Descarca PDF - Suplimentul de Cultura
Descarca PDF - Suplimentul de Cultura
Descarca PDF - Suplimentul de Cultura
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ZILELE REGELUI<br />
Doris Mironescu: „Reprezint\ un certificat <strong>de</strong> maturitate nu doar<br />
pentru autor, dar [i pentru romanul românesc contemporan, apt<br />
s\ orchestreze `n mod complex [i armonic tema «na]ional\»<br />
al\turi <strong>de</strong> obsesii personale precum tema intimit\]ii“.<br />
11 «<br />
printre r`nduri<br />
la i<strong>de</strong>alul domestic<br />
p`n\ la Giurgiu, pentru a se stabili al\-<br />
turi <strong>de</strong> st\p`n `n Lipscani, realiz`ndu-[i<br />
aici puternicele instincte conjugale. ~n<br />
acest roman orchestrat cu at`ta `n<strong>de</strong>m`nare,<br />
motanul-scriitor este „poetul“, veritabilul<br />
sentimental, trubadurul pe care<br />
pisicile din Berlin, pentru care s-a b\tut<br />
a<strong>de</strong>sea cu motanii str\zii, `l pl`ng atunci<br />
c`nd pleac\. Prin compara]ie, Joseph<br />
Strauss nu este <strong>de</strong>c`t un ins anost, lipsit<br />
<strong>de</strong> interioritate, c\ruia `i ia mult timp ca<br />
s\-[i <strong>de</strong>scopere capacitatea <strong>de</strong> a iubi.<br />
Siegfried este un `ndr\gostit flamboaiant,<br />
autor <strong>de</strong> veritabile „poeme“ scrise<br />
cu ghearele pe sp\tarul <strong>de</strong> plu[ al scaunelor<br />
din cabinetul <strong>de</strong>ntistului. Noul<br />
„motan Murr“ psalmodiaz\ la nesf`r[it,<br />
<strong>de</strong>scriindu-[i sentimentele <strong>de</strong> iubire fa]\<br />
<strong>de</strong> soa]a sa, pisica Ri]a, pe care el o nume[te<br />
Manastamirflorinda – dragostea<br />
transfigureaz\, nu-i a[a? – [i fa]\ <strong>de</strong> nenum\ratele<br />
progenituri care urmeaz\.<br />
Lirismul s\u poate p\rea ochiului gr\bit<br />
un excesiv r\sf\] al autorului, prea `ndr\gostit<br />
<strong>de</strong> propriul scris, <strong>de</strong> o calofilie<br />
merg`nd spre kitsch, o od\ <strong>de</strong> gust `ndoielnic<br />
<strong>de</strong>dicat\ pisicilor – [i ce te faci<br />
dac\ nu e[ti ceea ce se cheam\ o cat person?<br />
~ns\ Siegfried este mai mult <strong>de</strong>c`t o<br />
chintesen]\ <strong>de</strong> sentimentalism. A<strong>de</strong>sea,<br />
interven]iile sale au loc `n registru clar<br />
parodic, toate inci<strong>de</strong>n]ele <strong>de</strong> acest tip<br />
din roman fiind cruciale: <strong>de</strong> exemplu,<br />
relatarea duioas\ a „<strong>de</strong>zvirgin\rii“ pisicii<br />
Manastamirflorinda sau moartea „eroic\“<br />
a motanului `n momentul `ncoron\-<br />
rii ca rege a lui Carol I. E clar c\ Siegfried<br />
este adus aici pentru valoarea sa <strong>de</strong><br />
contrast fa]\ <strong>de</strong> cei doi b\rba]i pe care<br />
cartea `i urm\re[te – [i mai e clar c\<br />
lec]ia lui Hoffmann a fost `n]eleas\ `n<br />
profunzime <strong>de</strong> c\tre Florian: nu pufo[enia<br />
adorabilului motan e `n chestie, ci<br />
permanenta `ntre]esere a <strong>de</strong>stinelor regelui<br />
solemn [i <strong>de</strong>ntistului rigid cu miorl\ielile<br />
sentimentale ale unui animal. Pentru<br />
c\, p`n\ la urm\, motanul Siegfried<br />
este singurul <strong>de</strong>]in\tor al unei interiorit\]i<br />
`n aceast\ carte `n care mai toate<br />
