Descarca articole in format pdf - colmedmm.ro

More documents

Recommendations

Info

Bucureşti şi Universitatea Angers-Franţa pe probleme de Medic<strong>in</strong>a Muncii. Concomitent în funcţia didactică, a cumulat numeroase funcţii: medic responsabil cu igiena muncii în M<strong>in</strong>isterul Sănătăţii (1952-1953), <strong>in</strong>spector sanitar central de stat în M<strong>in</strong>isterul Sănătăţii (1953-1957) , medic în Consiliul Central al S<strong>in</strong>dicatelor, Direcţia Asigurări Sociale (1957-1959), <strong>in</strong>spector sanitar şef al municipiului Bucureşti (1963-1968) etc. A fost profesor universitar la discipl<strong>in</strong>a de Medic<strong>in</strong>a Muncii la Facultatea de Medic<strong>in</strong>ă a Universităţii Ecologice Bucureşti, profesor universitar la Facultatea de Medic<strong>in</strong>ă a Universităţii Româno – Americane Bucureşti, profesor universitar la Facultatea de Medic<strong>in</strong>ă a Universităţii „Titu Maiorescu”, Bucureşti. A fost conducător şti<strong>in</strong>ţific a 14 Teze de Doctorat. O serie d<strong>in</strong> aceşti doctori în medic<strong>in</strong>ă au ajuns şefi de cl<strong>in</strong>ică de Medic<strong>in</strong>a Muncii , şefi de discipl<strong>in</strong>ă de Medic<strong>in</strong>a Muncii d<strong>in</strong> U.M.F. sau şefi de secţie de Medic<strong>in</strong>a Muncii d<strong>in</strong> Institutele de Sănătate Publică d<strong>in</strong> ţară. A participat de asemenea, în calitate de referent şti<strong>in</strong>ţific la numeroase comisii de teze de doctorat la UMF Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, UMF Iaşi, UMF Târgu Mureş. Activitatea şti<strong>in</strong>ţifică cu studenţii s-a concretizat pr<strong>in</strong> conducerea a peste 80 de lucrări de diplome cu subiecte de Medic<strong>in</strong>a Muncii a studenţilor Facultăţii de Medic<strong>in</strong>ă şi a Facultăţii de Stomatologie Bucureşti. A înfi<strong>in</strong>ţat Societatea MEDMUN S.R.L., cu obiect de activitate asistenţă medicală de Medic<strong>in</strong>a Muncii , activitatea didactică de Medic<strong>in</strong>a Muncii şi activitatea editorială. Societatea MEDMUN în colaborare cu Centrul de Perfecţionare a personalului medico-sanitar, cu Societatea Română de Medic<strong>in</strong>a Muncii şi Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, a organizat d<strong>in</strong> anul 2000 cca 30 cursuri pentru medici şi cca 20 de cursuri pentru asistenţii medicali. A organizat “Prima Confer<strong>in</strong>ţă Naţională a Asistenţilor Medicali d<strong>in</strong> domeniul Sănătăţii în muncă”(6-7 iunie 2008, Bucureşti). A participat la diferite manifestări şti<strong>in</strong>ţifice <strong>in</strong>ternaţionale pe probleme de Medic<strong>in</strong>a Muncii: Moscova, Kiev,Viena, Paris, Nantes, Nisa,Sofia, Alger, Dubl<strong>in</strong>, Blackpool, Geneva. La începutul anului 2010, prof.dr.Toma Niculescu a înfi<strong>in</strong>ţat şi organizat un mic Muzeu al Medic<strong>in</strong>ii Muncii, în care sunt prezentate documente care ilustrează activitatea de medic<strong>in</strong>a muncii, în special d<strong>in</strong> anul 1950. Există cea mai completă bibliotecă de medic<strong>in</strong>a muncii, fotografii ale unor personalităţi, colecţie de programe şi afişe ale congreselor şi confer<strong>in</strong>ţelor naţionale, manifestări regionale, albume cu participanţii la aceste manifestări şti<strong>in</strong>ţifice, istoricul învăţământului de medic<strong>in</strong>a muncii, teze de doctorat, realizări ale medicilor de medic<strong>in</strong>a muncii în domeniul poeziei, romanului, picturii, etc., activitatea chimiştilor toxicologi, fizicienilor, psihologilor, biologilor. A publicat 25 manuale,monografii proprii şi în colaborare, 9 cursuri universitare şi caiete de lucrări practice. De asemenea a fost autorul a peste 80 de lucrări şti<strong>in</strong>ţifice publicate în ţară şi 10 în stră<strong>in</strong>ătate în diverse reviste.