Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

» 6 ordinea de zi INTERVIU CU THEO COSTER „La acea v`rst\ [i `n acele vremuri nu exista cuv`ntul «sexy», dar dac\ ar fi s\ folosesc limbajul de azi, a[ spune c\ era o fat\ foarte sexy. Era atr\g\toare, destul de de[teapt\ [i vorbea mereu `n timpul orelor. Nu cred c\ era `n mod deosebit bun\ la `nv\]\tur\.“ Un cineast cu bunici români le-a dat colegilor Annei Frank `nt`lnire `ntr-un documentar Cea mai emo]ionant\ [i incredibil\ `nt`lnire pe care am avut-o la ultima edi]ie a Festivalului DaKINO a fost cea cu Theo Coster [i Eyal Boers. Cine s`nt ei? Primul a fost coleg de clas\ cu Anne Frank [i este produc\torul executiv al documentarului Classmates of Anne Frank. Mult mai t`n\r, Eyal Boers este regizorul filmului. Theo Coster se numea `n copil\rie Maurice Coster [i a avut norocul ca, `mpreun\ cu p\rin]ii [i sora lui, s\ supravie]uiasc\ Holocaustului ascunz`ndu-se `n familii ale olandezilor cre[tini. Prenumele Theo a fost `mprumutat de Maurice Coster `n timpul celor trei ani petrecu]i `n familia de olandezi din provincie (unde [i mama lui s-a ad\postit o perioad\), iar dup\ terminarea r\zboiului [i-a `nsu[it acest prenume, care i-a pl\cut mai mult dec`t Maurice. Theo Coster locuie[te la Tel-Aviv [i este, `mpreun\ cu so]ia sa, Ora, un foarte cunoscut inventator de jocuri pentru copii. De altfel, mi-a spus c\ jocuri inventate de ei se g\sesc [i `n magazinele din Bucure[ti. Este un domn `nalt, care are mult umor [i un spirit foarte viu. Nu cred c\ a auzit c`nd i-am spus c\ am citit Jurnalul Annei Frank la 13 ani [i c\ la sf`r[it, pl`ng`nd `n hohote, am rupt fotografia Annei din cartea luat\ de la bibliotec\ [i am pus-o `n propriul meu jurnal. ~nt`lnirea cu Theo Coster mi se pare [i acum incredibil\. Eyal Boers mi-a spus c\ DaKINO a fost primul festival la care filmul a participat, `nainte chiar de premiera israelian\, [i c\ Theo Coster a insistat s\ vad\ România, unde nu mai fusese niciodat\. ~n dou\ r`nduri, Anne Frank scrie `n jurnalul ei [i despre Maurice, care era pe atunci unul dintre numero[ii ei curtezani, de[i se pare c\ ea `l pl\cea cel mai mult pe Peter (`n ianuarie 2008, presa anun]a c\ s-a descoperit o fotografie a lui Peter cel cu z`mbet fermec\tor prin intermediul unui prieten al acestuia. Peter a murit la Auschwitz, la pu]in\ vreme dup\ Anne). Reac]ia oamenilor care afl\ c\ `l au `n fa]\ pe unul dintre colegii Annei Frank e aceea[i – fie `n Olanda, fie la Bucure[ti. Nu le vine s\ cread\. Poate pentru c\ se confrunt\ cu o parte a mitului Anne Frank. Documentarul Classmates of Anne Frank nu e un film despre Anne Frank, de[i ea e prezent\ din umbr\ aproape tot timpul – pentru c\ se vorbe[te despre ea, pentru c\ prietenii scot la iveal\ caiete de amintiri din anii ’40, pentru c\ viziteaz\ `mpreun\ Gimnaziul Evreiesc sau lag\rul de unde unii dintre ei, [i Anne, au plecat spre alte lag\re. Sau c\ viziteaz\ Muzeul Anne Frank, unde una dintre colege ne spune c\, [i dac\ ar fi [tiut c\ tat\l ei a supravie]uit, Anne tot n-ar fi putut `nfr`nge tifosul. ~n ochii oamenilor de azi, colegii Annei Frank s`nt asimila]i mitului. ~n