Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

3 Ocolul Silvic Privat „Zărandul” 2 68 52
.
Târnova
5,5
4 Ocolul Silvic Privat „Codrii
6 47 48
.
Iancului” Hălmagiu
8
5 Ocolul Silvic Privat „Valea
2 5 7
.
Mureşului” Bârzava
6 Ocolul Silvic Privat „Lungu
5 17 28
.
Bălănescu
0
7. Ocolul Silvic Regal Săvârşin - - -
2.2.5. Starea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
Caracteristicile geologice, pedologice, hidrologice şi climatice determină particularităţile floristice
şi faunistice din judeţul Arad; astfel particularităţile floristice sunt puse în evidenţă atât de către specii
rare, cât şi de elementele termofile, meridionale, prezente într-un număr remarcabil 20,1%, conferind
vegetaţiei, o nuanţă mozaicată, specifică, motiv pentru care flora judeţului se încadrează în Provincia Est-
Carpatică, Districtul Codru-Zărand-Trascău şi a Ţinutului Câmpiei de Vest.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe
suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare
antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală
propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul
56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau
alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi
în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: cărpineto-făgete, gorunetocărpinete
(care împreună ocupă cele mai mari suprafeţe forestiere), gorunete cu horşti, goruneto-cerete,
gârniţeto-cerete, goruneto-făgete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri
defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie
lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în
urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii
ierboase şi lemnoase caracteristice (sălcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi
galben.
Fauna se încadrează ca şi flora în subregiunea euro-siberiană, subprovincia carpatică,
întâlnindu-se grupări faunistice specifice stepei şi silvostepei, pădurilor subxerofile de cer şi gârniţă,
pădurilor mezofile în care predomină gorunul, a celor de fag, precum şi fauna acvatică. După cum se
observă, fauna judeţului aparţine unor asociaţii specifice marilor trepte ale reliefului şi în acest context se
repartizează geografic în legătură directă cu principalele etaje ale vegetaţiei.
În zona de stepă şi de silvostepă se remarcă prezenţa rozătoarelor, dintre păsări: dropia şi
prepeliţa,în pădurile subxerofile: chiţcanul de câmp, fazanul, şopârla cenuşie, în cele mezofile: lupul,
vulpea, mistreţul, pisica sălbatică, sturzul, iar în pădurile de fag, stejar se întâlnesc: ursul, cerbul, jderul de
pădure, veveriţa, ierunca, sitarul, broasca brună etc.
Ihtiofauna sectoarelor de câmpie ale râurilor mari cuprinde zonele mrenei şi ale crapului, iar
râurile mici zona cleanului şi cea a bibanului.
La nivelul judeţului poluarea ocupă cote sub nivelul mediu pe ţară. Nu sunt observate degradări
îngrijorătoare ale florei şi faunei datorită modificării parametrilor de mediu.
Datorită procesului intens de antropizare, datorită cultivării excesive a unor suprafeţe de pajişti
naturale amplasate pe soluri halomorfe se observă dispariţia dropiei-Otis tarda, din zona comunelor
Socodor, Pilu, Vărşand, Zerind, Iermata Neagră, cauzată şi de amploarea luată de braconajul exercitat
asupra acestei specii, din ultimele două decenii. Conform observaţiilor de teren, efectuate de personalul
de specialitate din cadrul APM Arad, în cursul anului 2008, în zonele sus amintite nu s-a semnalat dropia
- Otis tarda.
29