următoarele puncte:<br />
1) Frontul <strong>de</strong> captare Nord (<strong>Arad</strong> - Şimand);<br />
2) Frontul <strong>de</strong> captare Mândruloc;<br />
3) Uzina <strong>de</strong> apă Vinga;<br />
4) Uzina <strong>de</strong> apă Iratoşu.<br />
Conform Master <strong>Plan</strong>ului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>,<br />
lungimea totală a reţelei <strong>de</strong> alimentare cu apă: 1871 [km]<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, beneficiază <strong>de</strong> alimentare cu apă în sistem centralizat cca. 62% din populaţie.<br />
În ceea ce priveşte râul Mureş Resursa <strong>de</strong> suprafaţă (teoretică = 187 mc/s şi utilizabilă = 162 mc/s)<br />
Resursa din subteran (teoretică = 11,4 mc/s şi utilizabilă = 9,0 mc/s).<br />
185
În ceea ce priveşte Crişul Alb Resursa <strong>de</strong> suprafaţă (teoretică = 3116,4 mil. mc şi utilizabilă =<br />
744,734 mil.mc)<br />
Problema: Degradarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă<br />
Referitor la epurarea apelor uzate provenite din <strong>mediu</strong>l urban, s-au finalizat sau se <strong>de</strong>rulează o serie<br />
<strong>de</strong> investiţii care vor rezolva în mare parte această problemă :<br />
Staţia <strong>de</strong> epurare a municiupiului <strong>Arad</strong> este în curs <strong>de</strong> reabilitare, dorindu-se a se realiza şi o treaptă<br />
terţiară <strong>pentru</strong> epurarea fosforului şi azotului.<br />
Stadiul realizărilor:<br />
- Proiectare<br />
Studii GEO şi TOPO -98%<br />
- Lucrări premergătoare - <strong>de</strong>molare, curăţirea şantierului, drumuri temporare, organizare <strong>de</strong> şantier - 87%<br />
- Staţie <strong>de</strong> pompare ape uzate, camera grătarelor, <strong>de</strong>nisipatoare şi separator <strong>de</strong> grăsimi - 90%<br />
- Staţia <strong>de</strong> pompare ape pluviale - 10%<br />
- Construcţia/reabilitarea bazinelor anaerobe şi a <strong>de</strong>cantoarelor secundare - 91,5%<br />
- Construirea/reabilitarea liniei biologice partea dreaptă - 97%<br />
- Construirea staţiei <strong>de</strong> pompare nămol recirculat şi nămol în exces, camera <strong>de</strong> distribuţie nr. 1 - 98%<br />
- Construirea staţiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>shidratare şi <strong>de</strong>pozitare nămol - 85%<br />
- Construirea liniei biologice partea stângă - 0%<br />
- Reabilitarea liniei <strong>de</strong> ape pluviale - 0%<br />
- Echipamente tehnologice, electrice, SCADA, conducte, montaj - 60%.<br />
Există aviz <strong>de</strong> g.a. Nr. 98/11.03.2008 privind „Mo<strong>de</strong>rnizarea Staţiei <strong>de</strong> Epurare Oraş Pecica”. Noua<br />
staţie <strong>de</strong> epurare va <strong>de</strong>servi 12.000 locuitori la nivelul anului 2007. Staţia va fi dimensionată corespunzător şi<br />
va asigura o epurare avansată a apelor uzate (nitrificare-<strong>de</strong>nitrificare, <strong>de</strong>fosforizare).<br />
Exista aviz <strong>de</strong> g.a. Nr. 13/28.01.2008 privind „Mo<strong>de</strong>rnizarea staţiei <strong>de</strong> epurare, Lipova.” Investiţia<br />
constă din realizarea unei staţii <strong>de</strong> epurare mecano-chimico-biologică cu treaptă terţiară <strong>pentru</strong> epurarea<br />
apelor uzate menajere şi tehnologice provenite din <strong>local</strong>itatea Lipova, cu <strong>de</strong>scărcare în râul Şiştarovăţ, afluent<br />
al Râului Mureş. Staţia <strong>de</strong> epurare va fi echipată cu aparatură necesară automonitorizării indicatorilor <strong>de</strong><br />
calitate şi a <strong>de</strong>bitului <strong>de</strong> apă epurată evacuată.<br />
Conform Master <strong>Plan</strong>ului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>,<br />
facilităţile <strong>de</strong> tratare trebuie construite în etape, cu o proiectare iniţială pe un orizont <strong>de</strong> timp nu mai mare <strong>de</strong><br />
15 ani. Totuşi, toate staţiile trebuie să fie prevăzute cu spaţiu a<strong>de</strong>cvat <strong>pentru</strong> o extin<strong>de</strong>re ulterioară.<br />
Aglomerările între 2,000 şi 10,000 p.e vor fi prevăzute cu facilităţi <strong>de</strong> tratare, aşa cum este cerut <strong>de</strong> către<br />