În cadrul unor manifestări şti<strong>in</strong>ţifice a prezentat 150 de lucrări. De asemenea a tradus trei lucrări de specialitate apărute în reviste. Dist<strong>in</strong>sul profesor universitar dr. Toma Niculescu s-a st<strong>in</strong>s d<strong>in</strong> viaţă la începutul anului 2011 la venerabila vârstă de 80 de ani, constitu<strong>in</strong>d, pr<strong>in</strong> întreaga sa viaţă şi activitate un model demn de urmat de generaţiile de medici de azi şi d<strong>in</strong> viitor.
Corneliu FLOREA Motto: „Omnium rerum natura cognita levamur superstitione" (Cicero) (Cunoscând natura tuturor lucrurilor suntem eliberaţi de superstiţii) NATURA Şl FASCINAŢIILE El GENETICE Corneliu FLOREA W<strong>in</strong>nipeg – Canada Doresc să vă scriu despre cea mai extraord<strong>in</strong>ară ştafetă genetică a migraţiei pe care un fluture d<strong>in</strong> genul DANAUS, cunoscut sub numele de MONARH, regele <strong>in</strong>sectelor, o realizează. El împreună cu toata curtea sa, începe migrarea primăvara, spre Nord, iar toamna se întorc alţii de unde au plecat, zburând în total peste 5.000 (c<strong>in</strong>ci mii) de kilometri cu aripile lor a căror anvergură nu depăşeşte zece centimetri, ei înşişi neavând cu totul decât câteva grame! Nu este extraord<strong>in</strong>ar!? Dar c<strong>in</strong>e mai citeşte astăzi despre fluturi, când în locul Naturii, privim numai ecrane de tot felul, sau c<strong>in</strong>e mai scrie astăzi despre fluturi, afară de copii, de specialiştii în fluturi şi de cei ce au fluturi în cap în loc de păsărele! Zâmbiţi? Vă aduceţi am<strong>in</strong>te de acel psihopat care îi spunea psihiatrului ca are păsărele în cap. Psihiatrul nu a putut să-l conv<strong>in</strong>gă în nici-o formă şi atunci a recurs la un şiretlic: i-a propus o <strong>in</strong>tervenţie chirurgicală să-i scoată păsărelele d<strong>in</strong> cap. Psihopatul acceptă bucuros. Chirurgii simulează operaţia, îi fac narcoză îi bandajează capul şi când îl trezesc, îi arată o colivie cu două păsărele. Fericit, psihopatul pleacă acasă cu păsărele în colivie. Fericirea i-a fost spulberată de un patapievici care îl întreabă: „Da, cuibul unde-i?". Dezastru total pentru bietul psihopat, care se întoarce înapoi la psihiatru. D<strong>in</strong> nou, încercările de conv<strong>in</strong>gere rămân fără rezultat şi atunci se recurge d<strong>in</strong> nou la şiretlicul operaţiei, după care, la trezire, i se prez<strong>in</strong>tă un cuib de păsărele pe o tavă. Psihopatul pleacă bucuros la patapievici să-i arate cuibul, la care omul dracului zice: „Ţi-au lăsat ouăle în cap şi au să facă pui!". E clar care d<strong>in</strong>tre cei doi era mai psihopat. Mă opresc aici, cu un ou de fluture în palmă, ce este mai mic decât un bob de mac şi vreau să vi-l prez<strong>in</strong>t. Priviţi-I pentru că în el se află mai multe <strong>in</strong>formaţii genetice de cât are computerul dumneavoastră de câteva kilograme şi încă ceva ce se ridică deasupra tuturor computerelor d<strong>in</strong> lume: <strong>in</strong>iţiază viaţa în patru forme diferite şi are programată o călătorie migratoare unică, de peste 5.000 (c<strong>in</strong>ci mii) de km, d<strong>in</strong> Mexic până în Canada şi înapoi! Şi dacă nici acest lucru nu vă uimeşte, atunci reţ<strong>in</strong>eţi şi consideraţi un fapt cu totul extraord<strong>in</strong>ar: această mare migrare nu este