Descarca articole in format pdf - colmedmm.ro

Ing. Aurel PANTEA
DE CE S-AU ÎNCHIS MINELE.
E POSIBILĂ REVIGORAREA MINERITULUI
DIN MARAMUREŞ?
Ing. Aurel Pantea
Baia Mare
(Articol apărut în revista PRO UNIONE, nr. 1-2 (41-42), Anul XIII, Baia Mare, iunie 2010, pag. 99.)
Unii participanţi la lansarea nr. 3-4 (39-40)/ 2009 a PRO UNIONE, mi-au sugerat că, în
numărul viitor al revistei, să abordez cauzele închiderii m<strong>in</strong>elor, consec<strong>in</strong>ţele şi dacă m<strong>in</strong>eritul mai
poate fi revigorat în nord-vestul României, cunoscut fi<strong>in</strong>d că, de-a lungul timpului, m<strong>in</strong>eritul, CN
Rem<strong>in</strong>-S.A. au avut un rol de seamă în economia ţării şi îndeosebi în viaţa economico-socială a
Maramureşului.
După o activitate de peste 40 de ani în m<strong>in</strong>eritul românesc şi participant efectiv la elaborarea şi
implementarea a diverse programe pentru m<strong>in</strong>ele d<strong>in</strong> Oaş, Maramureş, Rodna, Bucov<strong>in</strong>a şi a Strategiei
<strong>in</strong>dustriei m<strong>in</strong>iere pe perioada 2004-2010, având la bază actele normative în vigoare, mă voi referi succ<strong>in</strong>t la
cele 3 probleme, dar în prealabil voi arăta că am efectuat unele vizite de documentare în domeniu:
În anul 1994, în cadrul unei delegaţii a Federaţiei Patronale M<strong>in</strong>iere d<strong>in</strong> România
„PATROMIN”, am efectuat o vizită de documentare în Olanda, pe tema „Reconversia europeană a
m<strong>in</strong>eritului”, documentare ce a avut loc la Consiliul Social Economic de la Haga, Federaţia Patronală a
Industriilor, Centrul de <strong>in</strong>struire şi reconversie profesională a M<strong>in</strong>isterului Economiei, Comb<strong>in</strong>atul M<strong>in</strong>ier
Limburg şi unităţile sale;
Simpozionul d<strong>in</strong> august 1994 de la Miskolc – Ungaria şi Baia Mare –România, cu
participarea a 250 specialişti d<strong>in</strong> România, Ungaria şi Slovacia, pe tema „M<strong>in</strong>eritul şi Metalurgia în secolul
XX în baz<strong>in</strong>ul carpatic”;
În anul 2003, în vederea elaborării Strategiei <strong>in</strong>d. m<strong>in</strong>iere, partea referitoare la m<strong>in</strong>ele de
m<strong>in</strong>ereuri, împreună cu un coleg d<strong>in</strong> Rem<strong>in</strong>, vizita de documentare la m<strong>in</strong>ele şi uz<strong>in</strong>ele Baia de Arieş,
Zlatna, Roşia Poeni-Abrud, judeţul Alba, Brad-Deva, compania M<strong>in</strong>vest S.A. Deva, jud. Hunedoara,
Ruşchiţa, Moldova Nouă, jud. Caraş Sever<strong>in</strong>.
1. Cauzele închiderii m<strong>in</strong>elor
Strategia de dezvoltare a m<strong>in</strong>eritului promovată îna<strong>in</strong>te de anul 1989 avea la bază conceptul
autosusţ<strong>in</strong>erii în asigurarea cu resurse m<strong>in</strong>erale a economiei, în scopul reducerii importurilor, ceea ce a
impus deschiderea şi punerea în exploatare a tuturor zăcăm<strong>in</strong>telor cunoscute.
În nord-vestul ţării, m<strong>in</strong>eritul s-a dezvoltat cont<strong>in</strong>uu, atât ca număr de unităţi de producţie, cât si ca
producţie pe unitate, astfel că Centrala M<strong>in</strong>elor Baia Mare, azi C.N. Rem<strong>in</strong> S.A., a at<strong>in</strong>s, ca de altfel,
întregul m<strong>in</strong>erit românesc, maximul de producţie în deceniul al optulea al secolului XX.
Pr<strong>in</strong>cipalii factori care au <strong>in</strong>fluenţat închiderea m<strong>in</strong>elor:
Pentru susţ<strong>in</strong>erea m<strong>in</strong>eritului, în perioada de după 1990, în condiţiile liberalizării preţurilor
materiilor prime şi combustibililor, statul a fost nevoit să facă un mare efort bugetar, pr<strong>in</strong> subvenţii pe
produse, transferuri sociale, alocaţii de capital care s-au dim<strong>in</strong>uat treptat d<strong>in</strong> anul 1997 până la elim<strong>in</strong>are în
anul 2007;
D<strong>in</strong> anul 1990 a început decl<strong>in</strong>ul m<strong>in</strong>eritului şi a avut loc un număr mare de frământări
sociale. Pr<strong>in</strong> contractele colective de muncă, an de an, solicitându-se salarii tot mai mari şi alte avantaje, au
crescut cheltuielile cu munca vie. În timp ce săptămâna de lucru s-a redus de la 6 la 5 zile, în anii 1990-
1993, s-au făcut noi angajări de personal, fără a se reflecta pr<strong>in</strong> creşterea de productivitate a muncii;
Producţia de m<strong>in</strong>ereu extras şi prelucrat, implicit de metale, în anul 1990, a scăzut cu 40%,
ajungându-se ca, în anul 2004, întreaga producţie de m<strong>in</strong>ereu realizată la nivelul companiei să fie egală cu
producţia pe care o realiza E.M. Baia Borşa în anii 1969-1970;