personajele par mereu absente, simpli martori<br />
ai propriei vie]i.<br />
Calitatea esen]ial\ a<br />
romanului este<br />
inteligen]a construc]iei<br />
Prezen]a motanului arat\ c`t <strong>de</strong> a-<br />
tent este lucrat\ cartea, <strong>de</strong>plas`nd<br />
semnifica]iile dinspre „i<strong>de</strong>ea na]ional\“<br />
spre i<strong>de</strong>alul domestic. ~n compara]ie<br />
cu istoria mo<strong>de</strong>rniz\rii României<br />
prin eforturile unui domnitor<br />
neam], povestea lui Siegfried este<br />
o continu\ invocare a fantasticului.<br />
Situa]ia hoffmannian\ a motanului<br />
care scrie „scrisori“, care<br />
sufer\ din dragoste [i are sentimente<br />
conjugale [i paterne, care relateaz\<br />
duios „<strong>de</strong>zvirginarea“ soa]ei [i piere<br />
n\prasnic `n sacrificiul suprem –<br />
reprezint\ semnalul unei <strong>de</strong>rive<br />
consistente c\tre fantastic a `ntregii<br />
c\r]i. Prin bre[a f\cut\ <strong>de</strong> Siegfried,<br />
totul este absorbit din istorie `n fantezie:<br />
Joseph Strauss are viziuni metareale<br />
la b`lci, casele din Bucure[ti<br />
s`nt incendiate din turnul Col]ii cu<br />
ajutorul unei lentile, Carol I dove<strong>de</strong>[te<br />
un neobi[nuit curaj `n fa]a sultanului<br />
dup\ ce ingereaz\ un misterios ceai <strong>de</strong><br />
ciuperci, au loc aventuri ale prin]ului cu<br />
o prostituat\ oarb\ [i apare un <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt<br />
nelegitim al acestuia, neconsemnat<br />
`n c\r]ile <strong>de</strong> istorie, [i c`te altele. ~n [i mai<br />
mare m\sur\ trece Joseph Strauss printr-o<br />
educa]ie sentimental\, dat\ fiind<br />
proximitatea sa fa]\ <strong>de</strong> maestrul `n materie<br />
Siegfried. De la t`njirea vag\ dup\<br />
afec]iune [i satisfac]iile indolente din<br />
bor<strong>de</strong>lul berlinez „Un[pe ]`]e“, Joseph<br />
trece la iubirea fa]\ <strong>de</strong> Elena Ducovici,<br />
cu care se [i c\s\tore[te, urm`ndu-l `nc\<br />
o dat\ pe conjugalul motan pe drumul<br />
odr\slirii <strong>de</strong> urma[i. Iar domnitorul<br />
<strong>de</strong>vine [i el un burghez `ntre ceilal]i, fotografiindu-se<br />
`nconjurat <strong>de</strong> mul]ime la<br />
Mo[i, ca `n cunoscuta schi]\ caragialian\<br />
(dar [i ca `n Slavici: la b`lci `[i fac<br />
apari]ia „s\m\d\i [i slugi“!), sensul acestei<br />
prefaceri const`nd `n aclimatizarea<br />
neam]ului sub soarele lene[, balcanic,<br />
`n <strong>de</strong>scoperirea unei interiorit\]i a rigidului<br />
c\pitan <strong>de</strong> dragoni prusac.<br />
~nchei aceast\ cronic\ f\r\ s\ fi spus<br />
mai nimic <strong>de</strong>spre fraza lui Filip Florian,<br />
lung\, kilometric\, `nv\luitoare ca un<br />
boa constrictor, cuprinz`nd `ntr-o singur\<br />
<strong>de</strong>sf\[urare sintactic\ <strong>de</strong>stine `ntregi<br />
sau chiar epoci `ntregi. Fraza nu<br />
este `ns\ un simplu ornament, dup\ cum<br />
calitatea esen]ial\ a romanului lui Florian<br />
nu este „frumuse]ea“, ci inteligen]a<br />
construc]iei. Cuprinz`nd o lume `ntr-o<br />
fraz\, p\str`nd tonul egal [i molcom,<br />
Filip Florian creeaz\ o imagine concret\<br />
a intimit\]ii dorite `n secret <strong>de</strong> toate personajele<br />
sale. Pove[tile sale conflueaz\<br />
la r\sp`ntii pur lirice [i vag ironice. R\-<br />