Directivă şi acestea vor fi prioritizate în funcţie <strong>de</strong> populaţia conectată şi impactul asupra <strong>mediu</strong>lui. Pentru<br />
toate zonele urbane cu mai mult <strong>de</strong> 10,000 p.e, reţeaua <strong>de</strong> canalizare trebuie să fie extinsă astfel încât să<br />
acopere cel puţin 90% din populaţia urbană.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re abordarea regională a serviciului, ca prioritate trebuie instalate canale colectoare<br />
principale, împreună cu o reţea principală <strong>de</strong> canalizare <strong>pentru</strong> <strong>local</strong>ităţile un<strong>de</strong> se construieşte <strong>pentru</strong> prima<br />
dată o astfel <strong>de</strong> reţea.<br />
Conform Master <strong>Plan</strong>ului privind alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong><br />
investiţiile privind colectarea şi epurarea apelor uzate sunt <strong>de</strong>semnate <strong>pentru</strong> aglomerări având mai mult <strong>de</strong><br />
2,000 p.e. şi câteva aglomerări care au mai puţin <strong>de</strong> acest prag <strong>de</strong> 2000 p.e <strong>pentru</strong> care este fezabil să se<br />
conecteze la staţia <strong>de</strong> epurare existentă/propusă a fi nou construită. Au fost avizate o serie <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong><br />
investiţii în ve<strong>de</strong>rea retehnologizării staţiilor <strong>de</strong> epurare sau creării unor sisteme noi <strong>de</strong> colectare-epurare a<br />
apelor uzate şi anume: Retehnologizare staţie <strong>de</strong> epurare Lipova, Retehnologizare staţie <strong>de</strong> epurare Pecica,<br />
Retehnologizare staţie <strong>de</strong> epurare Ineu, Construirea a două staţii <strong>de</strong> epurare în <strong>local</strong>itatea Socodor, Construire<br />
staţie <strong>de</strong> epurare în parcul <strong>de</strong> afaceri Turnu, Construire staţie <strong>de</strong> epurare în <strong>local</strong>itatea Săvârşin, Construire<br />
staţie <strong>de</strong> epurare în <strong>local</strong>itatea Nădab, Construire staţie <strong>de</strong> epurare în <strong>local</strong>itatea Şagu, Construire staţie <strong>de</strong><br />
epurare în <strong>local</strong>itatea Vinga, Construire staţie <strong>de</strong> epurare în <strong>local</strong>itatea Zerind.<br />
186
Problema Degradarea solului şi apelor subterane.<br />
La această problemă generală au fost i<strong>de</strong>ntificate mai multe probleme specifice, <strong>pentru</strong> care s-au<br />
propus o serie <strong>de</strong> acţiuni vizând atingerea unor ţinte, a obiectivelor specifice <strong>pentru</strong> fiecare problemă în parte.<br />
O parte din acestea sunt comune cu cele i<strong>de</strong>ntificate la alte probleme generale. Astfel:<br />
Există un impact negativ asupra calităţii solului şi apelor freatice datorat actualelor <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>şeuri menajere. Toate <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri municipale din <strong>local</strong>ităţile urbane sunt vechi, necorespunzător<br />
amenajate, având un impact negativ asupra calităţii <strong>mediu</strong>lui. Termenele propuse <strong>pentru</strong> realizarea acestei<br />
probleme a fost stabilit termen final 2018, corespunzător calendarului <strong>de</strong> sistare a <strong>de</strong>pozitării pe aceste<br />
<strong>de</strong>pozite vechi, neconforme.<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se vor închi<strong>de</strong> şi ecologiza spaţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare (<strong>mediu</strong> rural) plus <strong>de</strong>pozitele<br />
oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.<br />
În perioada 2008 - 2013 în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se vor închi<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite orăşeneşti neconforme <strong>de</strong> la Curtici şi<br />
Nadlac (2012).<br />
La sfârşitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> planificare vor fi încă în funcţiune <strong>de</strong>pozitul conform <strong>Arad</strong>, şi <strong>de</strong>pozitele<br />
urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).<br />
