Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
2.2.11.4. Zone critice din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al poluării solului<br />
Activităţile industriale <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> produc presiuni asupra stării <strong>de</strong> calitate a<br />
solurilor prin <strong>de</strong>pozitări <strong>de</strong> <strong>de</strong>şeuri industriale (hal<strong>de</strong> industriale) atât ca urmare a activităţii curente, cât şi ca<br />
efecte remanente (reziduuri rămase după încetarea activităţii) tabel 2.2.11.4.1.<br />
Sectorul minier în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> se află în procedură <strong>de</strong> sistare a activităţii. Actualele hal<strong>de</strong> <strong>de</strong> steril<br />
reflectă exploatările anterioare (minele din Rănuşa şi Milova).<br />
La exploatarea <strong>de</strong> la mina Brusturi au început în anul 2006 lucrări specifice <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re: lucrări<br />
miniere subterane şi <strong>de</strong>molare construcţii <strong>de</strong> suprafaţă.<br />
În cadrul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Arad</strong> se exploatează ţiţei în mai multe structuri: Sânpetru German, Bodrog, Turnu,<br />
Şeitin, Zimand şi Şimand. Poluarea factorului <strong>de</strong> <strong>mediu</strong> sol se poate produce prin spargeri acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong><br />
conducte sau <strong>de</strong>versări acci<strong>de</strong>ntale <strong>de</strong> apă <strong>de</strong> zăcământ (salinizare secundară a solurilor).<br />
O altă sursă <strong>de</strong> poluare este halda <strong>de</strong> cenuşă şi zgură, a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit, care în special vara<br />
şi în perioa<strong>de</strong> cu vânt, produce poluarea aerului cu cenuşă (pulberi) ca urmare a întreţinerii insuficiente a<br />
digului <strong>de</strong> protecţie şi a neumectării <strong>de</strong>pozitului. S-au făcut investiţii importante, <strong>pentru</strong> supraînălţarea<br />
digurilor <strong>de</strong> contur a hal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> cenuşă şi <strong>pentru</strong> umectarea hal<strong>de</strong>lor pe timp <strong>de</strong> vară. Cu toate aceste<br />
investiţii, sunt perioa<strong>de</strong> din an, în special vara, când se produce antrenarea cenuşii, poluând cartierul Aurel<br />
Vlaicu, comuna Sânleani şi culturile agricole din jur cu pulberi.<br />
De asemenea, prin infiltrarea apelor provenite prin scurgerea apelor din precipitaţii se pot polua cu<br />
substanţe minerale şi apele freatice.<br />
Tabel 2.2.11.4.1.<br />
Poluarea solurilor în urma activităţilor din sectorul industrial<br />
Nr.<br />
Categoria <strong>de</strong><br />
Denumirea zonei<br />
crt.<br />
activitate<br />
Observaţii<br />
1. Luncşoara Exploatări miniere Hal<strong>de</strong> steril<br />
2. Hălmagiu – Brusturi -„- -„-<br />
3. Dezna -„- -„-<br />
4. Gurahonţ – Zimbru -„- -„-<br />
5. Pecica – Turnu Parc petrolier Hidrocarburi<br />
6. Pecica – Bodrog -„- -„-<br />
7. Zădăreni -„- -„-<br />
8. Odvoş – Milova Expl. miniere Hal<strong>de</strong> materii radioactive<br />
9. Bârzava -„- -„-<br />
10. Moneasa – Rănuşa -„- -„-<br />
11. Săvârşin -„- -„-<br />
12. Dorgoş – Pătârş -„- -„-<br />
13.<br />
<strong>Arad</strong>, Ineu, Chişineu Criş,<br />
Sebiş, Moneasa, Hălmagiu,<br />
Lipova,Pecica,Nădlac,Curtici,<br />
Sântana, Pâncota, Dezna<br />
Staţii <strong>de</strong> epurare a<br />
apelor industriale<br />
şi menajere<br />
Nămoluri <strong>de</strong> la staţii <strong>de</strong><br />
epurare a apelor<br />
În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Arad</strong> sectorul energetic este reprezentat <strong>de</strong> o centrală termică ce funcţionează cu lignit şi o<br />
centrală ce funcţionează pe gaz metan şi păcură.<br />
Impactul major asupra <strong>mediu</strong>lui al funcţionării centralei pe lignit îl constituie emisiile <strong>de</strong> pulberi, SO 2<br />
şi NOx. Pulberile emise <strong>de</strong> Centrala Termică pe lignit provin <strong>de</strong> la ar<strong>de</strong>rea combustibilului, <strong>de</strong> la staţia <strong>de</strong><br />
concasare şi măcinare a cărbunelui şi <strong>de</strong> la <strong>de</strong>pozitul <strong>de</strong> zgură şi cenuşă. Pulberile sunt alcătuite din cenuşi<br />
zburătoare, hidrocarburi nearse şi din praf <strong>de</strong> cărbune. Aceste pulberi, în condiţii <strong>de</strong> vânt în direcţia est-vest<br />
afectează comuna Livada, sat Sânleani. Suprafaţa afectată este <strong>de</strong> aproximativ 800 ha prin <strong>de</strong>punerea pe sol a<br />
pulberilor aeropurtate <strong>de</strong> la halda <strong>de</strong> steril a SC CET <strong>Arad</strong> SA pe lignit.<br />
49