m`ne s\ ve<strong>de</strong>m dac\ triumful intimit\]ii<br />
se va permanentiza `n proza viitoare a<br />
lui Filip Florian [i ce alte `ntrup\ri va<br />
mai putea ea s\ capete dup\ aceea a<br />
miorl\itorului poet din aceast\ carte.<br />
Filip Florian, Zilele regelui, colec]ia<br />
„Fiction Ltd.“, Editura Polirom, 2008<br />
VERBA WOLAND<br />
Ruxandra CESEREANU<br />
P\rul ro[cat al strigoiului<br />
Se `nt`mpl\ uneori c\ `mi aduc aminte<br />
<strong>de</strong> acest vis pe care l-am avut `n<br />
urm\ cu dou\zeci [i doi <strong>de</strong> ani. Tocmai<br />
terminasem Literele [i eram t`n\-<br />
r\ d\sc\li]\ `ntr-un or\[el <strong>de</strong> provincie,<br />
la un liceu catastrofal, un<strong>de</strong> nimeni<br />
nu voia s\ citeasc\ [i s\ `nve]e.<br />
F\ceam o navet\ mizerabil\ [i nu e-<br />
ram <strong>de</strong>loc preg\tit\ s\ supravie]uiesc<br />
ultimei faze a comunismului românesc.<br />
Aveam <strong>de</strong> la mama (care era<br />
profesoar\ <strong>de</strong> francez\ [i colindase<br />
`ntruc`tva ]ara ei <strong>de</strong> suflet, cump\r`nd<br />
posteruri uria[e cu te miri ce locuri<br />
pitore[ti din vechea Galie) un afi[<br />
uria[ cu Mont Saint-Michel: se distingea<br />
sub lup\ <strong>de</strong>s\v`r[it\ muntele<br />
`nconjurat <strong>de</strong> ape, cu m\n\stirea etajat\<br />
[i p\duri[ul protector. ~mi pl\cea<br />
enorm afi[ul acela care ocupa peretele<br />
<strong>de</strong> la buc\t\rie, pentru c\ puteam<br />
fantaza c`t pofteam, imagin`nd c\l\-<br />
torii interzise (l`ng\ acest afi[ se g\sea<br />
un altul, la fel <strong>de</strong> mare, cu un lan `ntins<br />
<strong>de</strong> lavand\, `n Provence).<br />
~ntr-una din dimine]ile mele <strong>de</strong><br />
d\sc\li]\ chinuit\, am visat acest vis,<br />
dar l-am visat cumva `ncrustat `n<br />
carne, pentru c\ trei zile [i nop]i am<br />
tr\it sub clar-obscurul lui, f\r\ s\ [tiu<br />
<strong>de</strong> mine: nu [tiu nici m\car acum, dup\<br />
dou\zeci [i doi <strong>de</strong> ani, cum mi-am<br />
]inut orele sau cum am f\cut naveta<br />
dintr-un ora[ `ntr-altul. Se f\cea c\ m\<br />
aflam `ntr-un soi <strong>de</strong> raliu care implica<br />
doar dou\ automobile, pe traseul circular-spiralat<br />
<strong>de</strong> pe Mont Saint-Michel,<br />
[i c\ eram urm\rit\ <strong>de</strong> un strigoi. Eram<br />
`ntruc`tva `nfricat\ [i goneam cu ma[ina<br />
<strong>de</strong> curse, dar la fel gonea [i urm\-<br />
ritorul meu, f\r\ s\ fie limpe<strong>de</strong> ce dore[te.<br />
Nu mai aveam mult p`n\ `n<br />
v`rful muntelui c`nd, `ntr-un fel sau altul,<br />
ar fi trebuit s\ ne oprim sau s\ ne<br />
ciocnim. Pe la jum\tatea muntelui `ns\,<br />
ma[ina <strong>de</strong> curse a strigoiului m-a<br />
<strong>de</strong>p\[it, [i atunci am sim]it o durere<br />
tulbure `n torace [i o ruptur\ `n<br />
inim\, c\ci urm\ritorul meu, al c\rui<br />
chip nu l-am z\rit niciodat\, avea un<br />
p\r ro[cat (ca m\tasea uscat\ a porumbului)<br />
lung <strong>de</strong> vreo 3 metri. P\rul<br />
acesta f`lf`ia `n afara ma[inii sale, `nvelind<br />
din c`nd `n c`nd [i ma[ina mea,<br />
ating`ndu-m\, `nv\luindu-m\ [i chiar<br />
bolborosind. Era un p\r magic. Era<br />
moale [i str\lucea, dar `n acela[i timp<br />
avea t\rie <strong>de</strong> bici. Ie[ea din el o lumin\<br />
ca aceea a r\s\ritului <strong>de</strong> soare [i a<br />