În perioada 2008-2013, aşa cum este prevăzut şi în P.R.G.D. <strong>pentru</strong> Regiunea Vest, nu este necesar să<br />
se amenajeze staţii <strong>de</strong> transfer. Pentru preluarea <strong>de</strong>şeurilor care s-ar fi <strong>de</strong>pus în <strong>de</strong>pozitele urbane care<br />
urmează să se închidă în perioada 2014-2016, este necesar ca începând cu primul semestru al anului 2014 să<br />
se pună în funcţiune treptat 3 staţii <strong>de</strong> transfer şi să se mo<strong>de</strong>rnizeze platformele <strong>de</strong> transfer, care se vor<br />
amenaja prin proiectele Phare aflate în <strong>de</strong>rulare.<br />
Conform datelor din <strong>Plan</strong>ul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului <strong>de</strong><br />
acoperire în <strong>mediu</strong>l urban: <strong>de</strong> la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte <strong>mediu</strong>l rural,<br />
abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii <strong>de</strong> salubrizare însă, gradul <strong>de</strong> acoperire este la nivelul<br />
ju<strong>de</strong>ţului încă extrem <strong>de</strong> scăzut (circa 4%).<br />
În <strong>de</strong>cembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, existau servicii <strong>de</strong> salubrizare. În <strong>mediu</strong>l<br />
rural există servicii <strong>de</strong> salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni,<br />
Vărădia <strong>de</strong> Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (un<strong>de</strong> există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul<br />
licitaţiei <strong>de</strong> concesionare a fost contestat), Hăşmaş.<br />
Solul şi apele subterane sunt afectate datorită utilizării în agricultură a îngrăşămintelor şi<br />
pestici<strong>de</strong>lor. Pentru a preveni administrarea în mod necorespunzător a îngrăşămintelor şi pestici<strong>de</strong>lor, ca şi<br />
alte practici agricole dăunătoare, DADR <strong>Arad</strong> a organizat instruiri <strong>pentru</strong> fermieri în ve<strong>de</strong>rea aplicării<br />
Codului <strong>de</strong> bune practici agricole.<br />
Problema: Gestiunea <strong>de</strong>şeurilor<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se vor închi<strong>de</strong> şi ecologiza spaţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare (<strong>mediu</strong> rural) plus <strong>de</strong>pozitele<br />
oraşelor Pecica şi Sântana până la 16 iulie 2009.<br />
În perioada 2008 - 2013 în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se vor închi<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite orăşeneşti neconforme <strong>de</strong> la Curtici şi<br />
Nădlac (2012).<br />
La sfârşitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> planificare vor fi încă în funcţiune <strong>de</strong>pozitul conform <strong>Arad</strong>, şi <strong>de</strong>pozitele<br />
urbane Lipova (2017), Ineu (2016), Chişineu-Criş (2016), Pâncota (2016) şi Sebiş (2014).<br />
Conform datelor din <strong>Plan</strong>ul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor, există o evoluţie a gradului <strong>de</strong><br />
acoperire în <strong>mediu</strong>l urban - <strong>de</strong> la 67,7% în anul 2002 la 94,4% în anul 2006. În ceea ce priveşte <strong>mediu</strong> rural,<br />
abia începând cu anul 2005 au început să existe servicii <strong>de</strong> salubrizare însă, gradul <strong>de</strong> acoperire este la nivelul<br />
ju<strong>de</strong>ţului încă extrem <strong>de</strong> scăzut (circa 4%).<br />
În <strong>de</strong>cembrie 2007, în toate cele 10 oraşe din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, existau servicii <strong>de</strong> salubrizare. În <strong>mediu</strong>l<br />
rural există servicii <strong>de</strong> salubrizare în următoarele comune, împreună cu satele aferente: Fântânele, Frumuşeni,<br />
Vărădia <strong>de</strong> Mureş, Şagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (un<strong>de</strong> există o situaţie mai specială, întrucât rezultatul<br />
licitaţiei <strong>de</strong> concesionare a fost contestat), Hăşmaş.<br />
Proiecte vizând gestiunea <strong>de</strong>şeurilor:<br />
ECO - Ineu, în valoare <strong>de</strong> 876.000 Euro<br />
187
