Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

More documents

Recommendations

Info

$Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura$

$Cui i-e fric\ de Nicoleta Esinencu? - Suplimentul de Cultura$

» 14 muzic\ GUNS N’ROSES Dumitru Ungureanu: „Au `nsemnat o mare gur\ de oxigen pentru rock’n’roll, `n momentele c`nd genul p\rea c\ va sucomba sub povara propriei glorii. Miracol n-a fost, ci o bun\ [tiin]\ a business-ului, plus energie, plus tone de echipament...“. ROCKIN’ BY MYSELF Axl, not Roses! Sugar Blue spunea c`ndva c\ n-a vrut s\ fac\ muzic\ precum un rock star. (Nu c\ asta i-ar fi fost la `ndem`n\!) Bluesmanul sublinia, printr-o perifraz\, un sindrom ce-l putem observa f\c`nd ravagii `n via]a multor oameni dota]i cu ceva talent, ceva noroc [i foarte pu]in sim] al m\surii. S`nt arti[ti care, `mpin[i de val sau de `mprejur\ri favorabile, ajung `n mijlocul unei situa]ii la care au visat, dar pentru care le lipse[te structura de rezisten]\ necesar\. Nu fac trimiterea de rutin\ la starurile mondiale. Studia]i-i pe `mbog\]i]ii autohtoni. C`]i dintre ace[ti enoria[i ai socialismului victorios au prestan]a, deta[area [i educa]ia pe care le au nobilii din na[tere, calit\]i indispensabile administr\rii valorilor materiale? {i c`]i dintre „boierii“ sc\p\ta]i, re`ntor[i la vatra str\mo[easc\, au puterea s\ se salte din n\molul tranzi]iei la statutul de odinioar\, cu amendamentele secolului curent? La fel se `nt`mpl\ [i cu c`te un rocker ce-a s\rit dincolo de condi]ia lui: devine o caricatur\, un rateu, o glum\. Poate c\ nici o art\ n-a izbutit, de-a lungul istoriei, ilustrarea conceptului de „damnare“ a[a cum a f\cut-o muzica rock. Sigur, nu to]i damna]ii rockului s`nt arti[ti `n plin\tatea defini]iei. Mul]i se comport\ `ns\ ca [i cum ar fi. Mimetismul e devastator, banii fac ravagii asupra psihicului fragil, adula]ia mul]imii le d\ unora senza]ia c\ s`nt `ntruchip\ri ale lui Christos ori vreunui maha-deva-dip, excesele erotice deturneaz\ impulsul creativ. Egolatria distruge omenia, e un truism cu afi[are `n spa]iul public, televizual sau numai `n cluburi oarecare... Pu]ini dintre cei atin[i de boala supradimension\rii eului au reu[it s\ revin\ la normal. John Lennon a fost unul. Dave Gahan altul. Iar acum pare s\-[i fi revenit Axl Rose, solistul vocal care deraiase penibil acum vreo 15 ani... Guns N’Roses au `nsemnat o mare gur\ de oxigen pentru rock’n’roll, `n momentele c`nd genul p\rea c\ va sucomba sub Dumitru UNGUREANU povara propriei glorii. Miracol n-a fost, ci o bun\ [tiin]\ a businessului, plus energie, plus tone de echipament [i, ne`ndoielnic, transpira]ie g`rl\. Vede]i, nu pun la socoteal\ talentul fiec\rui component, fiindc\ oricare putea fi `nlocuit de altcineva, cum s-a [i petrecut. Slash, de bun\ seam\, transmite mult feeling cu chitara, dar nu `ndestul ca s\ aib\ o carier\ solo meritorie, comparabil\ cu a unui Steve Vai, Joe Satriani sau chiar Yngwie Malmsteen. Solourile sale s`nt foarte lipicioase la inim\, `n anumite momente. Nu mai mult dec`t at`ta. Vocea lui Axl are – hai s\ comit o metafor\ – asprimea Westului s\lbatic. Versurile sale fac priz\ la real, `ns\ n-au violen]a celor scrise de Mustaine pentru Megadeth, nici poezia metallic\ impus\ de Hetfield... Duetul Axl-Slash construia farmecul grupului. Separarea le-a justificat mofturile [i-a spulberat iluzia. Explica]iile inutile n-au satisf\cut milioanele de fani. Fani al c\ror devotament ferm n-a `nduplecat totu[i pe cei doi s\ refac\ grupul. Punct `n favoarea lor. Timpul s-a scurs. Avem azi un nou disc sub titulatura Guns N’Roses: Chinese Democracy. ~n fapt, e proiectul [i realizarea personal\ a lui W. Axl Rose. Muzicienii colaboratori au fiecare un trecut onorabil. Pe cont propriu, ca Bumblefoot, sau `n trupe bine cotate, ca Robin Fink de la Nine Inch Nails. 