făcută într-o s<strong>in</strong>gură generaţie, ci de trei sau patru generaţii de-a lungul migrării, de primăvara timpurie până toamna târzie a aceluiaşi an, pr<strong>in</strong>tr-o ştafetă genetică în care batonul cont<strong>in</strong>uării migraţiei este acest ou! Aceasta extraord<strong>in</strong>ară ştafetă porneşte d<strong>in</strong> Mexico (Mariposa Monarca Reserve) până în Canada (în toata preeria şi deasupra Marilor Lacuri) iar când v<strong>in</strong>e toamna canadiană, fluturii pornesc înapoi spre sud. Aceştia sunt strănepoţii celor care au plecat în primăvară d<strong>in</strong> sanctuarul călduros d<strong>in</strong> Mexic. Cum de ştiu, după trei, patru generaţii aceşti fluturi să rev<strong>in</strong>ă, pe locurile strămoşilor lor, locuri pe care nu au fost vreodată? D<strong>in</strong> codul lor genetic ce încape într-un ou cât un bob de mac, ou care pe lângă toate <strong>in</strong>formaţiile somatice şi fiziologice ale metamorfozei mai poartă şi <strong>in</strong>formaţiile extraord<strong>in</strong>arei lor migraţii. Să luăm în ord<strong>in</strong>e această migraţiune, această călătorie trans-cont<strong>in</strong>entală. La sfârşitul lunii februarie, fluturii Monarh pornesc spre Nord în valuri mari, galben-portocalii de întunecă ziua, şi ajung în Sudul Californiei, unde deja e cald şi sunt ierburi, plante şi flori ce au o sevă, aparent lăptoasă, hrana lor esenţială. Aici se împerechează, apoi femela depune, împrăştiat, în jur de 400 de ouă şi toată generaţia plecată d<strong>in</strong> Mexico îşi încheie ciclul vieţii. D<strong>in</strong> ouăle depuse, după câteva zile iasă o larvă foarte mică, dar cu gură foarte mare, care în prima zi îşi mănâncă coaja propriului ou. Începând de a doua zi, mănâncă o cantitate cât greutatea propriului ei corp, în două săptămâni, mănâncă zi şi noapte aproape cont<strong>in</strong>uu şi astfel larva ajunge de grosimea unui creion şi cu o lungime de c<strong>in</strong>ci centimetri, frumos colorată, cu dungi portocalii albe şi negre, ce avertizează că sunt toxice. Se retrage într-un loc dosnic, sigur şi în câteva ore îşi produce o învelitoare jur împrejur, ca un sac de dormit. Trece d<strong>in</strong> stadiul larvar în cel de pupă în două săptămâni, timp în care are loc marea transformare somatică în fluturi. De la oul d<strong>in</strong> palmă până la fluturele g<strong>in</strong>gaş cu aripi frumos colorate galben portocalii cu nervuri negre a trecut o lună.
Page 1 and 2: Factorul viral inc
Page 3 and 4: Compoziţia chimică a anvelopei vi
Page 5 and 6: vedere şi adenomul de prostată cu
Page 7 and 8: În ultimii ani asistăm di
Page 9 and 10: este binevenit. Î
Page 11 and 12: ============ II
Page 13 and 14: scufundarea corpului în apă şi a
Page 15 and 16: amânată în acest mod, cât mai m
Page 17 and 18: oficialităţilor locale pentru a t
Page 19 and 20: I Ca un limpede izvor, Înspre mare
Page 21 and 22: R.M.N. - ul REZONANŢA MAGNETICĂ D
Page 23 and 24: Renunţarea din an
Page 25 and 26: din Maramureş în
Page 27 and 28: Termograful captează temperatura c
Page 29 and 30: amintirea premerg
Page 31 and 32: *** Revenim şi recunoaştem că RM
Page 33 and 34: ulterioare. Precizăm, de asemenea,
Page 35 and 36: informat</
Page 37 and 38: principalul actor
Page 39 and 40: categoriile sociale de jos. Mă isp
Page 41 and 42: vieţii. Din acest
Page 43 and 44: În insuficienţa
Page 45 and 46: spiritul aprovizionează permanent
Page 47 and 48: “Evaluarea postoperatorie a grosi
Page 49: Frunză (Iaşi), iar materialul „
Page 53 and 54: frecventă la femeie) este chiar o
Page 55: vezicile hipercontractile, hipocont

Descarca articole in format pdf - colmedmm.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?