Acest proiect ce se <strong>de</strong>rulează în zona <strong>local</strong>ităţilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Şicula,<br />
Târnova şi Seleuş prin programul PHARE – CES 2004 are drept scop creşterea gradului <strong>de</strong> colectare<br />
selectivă a <strong>de</strong>şeurilor, reducerea volumului <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong>pozitate inclusiv din categoria <strong>de</strong>şeurilor<br />
bio<strong>de</strong>gradabile, diminuarea impactului <strong>de</strong>şeurilor asupra <strong>mediu</strong>lui în zonele <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare prin<br />
implementarea unui sistem <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor simplu, eficient şi durabil.<br />
Principalele obiective ale proiectului sunt:<br />
a) Punerea la punct a unui sistem <strong>de</strong> colectare şi transport al <strong>de</strong>şeurilor municipale din zona ţintă -<br />
urmărindu-se: creşterea numărului <strong>de</strong> locuitori <strong>de</strong>serviţi cu 8245 <strong>de</strong> persoane, creşterea nivelului<br />
<strong>de</strong> colectare selectivă cu 100% şi scă<strong>de</strong>rea cu 71% a cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong>pozitate necontrolat;<br />
b) Construirea unei platforme <strong>de</strong> compostare şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar<br />
<strong>pentru</strong> procesarea <strong>de</strong>şeurilor bio<strong>de</strong>gradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se reducerea cu<br />
90% a cantităţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri bio<strong>de</strong>gradabile <strong>de</strong>pozitate;<br />
c) Construirea unei staţii <strong>de</strong> transfer şi achiziţionarea echipamentului tehnologic necesar <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>şeurile ne-bio<strong>de</strong>gradabile colectate din zona ţintă - urmărindu-se scă<strong>de</strong>rea cu 64% a cantităţilor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri transportate către <strong>de</strong>pozitul final;<br />
d) Promovarea măsurii şi informarea populaţiei asupra noului sistem <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor -<br />
urmărindu-se obţinerea unui grad ridicat <strong>de</strong> conştientizare <strong>pentru</strong> toţi cei 32.639 <strong>de</strong> locuitori din<br />
zona ţintă;<br />
e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat.<br />
Gestionarea <strong>de</strong>şeurilor <strong>pentru</strong> zona turistică Lipova, valoarea 938.545 Euro<br />
Acest proiect care se <strong>de</strong>rulează în zona <strong>local</strong>ităţilor Lipova, Ghioroc, Păuliş şi Zăbrani are drept scop<br />
să amelioreze capacitatea autorităţilor publice din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> <strong>de</strong> a implementa sisteme durabile <strong>de</strong><br />
gestionare a <strong>de</strong>şeurilor, în conformitate cu cerinţele naţionale şi europene prin implementarea colectării<br />
selective, a sortării şi transportului <strong>de</strong>şeurilor, instruirea personalului şi educarea cetăţenilor, implicarea<br />
acestora şi a <strong>mediu</strong>lui <strong>de</strong> afaceri în colectarea selectivă prin respectarea principiului „<strong>mediu</strong>lui curat”.<br />
Principalele obiective sunt:<br />
a) Extin<strong>de</strong>rea unui sistem <strong>de</strong> colectare, transport şi gestionare a <strong>de</strong>şeurilor în zona turistică Lipova<br />
constând din: o platformă <strong>de</strong> transfer, 142 <strong>de</strong> platforme <strong>de</strong> colectare, achiziţionarea unei<br />
autogunoiere <strong>de</strong> 18 m 3 , a unui transportor <strong>de</strong> 24 m 3 şi a unui vehicul <strong>de</strong> transport <strong>pentru</strong><br />
containere <strong>de</strong> 1100 l, achiziţionarea a 304 containere <strong>de</strong> 1100 l <strong>pentru</strong> colectare selectivă şi a 4091<br />
pubele <strong>de</strong> 120 l.<br />
b) Instruirea personalului care operează instalaţiile şi echipamentele atât <strong>pentru</strong> activităţile<br />
administrative (30 <strong>de</strong> angajaţi) cât şi <strong>pentru</strong> cele operaţionale propriu-zise (40 <strong>de</strong> angajaţi)<br />