secven]a `n care ei viziteaz\ lag\rul le spun adolescen]ilor care s`nt pe-acolo c\ au fost colegi cu Anne Frank. Nimeni nu are nici o reac]ie. Mitul e at`t de puternic, `nc`t nu po]i realiza c\ au existat colegi [i prieteni de-ai Annei care au supravie]uit Holocaustului. {i c\ ei s`nt azi `n fa]a ta, [i c\ s`nt cu mult mai `n v`rst\ ca Anne – care a r\mas pe vecie o feti]\. ~ntr-o scurt\ secven]\ de arhiv\ o vedem chiar pe Anne Frank f\c`nd cu m`na din geamul casei. Imaginile dateaz\ din iulie 1942. Mitul e viu. Eyal Boers mi-a spus c\ imaginile i-au fost puse la dispozi]ie de Casa Annei Frank [i c\ au fost surprinse accidental de un operator care filma o nunt\. Cuplul de `nsur\]ei se preg\tea s\ ias\ din casa `n care locuia [i Anne, iar ea se i]ise la geam ca s\-i vad\. Imaginile se g\sesc [i pe youtube. Classmates of Anne Frank e un film `n care colegii Annei vorbesc uneori despre ea a[a cum ar vorbi despre un prieten care locuie[te `n alt\ ]ar\, un film din care afli povestea fericit\ a unui copil evreu salvat de o familie de ne-evrei, dar [i reversul medaliei – c\ acesta a fost un caz izolat [i c\ 80 la sut\ dintre evreii olandezi au fost extermina]i, Olanda fiind, dup\ Polonia, ]ara cu cei mai mul]i evrei uci[i `n r\zboi. Pagini realizate de Iulia Blaga Imagine de la film\rile documentarului Classmates of Anne Frank Theo Coster: „Am fost unul dintre curtezanii Annei“ Theo Coster: Am s\ v\ amintesc mai `ntì cum a `nceput, de fapt, totul: a[a cum se spune [i `n film, `n 1942, nem]ii au hot\r`t ca evreii copii s\ nu mearg\ la acelea[i [coli cu copiii ne-evreilor. A[a c\ am trecut to]i la Gimnaziul Evreiesc, de[i locuiam `n cartiere diferite. Povestea a fost foarte interesant\ pentru c\ eram acolo copii din `ntreg Amsterdamul. La un moment dat, recent, un istoric a scris o carte despre acest Gimnaziu Evreiesc, iar c`nd a fost lansat\ cartea, am fost invitat [i eu, [i a[a m-am re`nt`lnit cu al doilea personaj din film, fata care acum locuie[te `n Sao Paulo, Nanette König- Blitz. Am reluat leg\tura, am f\cut schimb de adrese de mail, Nanette m-a vizitat `n Israel (unde locuiesc acum). De c`nd nu mai vorbiser\]i? De vreo 60 de ani. Fire[te, de-abia am recunoscut-o pentru c\ se schimbase foarte mult, iar mie `mi crescuse barba. (R`de.) Ne-am `n]eles foarte bine – ea `ns\[i este o femeie foarte dr\gu]\, [i ea a fost cea care mi-a dat numele [i adresele celorlal]i colegi din clas\ care au supravie]uit. Cu acest film, al c\rui produc\tor executiv am fost, am sim]it nevoia s\ aduc o contribu]ie la partea pozitiv\ a celui de-al doilea r\zboi mondial. Pentru c\, `ntr-un fel, filmul nostru este unul optimist. Iat\-ne azi, cu copii, nepo]i, str\nepo]i – Hitler n-a reu[it cu totul. De aici a plecat filmul. Dar n-a fost `ntr-un fel dureros s\ face]i filmul? Nu mi s-a p\rut, chiar dac\ Nanette, la un moment dat, spune: „Am fost singura persoan\ din familie care a supravie- ]uit. Am`ndoi p\rin]ii mei [i am`ndoi fra]ii au fost uci[i“. Din acest punct de vedere, eu am fost extrem de norocos pentru c\ ai mei – tata, mama [i singura mea sor\ – au supravie]uit cu to]ii. Mi-a]i spus ieri c\ numele