apusului la un loc. Am fost pe loc hipnotizat\<br />
<strong>de</strong> acest p\r al strigoiului, care<br />
avea o energie inefabil\, alunecoas\ [i<br />
care m\ luase captiv\. Fire[te c\ nu am<br />
putut scoate nici un cuv`nt, c\ nu am<br />
vorbit <strong>de</strong>loc `n vis, `ntruc`t ceea ce conta<br />
era doar atingerea acelui p\r care m\<br />
`nl\n]uise, `mi acoperise fa]a, acoperise<br />
ma[ina <strong>de</strong> curse, ba chiar ajunsese<br />
s\ tapeteze [i strada pe care goneam<br />
la nesf`r[it, ca s\ ajungem pe v`rful<br />
muntelui. De fapt, nu am mai ajuns<br />
acolo niciodat\, pentru c\ visul meu<br />
s-a `ncheiat `n extaz. Eram at`t <strong>de</strong> `nminunat\<br />
<strong>de</strong> p\rul strigoiului `nc`t<br />
mi-am pierdut memoria. Eram ca o pup\.<br />
Poate c\ p\rul acela smulsese via-<br />
]a din mine, poate c\ eram moart\,<br />
poate c\ m\ purtase prin alte lumi.<br />
Nu [tiu. Senza]ia aceea <strong>de</strong> extaz, cu<br />
p\rul ro[cat al strigoiului tapet`nd<br />
drumul pe muntele Saint-Michel,<br />
acoperindu-mi fa]a [i `nve[m`nt`nd<br />
ma[ina mea <strong>de</strong> curse a durat trei zile<br />
`ncheiate `n care, repet, habar nu am<br />
cum am tr\it [i ce am f\cut. Nu am<br />
v\zut niciodat\ chipul strigoiului [i,<br />
<strong>de</strong> fapt, cred c\ acea f\ptur\ nici nu<br />
avea chip. Era toat\ din p\r.<br />
De visul acesta `mi aduc aminte<br />
uneori, fiindc\ `nc\ el este cumva `n<br />
mine. A[ fi curioas\ s\ aflu ce am f\-<br />
cut [i ce am vorbit `n cele trei zile [i<br />
nop]i c`t am fost captiva p\rului ro[cat,<br />
lung <strong>de</strong> trei metri. Pentru c\ <strong>de</strong> tr\it<br />
am tr\it cumva [i la suprafa]\, chiar<br />
dac\ nu am o memorie `n acest sens.<br />
Milenarism (I)<br />
Genera]ia 2000 sau milenarist\,<br />
cum `mi place s\-i<br />
spun, este prima genera]ie<br />
poetic\ a c\rei `nchegare am<br />
urm\rit-o `n<strong>de</strong>aproape.<br />
Nu chiar din miezul<br />
fierbinte al na[terii ei (la care<br />
particip\, cum se [tie, ni[te<br />
moa[e editoriale), dar <strong>de</strong> la<br />
acea semi-distan]\ a<strong>de</strong>cvat\<br />
comentatorului nepartizan.<br />
Genera]iile sau promo]iile<br />
anterioare – ’80, ’70, ’60...<br />
p`n\ la „genera]ia r\zboiului“<br />
a lui Ion Caraion [i<br />
Geo Dumitrescu – le-am<br />
primit <strong>de</strong>ja cristalizate,<br />
produse culturale finite<br />
intrate `n istoria literar\ [i<br />
asimilate prin lecturi cu fa]a<br />
`ntoars\ spre trecut. Fire[te<br />
c\ acest trecut e viu [i pulsatil,<br />
fiecare poet important<br />
`nsemn`nd o prezen]\ intens\,<br />
uneori cople[itoare, `n<br />
via]a cititorului. Dar el nu<br />
mai poate rezerva prea multe<br />
surprize cercet\torului<br />
literar avizat. Oric`t <strong>de</strong> inedit\,<br />
original\ ar fi o interpretare,<br />
for]a gravita]ional\<br />
a marilor poeme scrise<br />
`naintea noastr\ preseaz\<br />
`nspre evi<strong>de</strong>n]a critic\, dificil<br />
([i inutil) <strong>de</strong> r\sturnat.<br />
„Milenari[tii“ [i, `n parte,<br />
„nou\zeci[tii“ dau, `n<br />
schimb, un sens proiectiv<br />
cronicilor pe care le scriu;<br />
ridic\ semne <strong>de</strong> `ntrebare [i<br />
<strong>de</strong> exclamare, angajeaz\<br />
pariuri valorice, m\resc cota<br />
