31.07.2014 Views

Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

2.2.11.4. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării solului<br />

Activităţile industriale <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> produc presiuni asupra stării <strong>de</strong> calitate a<br />

solurilor prin <strong>de</strong>pozitări <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri industriale (hal<strong>de</strong> industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca<br />

efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.<br />

Sectorul minier în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se află în procedură <strong>de</strong> sistare a activităţii. Actualele hal<strong>de</strong> <strong>de</strong> steril<br />

reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).<br />

La exploatarea <strong>de</strong> la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re: lucrări<br />

miniere subterane şi <strong>de</strong>molare construcţii <strong>de</strong> suprafaţă.<br />

În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu,<br />

Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sol se poate produce prin spargeri acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong><br />

conducte sau <strong>de</strong>versări acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> zăcământ (salinizare secundară a solurilor).<br />

O altă sursă <strong>de</strong> poluare este halda <strong>de</strong> cenuşă şi zgură, a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit, care în special vara<br />

şi în perioa<strong>de</strong> cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a<br />

digului <strong>de</strong> protecţie şi a neumectării <strong>de</strong>pozitului. S-au făcut investiţii importante, <strong>pentru</strong> supraînălţarea<br />

digurilor <strong>de</strong> contur a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cenuşă şi <strong>pentru</strong> umectarea hal<strong>de</strong>lor pe timp <strong>de</strong> vară. Cu toate aceste<br />

investiţii, sunt perioa<strong>de</strong> din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel<br />

Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.<br />

De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu<br />

substanţe minerale şi apele freatice.<br />

Tabel 2.2.11.4.1.<br />

Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial<br />

Nr.<br />

Categoria <strong>de</strong><br />

Denumirea zonei<br />

crt.<br />

activitate<br />

Observaţii<br />

1. Luncşoara Exploatări miniere Hal<strong>de</strong> steril<br />

2. Hălmagiu – Brusturi -„- -„-<br />

3. Dezna -„- -„-<br />

4. Gurahonţ – Zimbru -„- -„-<br />

5. Pecica – Turnu Parc petrolier Hidrocarburi<br />

6. Pecica – Bodrog -„- -„-<br />

7. Zădăreni -„- -„-<br />

8. Odvoş – Milova Expl. miniere Hal<strong>de</strong> materii radioactive<br />

9. Bârzava -„- -„-<br />

10. Moneasa – Rănuşa -„- -„-<br />

11. Săvârşin -„- -„-<br />

12. Dorgoş – Pătârş -„- -„-<br />

13.<br />

<strong>Arad</strong>, Ineu, Chişineu Criş,<br />

Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,<br />

Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,<br />

Sântana, Pâncota, Dezna<br />

Staţii <strong>de</strong> epurare a<br />

apelor industriale<br />

şi menajere<br />

Nămoluri <strong>de</strong> la staţii <strong>de</strong><br />

epurare a apelor<br />

În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> sectorul energetic este reprezentat <strong>de</strong> o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o<br />

centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.<br />

Impactul major asupra <strong>mediu</strong>lui al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile <strong>de</strong> pulberi, SO 2<br />

şi NOx. Pulberile emise <strong>de</strong> Centrala Termică pe lignit provin <strong>de</strong> la ar<strong>de</strong>rea combustibilului, <strong>de</strong> la staţia <strong>de</strong><br />

concasare şi măcinare a cărbunelui şi <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi<br />

zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf <strong>de</strong> cărbune. Aceste pulberi, în condiţii <strong>de</strong> vânt în direcţia est-vest<br />

afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este <strong>de</strong> aproximativ 800 ha prin <strong>de</strong>punerea pe sol a<br />

pulberilor aeropurtate <strong>de</strong> la halda <strong>de</strong> steril a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit.<br />

49

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!