Descarca articole in format pdf - colmedmm.ro

CHIRURGIE SAU HIRURGIE?
Dr. Paul Marica
Medic primar Chirurg
Baia Mare
O întrebare aparent sofistic-socratică, de un <strong>in</strong>teres pur etiologic, deşi dubla ei conotaţie
semantică, scriptic şi verbal HIRURGIA – CHIRURGIE ne ispiteşte îndreptăţit la o tălmăcire şi un
răspuns de conotaţie cognitivă.
Încă d<strong>in</strong> studenţie, în anul III de facultate am fost contrariat, la aceiaşi discipl<strong>in</strong>ă didactică. În
acelaşi amfiteatru şi la aceaşi cl<strong>in</strong>ică medicală, doi dist<strong>in</strong>şi şi apreciaţi chirurgi, reputaţi profesori
universitari, scriau şi pronunţat diferit: unul hirurgie, celălalt, parcă voit antitetic, apăsând pe
chirurgie.
Cu timiditatea şi condescenţa <strong>in</strong>erente învătăcelului, l-am abordat pe unul d<strong>in</strong> asistenţii de
curs, mărturisându-i nedumerirea mea. Grăbit probabil să-şi urmeze maestru spre cancelarie, m-a
privit o clipă nehotărât şi m-a expediat laconic şi ocular cu un îndemn, demn de preotesele Sibiliei de
la Cumae: „Caută în vorba Greciei Antice şi în miturile Olimpului”. Descumpănit, şi nu mai puţ<strong>in</strong>
frustrat, în aşteptarea mea legitimă, nu ştiu dacă am mulţumit sau nu asistentului, dar am reţ<strong>in</strong>ut cele
două repere călăuzitoare în <strong>in</strong>vestigaţia pe care aveam s-o <strong>in</strong>trepr<strong>in</strong>d cu propriile mele mijloace.
Ajutat de o modestă, dar nu neglijabilă cunoaştere a scrierii şi citirii cuv<strong>in</strong>telor greceşti, am
răsfoit cu migală şi aplicaţie volum<strong>in</strong>osul dicţionar enciclopedic grec-francez, editat de Hachette,
opr<strong>in</strong>du-mă la îngemănarea etimonului: hiron-ergon, în traducere directă, ad literam, însemnând
lucrarea mâ<strong>in</strong>ilor – meşteşug, dar nu orice meşteşug, ci unul sfânt, dăruit de zei, hiron având o
rădăc<strong>in</strong>ă etimonică comună cu Hieron-ul întâlnit în cuv<strong>in</strong>te precum: hieratic, hierofant, hierodul.
Toate cu tâlc şi aură de sfânt, div<strong>in</strong> şi am<strong>in</strong>t<strong>in</strong>d de medic<strong>in</strong>a hieratică a Akkadienilor, a Egiptenilor
oficiată ritualic de Marele Preot.
Gândirea mitică a Greciei lui Socrate, Platon, Protagoras, Aristotel, deşi depăşise faza
medic<strong>in</strong>ei hieratice magice, încă se afla într-o ipostază magică, empirico-preşti<strong>in</strong>ţifică, socot<strong>in</strong>d şi
apreci<strong>in</strong>d meşteşugul medical ca pe o lucrare omenească, dar emanând de la o entitate atotputerniccreatoare,
la un zeu sau semizeu.
Platon în „Dialogul” sau „Timaios”atribuie acestei entităţi cosmogonice numele de Demiurg,
rămas ca atare în filozofia timpului şi a urmaşilor săi.
Asclepios (Esculap), păr<strong>in</strong>tele medic<strong>in</strong>ei era unul d<strong>in</strong>tre demiurgii ce populau creditele şi
imagistica grecilor antici despre lume şi ocupaţiile lor. Se născuse d<strong>in</strong>tr-o mamă muritoare, dar avea
ca tată pe marele şi lum<strong>in</strong>osul zeu Apolon. La rugăm<strong>in</strong>tea acestuia, centaurul Hiron ce sălăşluia pe
povârnişul Peleonului, l-a crescut şi educat în arta tămăduirii, devenit atât de celebru şi folositor
oamenilor, încât, la rugăm<strong>in</strong>ţile stăruitoare ale acestora, Zeus l-a zeificat, deven<strong>in</strong>d astfel păr<strong>in</strong>tele
medic<strong>in</strong>ei. Hiron, centaurul înţelept, mentorul lui Asclepios se afla el însuşi în graţia lui Zeus, care il
c<strong>in</strong>stea adeseori cu ambrozie şi nectar, atât pentru iscus<strong>in</strong>ţa sa, cât mai ales pentru ca Parcele, zeiţele
Dest<strong>in</strong>ului, cărora nici Marele Stăpân nu li se putea opune, îl înzestraseră cu arta mânuirii
bisturiului, arta <strong>in</strong>ciziei operatorii. Şi astfel la semantica magică a lui hiron-ergon, s-a mai suprapus şi
sorg<strong>in</strong>tea lui Hiron, pe care hirurgii de mai târziu şi-au arogat-o în descendenţa lor, în desemnarea
titulaturii lor.
Cu această aură mitică şi legimitate patronimică a pătruns hirurgia grecilor, la sfârşitul
secolului I i.e.n. în cultura şi civilizaţia Romei. Romanii, cu spiritul lor pragmatic au preluat d<strong>in</strong>
cultura şi civilizaţia polis-urilor greceşti tot ce se potrivea <strong>in</strong>tereselor lor statale şi culturale, <strong>in</strong>clusiv
legendele Olimpului, schimbând doar numele colocatarilor Muntelui Div<strong>in</strong>. Născut pr<strong>in</strong>tr-un act
chirurgical ce-i poartă şi astăzi numele (caesariana), Cezar a contribuit hotărâtor la
<strong>in</strong>stituţionalizarea medic<strong>in</strong>ei, în mod deosebit la separarea medicilor universali, medicii <strong>in</strong>ternişti ai
zilelor noastre, de hirurgii specializaţi în tratarea fracturilor, în v<strong>in</strong>decarea rănilor, în efectuarea
amputaţiilor.
S-au creat apoi şcoli de învăţământ, s-au construit săli – spaţii confortabile de tratament, întrun
cuvânt s-a conturat mai doct şi pragmatic ceea ce se profila a fi chirurgia în viitor.
Numele rostit grecesc a fost şi el uşor modificat, fie pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>tenţia nemărturisită de a şterge