<strong>de</strong> risc a investi]iilor critice,<br />
ca `ntr-un joc <strong>de</strong> burs\. O<br />
burs\ literar\. Am `n]eles<br />
acum c`]iva ani [i am<br />
<strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> cur`nd febra<br />
c\ut\rii [i emo]ia `ncercate<br />
<strong>de</strong> acei critici <strong>de</strong> `nt`mpinare<br />
care au fost [i conduc\tori<br />
<strong>de</strong> cenaclu (<strong>de</strong> la E. Lovinescu<br />
la Nicolae Manolescu,<br />
Mircea Martin [i Marin<br />
Mincu); cum e s\ asi[ti la<br />
transformarea unei materii<br />
brute `n oper\ atent cizelat\,<br />
[i la convertirea difuzului<br />
liricoid `n pregnan]\<br />
poetic\.<br />
Ultima genera]ie <strong>de</strong> poe]i<br />
echivaleaz\ a[adar cu un<br />
proces <strong>de</strong>schis, o evolu]ie<br />
ne`ncheiat\ [i o involu]ie<br />
oric`nd posibil\. Ea nu<br />
reprezint\ un subiect clasat<br />
<strong>de</strong> istorie literar\ (cum este,<br />
<strong>de</strong> pild\, faimoasa genera]ie<br />
’80, din care au mai r\mas<br />
c`teva pene), ci, dimpotriv\,<br />
unul discutat [i discutabil,<br />
controversat [i controversabil,<br />
o fil\ dintr-un capitol<br />
ce se scrie sub ochii no[tri [i<br />
se intituleaz\ Literatura<br />
român\ contemporan\.<br />
M\ simt solidar cu aceast\<br />
genera]ie, dar nu `n mod<br />
necondi]ionat [i din<br />
consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> v`rst\<br />
biologic\. Genera]ionismele<br />
prost `n]elese `mi displac<br />
profund. Le recunosc rolul<br />
pozitiv `n prima instan]\, `n<br />
ie[irea la lumin\ a unei noi<br />
promo]ii, dar nu pot s\ nu<br />
observ c\ ele implic\ – dac\<br />
nu s`nt rapid abandonate –<br />
reciprocit\]i avantajoase [i<br />
varii compromisuri, `n sfera<br />
valorii, <strong>de</strong> dragul „cauzei“.<br />
Or, nici o cauz\ nu merit\<br />
aranjamentul [i coteria,<br />
BUCURE{TI FAR WEST<br />
Daniel CRISTEA-ENACHE<br />
minciuna grosier\ sau<br />
pioas\. Pe <strong>de</strong> alt\ parte,<br />
capacitatea receptiv\ a<br />
criticului, disponibilitatea lui<br />
pentru `nregistrarea [i<br />
calificarea celor mai diverse<br />
formule estetice `l `mping,<br />
nolens-volens, c\tre o situare<br />
`n afara oric\rei genera]ii.<br />
Tocmai pentru a putea<br />
r\m`ne `n interiorul `ntregii<br />
noastre literaturi.<br />
Este motivul pentru care<br />
am refuzat orice afiliere,<br />
<strong>de</strong>zam\gindu-l probabil pe<br />
Marius Ianu[, li<strong>de</strong>rul<br />
cenaclului [i revistei<br />
„Fracturi“ (care, pentru a fi<br />
mai conving\tor, mi-a<br />
invocat inclusiv... asocierea<br />
crocodililor, urm\rit\ <strong>de</strong> el<br />
pe Animal Planet), dar<br />
r\m`n`nd astfel `n postura<br />
profesional\ convenabil\<br />
unui critic al actualit\]ii.<br />
Aceasta `mi d\ posibilitatea<br />
<strong>de</strong> a urm\ri cu aten]ie<br />
maxim\, dar [i cu <strong>de</strong>ta[are<br />
moral\, afluxul acestei<br />
genera]ii, convulsiile auto<strong>de</strong>scoperirii<br />
[i legitim\rii ei,<br />
intrarea mai u[oar\ sau mai<br />
problematic\ a tinerilor lupi<br />
cu ochi lirici `n cetatea bine<br />
`nt\rit\ a establishment-ului<br />
nostru literar.<br />
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 <strong>de</strong>cembrie 2008<br />
www.supliment.polirom.ro