c) Organizarea a numeroase activităţi <strong>pentru</strong> informarea şi educarea publicului constând în pliante<br />
(1200 buc.), afişe (12 buc.), materiale publicitare <strong>de</strong> diferite dimensiuni (9200 buc.), panouri <strong>de</strong><br />
marcare a platformelor <strong>de</strong> colectare (142 buc.), alte panouri (284 buc.), <strong>de</strong>zbateri publice (8 cu cel<br />
puţin 600 <strong>de</strong> participanţi), seminarii (2), sesiuni <strong>de</strong> informare a autorităţilor <strong>local</strong>e<br />
Colectarea selectivă a <strong>de</strong>şeurilor în partea <strong>de</strong> Nord-Vest a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>, în valoare <strong>de</strong><br />
532.693,24 Euro<br />
Acest proiect care se <strong>de</strong>rulează în zona <strong>local</strong>ităţilor Socodor, Grăniceri şi Pilu are drept scop<br />
înfiinţarea unui sistem integrat <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor, inclusiv a unei scheme <strong>de</strong> colectare selectivă.<br />
Principalele obiective sunt:<br />
a) reducerea cantităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri <strong>de</strong>pozitate prin valorificarea unor categorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri colectate<br />
selectiv - urmărindu-se participarea tuturor locuitorilor, agenţilor economici şi instituţiilor la<br />
schema <strong>de</strong> colectare selectivă;<br />
b) reabilitarea <strong>de</strong>pozitelor neautorizate şi reducerea impactului <strong>de</strong>pozitelor asupra <strong>mediu</strong>lui -<br />
urmărindu-se închi<strong>de</strong>rea gropilor <strong>de</strong> gunoi existente;<br />
c) introducerea colectării şi transportului <strong>de</strong>şeurilor în zonele ne-conectate în prezent - urmărindu-se<br />
prestarea serviciului <strong>de</strong> către Serviciul <strong>de</strong> Salubritate Socodor, valorificarea <strong>de</strong>şeurilor colectate<br />
selectiv, şi transportul <strong>de</strong>şeurilor mixte colectate la <strong>de</strong>pozitul controlat <strong>de</strong> la <strong>Arad</strong>;<br />
188
d) îmbunătăţirea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> tratare a <strong>de</strong>şeurilor simple şi eficiente cu un bun raport cost-beneficiu<br />
- ţintindu-se creşterea ratei <strong>de</strong> tratare/utilizare la sursă a <strong>de</strong>şeurilor bio<strong>de</strong>gradabile.<br />
<strong>Plan</strong>ul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor a fost aprobat prin Hotărârea <strong>Consiliul</strong>ui Ju<strong>de</strong>ţean,<br />
nr.7/2008. Studiile <strong>de</strong> fezabiltate în ve<strong>de</strong>rea realizării staţiilor <strong>de</strong> transfer vor fi curinse în Master<br />
<strong>Plan</strong>ul <strong>de</strong> Deşeuri ce va fi gata până în octombrie 2008.<br />
Problema: Pericole generate <strong>de</strong> catastrofe/fenomene naturale şi antropice<br />
În cadrul acestei probleme s-au avut în ve<strong>de</strong>re realizarea acţiunilor privind prevenirea în caz <strong>de</strong><br />
inundaţii, viituri, motiv <strong>pentru</strong> care un rol hotărâtor în combaterea acestor fenomene îl au reîmpăduririle,<br />
realizarea lucrărilor <strong>de</strong> apărare a <strong>mediu</strong>lui natural împotriva inundaţiilor, executarea <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> combatere<br />
a eroziunii solului, împădurirea terenurilor <strong>de</strong>gradate.<br />
Problema: Urbanizarea <strong>mediu</strong>lui<br />
Conform <strong>de</strong>terminărilor privind calitatea aerului realizate <strong>de</strong> laboratorul <strong>de</strong> analize al APM <strong>Arad</strong>,<br />
principala sursă <strong>de</strong> poluare din ju<strong>de</strong>ţ este constituită <strong>de</strong> trafiul rutier. Reînoirea parcului auto se realizează<br />
prin programul Rabla, la nivelul municipiului <strong>Arad</strong> există Hotărîri <strong>de</strong> Consiliu Local prin care este<br />
restricţionată circulaţia autovehicolelor care <strong>de</strong>păşesc un anumit tonaj. În curs <strong>de</strong> realizare autostrada<br />