Annei Frank era, de fapt, Annelise. Da, eu o [tiam ca Annelise. De aceea am fost pu]in surprins c`nd jurnalul ei, a- tunci c`nd a fost publicat, purta numele de Anne pe copert\. Se pare c\ ea preferase ca numele ei s\ fie Anne. Poate pentru c\ una dintre celelalte colege ale noastre – care a supravie]uit [i care a- cum locuie[te `n Ierusalim – era Annelie (acum i se spune Hanna). {i ce amintiri ave]i cu Anne Frank? La acea v`rst\ [i `n acele vremuri nu e- xista cuv`ntul „sexy“, dar dac\ ar fi s\ folosesc limbajul de azi, a[ spune c\ era o fat\ foarte sexy. Era atr\g\toare, destul de de[teapt\ [i vorbea mereu `n timpul orelor. Nu cred c\ era `n mod deosebit bun\ la `nv\]\tur\. ~n jurnalul ei a scris la un moment dat c\ Maurice (adic\ eu) vrea s\ vorbeasc\ cu tat\l ei, s\-l `ntrebe dac\ o las\ s\ ias\ cu el. Am fost unul dintre curtezanii ei. Dar era destul de liberal\ `n privin]a sentimentelor sale. V\ mai aminti]i cum se desf\[urau orele la [coal\? Ce f\cea]i `n afara [colii? Vede]i, am 80 de ani. Am uitat foarte multe. C`nd a]i aflat c\ Anne Frank a murit la Bergen-Belsen? Doar c`nd a fost publicat jurnalul ei, parc\ prin 1948 sau 1949. Dar 80 la sut\ din evreii olandezi au pierit `n Holocaust, deci un procent foarte mare din oamenii pe care ì [tiam `nainte de r\zboi nu mai existau dup\. Iar dvs. a]i supravie]uit datorit\ unei familii de olandezi ne-evrei, care v-a ad\postit timp de trei ani. Da, am avut mare noroc pentru c\ ei nu aveau copii, [i dintr-o dat\ s-au trezit cu un copil de-a gata, bine educat [i politicos SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 decembrie 2008 www.supliment.polirom.ro
INTERVIU CU EYAL BOERS „Povestea Annei Frank a fost transformat\ `ntr-un mit care scoate `n eviden]\ olandezul bun [i lucrurile bune pe care le-au f\cut olandezii. Cumva, se uit\ cum a sf`r[it Anne Frank.“ 7 « ordinea de zi la cei 13 ani ai s\i, iar ei s-au considerat la fel de noroco[i ca mine. M-au iubit, oric`t de ciudat ar suna, p`n\ dincolo de moarte. O s\ v\ explic: atunci c`nd „tat\l meu adoptiv“ a murit, a ap\rut un a- nun] `n pres\ [i la sf`r[itul s\u, cele mai apropiate persoane men]ionate erau so- ]ia sa [i Theo Coster. Ca [i cum a[ fi fost copilul lor. A]i locuit timp de trei ani `ntr-un sat. La un moment dat, mama dvs. s-a refugiat `n aceea[i cas\, pe post de m\tu[\ a dvs., `n vreme ce gazda juca rolul mamei. {i dup\ ce am plecat de la ei am r\mas `n leg\tur\. Dar s-a mai `nt`mplat ceva care nu se afl\ `n film: dup\ r\zboi, c`nd germanii au acordat repara]ii financiare, n-am vrut s\ m\ ating de bani, chiar dac\ eram departe de a fi bogat. I-am transferat pe to]i familiei care m-a ascuns `n timpul r\zboiului. Le-am spus: „~i pute]i investi `n coniac sau ì pute]i investi `n ni[te bilete de avion ca s\ veni]i `n Israel s\ ne vedem“. Dar cum a]i ajuns la ei `n timpul r\zboiului? ~i cuno[teau p\rin]ii dvs.? Cred c\ prin intermediul unei organiza- ]ii clandestine care `ncerca s\ plaseze evrei `n familii de ne-evrei. Ce v\ aminti]i din acea perioad\? St\- tea]i ascuns tot timpul? Nu, nu prea mult. Aveam voie s\ ies pe-afar\, at`t de mult `nc`t vicarul satului