Plan local de actiune pentru mediu, judetul Arad - Consiliul ...

printr-o staţie de epurare, aflată în administrarea a SC Compania de Apă Arad. Staţia are doar treaptă
mecanică de epurare (sitare), prin urmare, funcţionarea necorespunzătoare a acesteia duce la degradarea
calităţii apei canalului.
Apa din Canalul Ier provine din râul Mureş prin pompare amonte de Arad la 30 km, traversează
oraşul Arad prin partea de nord şi trece în Ungaria prin localitatea Turnu. Se mai poate prelua apă şi din
canalul Mureşel prin canalul legător.
Apa canalului Ier, aval de Arad până la frontieră, este degradată, din cauza nămolului de fund format
în timp şi a unor evacuări de apă pluvială (uneori şi tehnologică).
2.2.11.3. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane
Bazinul hidrografic Crişul Alb
Zone vulnerabile la nitrati proveniti din surse agricole conform Ordinului MMGA-MAPDR
241/196/2005 sunt localităţile: Bocsig, Sântana, Zărand, Mişca, Olari, Cintei, Ineu, Chişineu Criş, Şiria şi
Vărşand.
Din datele de monitorizare primite de la Direcţia Apelor Crişuri Oradea, la indicatorul nitraţi, situaţia
în anul 2008, se prezintă în tabelul 2.2.11.3.1
Bazinul hidrografic Mureş
Platforma S.C. Real Estate Group S.R.L Arad (fosta S.C. Archim S.A.)
Combinatul de îngrăşăminte chimice nu mai funcţionează din anul 1990, însă “zestrea” lăsată de
acesta este o puternică poluare a apelor freatice cu ioni de amoniu şi azotaţi care se menţine şi în prezent.
În ceea ce priveşte apele freatice, în avizele de privatizare şi în programele de conformare, este
prevăzută obligaţia actualilor proprietari de a pompa continuu apele freatice poluate până la atingerea
concentraţiilor de potabilitate. S-a calculat că trebuie pompat un volum de 3 mil. m 3 apă, până în prezent s-au
pompat 503.000 m 3 apă infestată.
În ceea ce priveşte starea forajelor de control, în ultima perioadă multe dintre acestea s-au deteriorat
fiind inaccesibile recoltării probelor. Din 23 foraje existente doar câteva sunt accesibile restul sunt înfundate
sau parţial distruse (cu ocazia activităţilor de demolare a clădirilor din incintă).
Zona CET pe lignit
În această zonă s-a produs poluarea apelor freatice având următoarele cauze:
‣ halda de depozitare a zgurii şi cenuşii care a produs poluare cu sulfaţi, cloruri, sodiu şi calciu;
‣ staţia de tratare chimică a apelor în vederea folosirii apelor la cazane, care prin reactivii
utilizaţi (sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu) depozitaţi în bazine sau rezervoare neetanşe,
au produs poluare cu sodiu, cloruri şi modificare de pH;
‣ depozitul de cărbune prin infiltraţiile apelor pluviale au poluat freaticul cu ioni de sulfat şi
calciu.
Prin campaniile de recoltare şi analiză a apelor freatice din jurul haldei de zgură şi de pe platforma
CET s-a constatat poluarea acestora cu ioni de sodiu, cloruri, sulfaţi, modificări ale pH-ului funcţie de zona
în care este amplasat forajul de observaţie.
Zona fostelor gropi de gunoi ale municipiului Arad
(str. Poetului şi 6 Vânători).
Această zonă este în supravegherea APM Arad deoarece, fiind situată în intravilanul oraşului, creează
probleme deosebite de poluare, astfel:
‣ este infestat întreg freaticul din zonă cu substanţe organice, amoniac şi azotat mult peste CMA
pentru ape potabile;
‣ în zonă, mai ales în perioada caldă a anului, se degajă mirosuri neplăcute, iar concentraţia
amoniacului în aer depăşeşte de regulă CMA;
‣ în vecinătatea gropii de gunoi, terenul agricol şi păşunea sunt acoperite de gunoaie, hârtii,
ambalaje, care creează un aspect neplăcut şi duc la poluarea solului
47