Nădlac-<strong>Arad</strong>-Lugoj-Sibiu. La nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> au obţinut acorduri <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> pt realizarea <strong>de</strong> şosele <strong>de</strong><br />
centură oraşele Ineu şi Chişineu-Criş. Referitor la problema spaţiilor verzi în conţinutul actelor <strong>de</strong><br />
reglementare APM <strong>Arad</strong> impune realizarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente.<br />
Problema: Sănătate<br />
Influenţele <strong>mediu</strong>lui asupra sănătăţii se regăsesc în conţinutul Raportului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
în 2007.<br />
Problema: Biodiversitate<br />
A fost dată în custodie aria protejată Balta Soimoş, Direcţia Silvică <strong>Arad</strong> a elaborat 4 planuri <strong>de</strong><br />
management <strong>pentru</strong> care în prezent se aşteaptă avizul Aca<strong>de</strong>miei Române. S-a continuat i<strong>de</strong>ntificarea<br />
speciilor cheie şi monitorizarea suprafeţei şi calităţii habitatelor conform preve<strong>de</strong>rilor legale în vigoare.<br />
Problema: Educaţie ecologică<br />
APM <strong>Arad</strong> a intensificat activităţile <strong>de</strong> educaţie ecologică, mai ales ca urmare a înscrierii unui<br />
număr mai mare <strong>de</strong> instituţii <strong>de</strong> învăţământ în programul naţional „Eco-şcoala” şi a interesului tot mai<br />
crescut, în general, a instituţiiilor <strong>de</strong> învăţământ asupra problemelor <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui. Au fost încheate<br />
convenţii <strong>de</strong> colaborare cu instituţiile <strong>de</strong> învăţământ, şi cu ONG-uri.<br />
Pe parcursul anului 2007-2008, s-a <strong>de</strong>rulat proiectul “Eu protejez <strong>mediu</strong>l !” proiect <strong>de</strong>rulat în<br />
parteneriat cu SC Polaris M Holding SRL şi 22 <strong>de</strong> unităţi <strong>de</strong> învăţământ. Prin proiect s-a urmărit conştientizarea<br />
elevilor asupra necesităţii colectării selective a <strong>de</strong>şeurilor.<br />
De asemenea s-au <strong>de</strong>rulat acţiuni în ve<strong>de</strong>rea marcării evenimentelor menţionate în calendarul ecologic.<br />
Problema: Turism şi agrement<br />
La nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> există aprobată Strategia ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> turism, prin care au fost i<strong>de</strong>ntificate zonele<br />
turistice şi <strong>de</strong> agrement <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong>.<br />
Problema: Capacitate administrativă<br />
Se urmăreşte finalizarea sediului APM <strong>Arad</strong>, însă din lipsă <strong>de</strong> resurse financiare acesta nu va fi gata<br />
până la finele lui 2008.<br />
Problema: Incendierea Pajiştilor<br />
Aplicarea <strong>de</strong> sancţiuni celor care nu respectă preve<strong>de</strong>rile legale în domeniu se realizează <strong>de</strong> către<br />
GNM-Comisariatul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong>.<br />
STADIUL DE REALIZARE AL ACŢIUNILOR, REZULTAT DIN PLAM<br />
PLAM (număr <strong>de</strong> acţiuni)<br />
Termen <strong>de</strong> Realizate Realizate În curs <strong>de</strong> Nerealizate Amânate Anulate Total<br />
realizare<br />
în avans realizare<br />
permanente 37 0 0 4 0 0 41<br />
189
≤ 2008 77 0 10 3 0 0 90<br />
> 2008 0 16 44 0 0 0 60<br />
Total 114 16 54 7 0 0 191<br />
6.4. Termen <strong>de</strong> revizuire a <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
Revizuirea PLAM va fi efectuată pe baza rezultatelor <strong>de</strong> evaluare a obiectivelor şi a acţiunilor în<br />
raport cu preve<strong>de</strong>rile PLAM. De asemenea <strong>pentru</strong> revizuirea PLAM se vor lua în consi<strong>de</strong>rare modificările<br />
apărute în starea <strong>mediu</strong>lui, în situaţia socio - economică, în legislaţia <strong>pentru</strong> protecţia <strong>mediu</strong>lui, în<br />
tehnologiile <strong>de</strong> producţie şi <strong>de</strong> protecţie a <strong>mediu</strong>lui. Revizuirea PLAM trebuie privită şi din exterior, fiind<br />
extrem <strong>de</strong> importantă inclu<strong>de</strong>rea recomandărilor PLAM-ului în cadrul proceselor formale <strong>de</strong> planificare:<br />