a decis c\ pot s\-mi continui [coala la un liceu din ora[ul `nvecinat. A[a c\ `n fiecare zi pedalam opt kilometri dus [i opt kilometri `ntors, [i numai directorul liceului [tia c\ eram evreu, nimeni altcineva. Eram chiar coleg de clas\ cu fiul comandantului nazist din satul unde locuiam. V\ pl\cea de el? Era]i prieteni? Nu. Dar mai era un aspect. Nu eram e- vreu practicant, `ns\ n-aveam nici cea mai mic\ idee despre cre[tinism, chiar dac\ „tat\l meu adoptiv“ m\ ducea `n fiecare duminic\ la biseric\. La [coal\ erau [i ore de cre[tinism. Trebuia s\ joc dou\ roluri: s\ `nv\] foarte repede [i s\ m\ prefac c\ s`nt la fel de plictisit ca ceilal]i copii din clas\. Asta am f\cut [i am primit chiar nota 8 (10 fiind nota maxim\)! Pute]i s\ v\ imagina]i ce s-ar fi `nt`mplat cu Anne Frank dac\ ar fi r\mas `n via]\? Filmul o spune, `ntr-un fel. C`teva fete din clasa noastr\ erau mai apropiate de ea, erau printre prietenele ei cele mai bune. Una dintre ele tr\ie[te acum la Ierusalim. Ea mi-a spus c\ Annei i-ar fi pl\cut (a[a cum scria [i `n jurnal) s\ devin\ scriitoare, dar c\ nu era hot\r`t\ dac\ s\ se mute `n Israel sau nu. Dar filmul nu este, de fapt, despre Anne Frank. Anne este lipiciul – dac\ pot spune a[a – care ne une[te. Au a- p\rut deja mult prea multe c\r]i, piese de teatru [i filme despre Anne Frank, [i chiar s-au tip\rit timbre cu figura ei. Anne Frank nu mai avea nevoie de reclam\. Eyal Boers: „Anne Frank a fost folosit\ ca simbol na]ional“ ~l cunoa[te]i pe Theo Coster de mult\ vreme, nu-i a[a? Familiile noastre se cunosc din 1870. Bunica lui [i str\bunica mea erau prietene la [coal\. Familiile noastre nu s`nt `nrudite, dar au tr\it mereu una `n apropierea celeilalte [i s-au ajutat chiar [i `n timpul crizei financiare de la `nceputul secolului XX. Familia dvs. a fost [i ea persecutat\? A fost aproape anihilat\ `n timpul Holocaustului. 80 la sut\ din membrii ei au fost uci[i, iar tat\l meu [i cu mine s`ntem singurii membri de sex b\rb\tesc r\ma[i s\ duc\ numele familiei mai departe. Mai avem rude – `n Olanda mai avem zece rude –, dar numai tat\l meu [i cu mine s`ntem b\rba]i. Nu te g`nde[ti zilnic la asta, dar am vrut s\ fac acest film [i din aceast\ perspectiv\. Pentru c\, `n timp ce Theo are o viziune pozitiv\ asupra acestor lucruri (ai lui au supravie]uit), eu am un punct de vedere foarte diferit, iar amestecul acestor dou\ viziuni [tiam c\ va da un film interesant. Uneori filmul spune lucruri bune despre Olanda, alteori lucruri rele. Probabil c\ ave]i [i voi, `n România, percep]ii asem\n\toare. V-a]i n\scut `n Olanda? Nu, m-am n\scut `n Israel, dar am tr\it [apte ani `n Olanda c`nd eram copil. {i vorbesc olandeza, ceea ce era absolut necesar pentru a putea realiza acest film. ~n momentele dificile, c`nd personajele se re`ntorc `n timp, ele re`ncep s\ vorbeasc\ `n olandez\, de[i ini]ial doream ca filmul s\ fie vorbit `n englez\. Este cazul lui Nanette, care locuie[te de mul]i ani `n Brazilia [i care vorbe[te `n englez\ mai tot timpul filmului, `ns\ c`nd amintirile devin dureroase, nu poate vorbi `n alt\ limb\ dec`t olandeza. Mul]i nu [tiu c\, dup\ Polonia, evreii din Olanda