pregătirea planului <strong>de</strong> utilizare a terenurilor şi bugetul anual pe ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>. Se recomandă ca revizuirea<br />
PLAM să se efectueze la intervale <strong>de</strong> câte patru ani. În concluzie următoarea revizuirea a PLAM <strong>Arad</strong> se va<br />
face în semestrul II al anului 2013.<br />
6.5 Adoptarea şi instituţionalizarea <strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong><br />
După operarea tuturor modificărilor, Comitetul <strong>de</strong> Coordonare va urmări prezentarea şi aprobarea<br />
<strong>Plan</strong>ului Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu - ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, <strong>de</strong> către Instituţia Prefectului - Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong>, <strong>pentru</strong><br />
adoptarea lui oficială, ceea ce va duce la implementarea acţiunilor specifice recomandate.<br />
Odată adoptat, documentul va constitui un argument în plus <strong>pentru</strong> obţinerea <strong>de</strong> resurse financiare, în<br />
special a celor oferite <strong>de</strong> Uniunea Europeană. Fiecare proiect propus <strong>pentru</strong> a fi finanţat <strong>de</strong> către programele<br />
<strong>de</strong> asistenţă financiară ale Uniunii Europene, trebuie nu doar să facă parte dintr-un plan, dar totodată trebuie<br />
să aibă la bază un larg consens al publicului din zona căreia se adresează. În timp ce administraţia publică<br />
<strong>local</strong>ă, instituţiile statului sau agenţii economici au responsabilitatea implementării planului, Comitetul <strong>de</strong><br />
Coordonare poate continua să joace un rol important în monitorizarea şi urmărirea implementării PLAM.<br />
<strong>Plan</strong>ul Local <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> constituie <strong>de</strong>ci un îndrumar pe termen lung în<br />
abordarea problemelor <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> ale comunităţii.<br />
190
ACRONIME<br />
MM – Ministerul Mediului<br />
ANPM – Agenţia Naţională <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului<br />
APM <strong>Arad</strong> – Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Arad</strong><br />
ARPM – Agenţia Regională <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului<br />
OJPDRP - Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Plăţi <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală şi Pescuit<br />
DSP – Direcţia <strong>de</strong> Sănătate Publică<br />
CL – <strong>Consiliul</strong> Local<br />
CJ – <strong>Consiliul</strong> Ju<strong>de</strong>ţean<br />
DADR – Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală<br />
DS – Direcţia Silvică <strong>Arad</strong><br />
DSV – Direcţia Sanitar-Veterinară<br />
GNM CJ <strong>Arad</strong> – Garda Naţională <strong>de</strong> Mediu – Comisariatul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Arad</strong><br />
IPJ – Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Poliţie<br />
ITRSV – Inspectoratul Teritorial <strong>de</strong> Regim Silvic şi Vânătoresc<br />
ONG – Organizaţie Non-Guvernamentală<br />
OSPA – Oficiul <strong>de</strong> Studii Pedologice şi Agrochimice<br />
PND – <strong>Plan</strong>ul Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare<br />
POS – <strong>Plan</strong>ul Operaţional Sectorial<br />
PRAM – <strong>Plan</strong>ul Regional <strong>de</strong> Acţiune <strong>pentru</strong> Mediu<br />
PJGD – <strong>Plan</strong>ul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor<br />
PHARE – Programul UE <strong>de</strong> Ajutorare <strong>pentru</strong> Europa Centrală şi <strong>de</strong> Est<br />
RAR – Registrul Auto Român<br />
DJDP- Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Drumuri şi Poduri<br />
AFM - Administraţia Fondului <strong>pentru</strong> Mediu<br />
RNP – Regia Naţională a Pădurilor<br />
SAPARD – Programul Special <strong>de</strong> A<strong>de</strong>rare <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală şi a Agriculturii<br />
UE – Uniunea Europeană<br />
POS CCE - Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice<br />
ISU - Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situaţii <strong>de</strong> Urgenţă<br />
ANIF – Autoritatea "Îmbunătăţiri Funciare"<br />
191