au avut propor]ional cel mai mare num\r de mor]i `n timpul r\zboiului. Nu spun c\ olandezii s-au folosit de povestea Annei Frank pentru a acoperi acest adev\r, dar ea a fost transformat\ `ntr-un mit care scoate `n eviden]\ olandezul bun [i lucrurile bune pe care le-au f\cut olandezii. Cumva, se uit\ cum a sf`r[it Anne Frank. Muzeul Anne Frank accentueaz\ faptul c\ olandezii i-au ascuns familia, sau c`t era Anne de inteligent\ [i de talentat\ ca scriitoare, dar pune prea pu]in accent pe faptul c\ familia Frank a fost tr\dat\ de un olandez, c\ a fost pe urm\ `nchis\ `ntr-un lag\r olandez din Olanda de unde a fost pe urm\ trimis\ `n Germania. Lucrurile pe care le spun eu `n film se spun [i se scriu de 10 ani `ncoace `n toat\ lumea. Anne Frank a fost folosit\ ca simbol na]ional, dar cumva lucrurile nu au mers cum trebuia. Am vrut s\ m\ `ndep\rtez pu]in de mit [i s\ ar\t c\ mai erau [i alte persoane l`ng\ Anne Frank, [i c\ pove[tile nu s`nt mereu at`t de optimiste. {i prietenii ei o spun singuri, nu doar colegii, pentru c\ `n film apar dou\ dintre cele mai bune prietene ale Annei Frank care ne `mp\rt\[esc despre ea lucruri pe care nici p\rin]ii ei nu le-au [tiut – ce sim]ea, cum a- r\ta c`nd ajunsese deja `n lag\r. Nu mai z`mbea, nu mai vorbea at`t de mult, nu mai st\tea a[ezat\ la mas\ (n.red.– ca `n cele mai cunoscute fotografii), devenise un schelet. ~n film personajele viziteaz\ Muzeul Anne Frank, dar acesta nu e de fapt locul unde a locuit ea. Asta e o alt\ ne`n]elegere. Oamenii cred c\ acolo s-a n\scut ea, dar de fapt ea a copil\rit `ntr-un cartier `nvecinat, `mpreun\ cu colegii de [coal\. „Casa Anne Frank“ e de fapt o fabric\ unde lucra tat\l ei, [i din aceast\ cauz\ aici s-a ascuns familia Frank. Nu era casa lor. Ce probleme v-a mai pus realizarea acestui film? Multe. ~n primul r`nd, e un film independent, lucru care are [i avantaje. N-am avut pe cap o companie de produc]ie care s\-mi spun\ ce s\ fac, dar i-am avut pe Theo [i pe Ora, care au ini]iat [i finan]at filmul. Ei nu vin din lumea filmului iar, uneori, cererile [i modific\rile pe care le doreau erau dificil pentru mine de f\cut. Dar acum zic c\ e bine pentru c\ ei m-au f\cut s\ nu v\d lucrurile doar din perspectiv\ cinematografic\, ci [i s\ le fac s\ nu fie foarte dure pentru privitori. Ei au dorit ca filmul s\ fie mai accesibil pentru copii. Acesta e primul dvs. documentar de lungmetraj? Da, am f\cut p`n\ acum scurtmetraje de fic]iune [i un documentar de scurtmetraj, dar de-abia acum am sim]it c\ e timpul s\ fac acest film. Subiectul m\ a[- tepta de mult\ vreme, nu doar din pricina propriei mele istorii [i a faptului c\ eu [i Theo s`ntem prieteni sau c\ s`ntem olandezi, ci [i pentru c\ lucrarea de doctorat la care lucrez e pe aceast\ tem\. Care? Felul `n care Holocaustul a fost surprins `n filmele olandeze. Ave]i un alt proiect cinematografic `n lucru? Lucrez la un documentar despre raidul Antebe – Opera]iunea Thunderbolt, care a avut loc `n 1976. S-au f\cut p`n\ acum dou\ filme hollywoodiene despre a- ceast\ opera]iune de salvare `n cadrul c\reia for]ele israeliene au salvat peste 100 de ostateci ai cursei Air France deturnate spre Uganda. E considerat\ una dintre cele mai mari opera]iuni militare din istoria Israelului, dar eu vreau s\ urm\resc destinul unei familii care [i-a pierdut fiul, luat ostatic, [i pentru care opera]iunea a fost o tragedie. Din nou, iau ceva care a fost transformat `ntr-un mit [i `ncerc s\ expun acest mit, s\ ar\t c\ e ceva mai complex. Timp de 40 de ani, Israelul a ascuns aceast\ poveste [i nu a vrut s\ spun\ familiei cum a fost ucis acest om. Versiunea o- ficial\ este c\ a murit din cauza astmului, dar s-a descoperit pe urm\ c\ a fost ucis de for]ele israeliene `n cursul eliber\rii. Theo Coster [i Eyal Boers EYAL BOERS DESPRE R|D|CINILE SALE „Bunicii mei din partea mamei s-au n\scut `n România – bunica la Vaslui, iar bunicul la Gura Humorului (de[i tot timpul a insistat c\ s-a n\scut `n Imperiul Austro-Ungar [i c\ nu e român). Au plecat `n Palestina dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial, pe un vas care a fost arestat de englezi, motiv pentru care au petrecut doi ani `ntr-un lag\r de tranzit din Cipru. Bunicul a `nv\]at ebraica `n acest lag\r, `mpreun\ cu al]i emigran]i. Am fost crescut mai mult de aceast\ bunic\ românc\ dec`t de bunica olandez\, a[a c\ am m`ncat m\m\lig\, papana[i [i pl\cint\ de porumb, [i mereu am auzit «Vai de capul meu», «Vai de mine», «Dute dracului». Bunica nu doar g\tea [i vorbea române[te, dar [i dansa. A r\mas românc\ pe de-a-ntregul. Mereu am visat s\ vin `n România. Bunicii au dorit mereu s\ se `ntoarc\ [i au tot am`nat, iar acum s`nt am`ndoi mor]i. Cel pu]in am venit eu. Ar trebui s-o aduc `ntr-o zi [i pe mama, Lia. {i ea se simte românc\.“ A existat un proces? Nu, se presupune c\ atunci c`nd trupele de comando intr\ `n ac]iune, vei pierde c`]iva ostatici. Dar de ce s\ ascunzi acest lucru? R\spunsul vine din acela[i motiv pentru care olandezii au ascuns faptul c\ ni[te olandezi cre[tini au turnat familia Annei Frank. Nu vrei s\ complici povestea, ci s\ la[i mitul curat [i limpede. Autorit\]ile v\ ajut\ s\ realiza]i acest proiect? A- ve]i acces la arhive? E un pic mai u[or acum. ~ncerc s\ fac acest film `mpreun\ cu un post israelian de televiziune care de]ine majoritatea imaginilor de arhiv\. Tot ce s-a `nt`mplat `n 1976 a fost filmat de televiziune. S`nt `n prezent `n negocieri. Dac\ acest lucru nu va fi posibil, voi lucra probabil cu o firm\ de produc]ie din afara ]\rii. {i francezii s`nt interesa]i, pentru c\ printre ostatici s-a aflat [i un cet\]ean francez, iar pilotul francez de la Air France a ]inut s\ r\m`n\ al\turi de ostatici p`n\ la sf`r[it. {i a fost eliberat p`n\ la urm\ odat\ cu pasagerii. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 decembrie 2008 www.supliment.polirom.ro
Page 1 and 2: INTERVIU CU TEODOR BACONSKY „De[i
Page 3 and 4: PIESE VECHI {I NOI Cei [ase din tru
Page 5: POEZIE DE FOARTE BUN| CALITATE Bogd
Page 9 and 10: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN „Chelt
Page 11 and 12: ZILELE REGELUI Doris Mironescu: „
Page 13 and 14: ACOUSTIC DRAMA Este primul concert
Page 15 and 16: MARC BURCKHARDT Diana Soare: „Luc

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?