14 piese dense, lucrate f\r\ compromis, dau senza]ia c\ ascul]i un grup `n cea mai bun\ form\. Textele nu dep\[esc aria temelor recurente rockului, dar problemele insolubile reclamate de Axl `n str\fundul personalit\]ii sale pot fi tratate lejer cu ironie. Pasajele solo instrumentale induc regretul perioadei glorioase. P\catul acestui disc? E prea elaborat s\ fie rock pur [i prea comun orchestrat s\ fie inovator. ~ns\, aproape impecabil `nregistrat, te cucere[te de c`te ori `l ascul]i. Cucerire inofensiv\ ca marfa piratat\ de chinezi... PENTRU COLEC}IONARI: Aida Stucki [i Youra Guller ~[i au [i arhivele muzicale soarta lor. Mai ales cele ale radiourilor. O demonstreaz\ ultimele apari]ii ale casei franceze Tahra, cea care colaboreaz\ `ndeaproape cu arhivele radiourilor din Elve]ia, trei la num\r. Probabil de departe cele mai interesante arhive au fost cele ale sta]iei de radio Beromünster (Zürich), SCRISOARE PENTRU MELOMANI „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) Victor ESKENASY, Praga Din p\cate, dintre ele, se mai p\streaz\ doar o m`n\ de discuri, toate celelalte, ce ar fi intrat multe, ast\zi, `n categoria `nregistr\rilor istorice fiind [terse de o conducere a radioului care a decis s\ fac\... loc `n arhive! Clasoare vechi p\streaz\ p`n\ ast\zi pe ele men]iunea „ac- ]iunea de [tergere“, cum a fost numit\ `n epoc\. {ansele reapari]iei, din arhive private, a unor copii ale unor `nregistr\ri distruse s`nt rare, dar din c`nd `n c`nd minunea se produce. A[a s-a `nt`mplat cu o versiune a concertului de vioar\ de Beethoven, c`ntat de Aida Stucki [i dirijat de Hermann Scherchen `n 1949. Violonista a p\strat o copie `n arhiva ei privat\ [i a pus-o acum la dispozi]ia celor de la casa Tahra. Aida Stucki, profesoara lui Anne-Sophie Mutter, a fost o mare violonist\ elve]ian\, ast\zi relativ uitat\. S-a n\scut la Cairo `n 1921 dintr-o familie elveto-italian\, cu o mam\ pasionat\ de oper\. De unde [i numele fiicelor sale, Aida, Amelia [i Christina, trimise toate la sf`r[itul anilor ’20 `n Europa, pentru a face studii muzicale. Cel dintì profesor al Aidei Stucki a fost violonistul [i dirijorul german Ernst Wolters, format la [coala unui pedagog, Bram Elderling, ce studiase cu Jenö Hubay [i cu Joseph Joachim. Elderling a intuit imediat talentul excep]ional al Aidei Stucki, care debuta pe scen\ la 13 ani, `n concertul KV 216 de Mozart. ~n 1940, t`n\ra violonist\ c`[- tiga Marele premiu al Concursului interna]ional de la Geneva, cu un program ce includea Chaconna de Bach, Capriciile de Paganini [i concertul de vioar\ de Beethoven. Visul ei, `naintea carierei scenice, a fost de a-[i ameliora maniera de a c`nta la [coala marelui profesor Carl Flesch, `ntre ai c\rui elevi se num\rau Max Rostal, Szymon Goldberg, Ida Haendel, Ginette Neveu sau Henryk Szeryng. Flesch, refugiat `n Elve]ia avea s\ dispar\ cur`nd. A luat apoi lec]ii la conservatorul din Zurich cu Stefi Geyer, prietena lui Bartok, `mpreun\ cu care a c`ntat la Tonhalle, Dublul concert de vioar\ de Bach. A c`ntat, de asemenea, `n duo, la `nceputul anilor gra]ie num\rului deosebit de mare al soli[tilor de prestigiu care au c`ntat cu Orchestra radioului elve]ian sau cu aceea de la Winterthur, ambele dirijate dup\ r\zboi de Hermann Scherchen. Cum o atest\ René Temine, numai `n perioada 1945-1950 orchestra de la Beromünster a f\cut peste 300 de `nregistr\ri. ’40, cu Clara Haskil, care dup\ ce o ascultase la radio, ì prezicea un viitor deosebit, scriind c\ vioara ei „a emo]ionat-o p`n\ la a-i da lacrimile“. Violonista a c`ntat [i a dat lec]ii – eleva ei celebr\ fiind Anne-Sophie Mutter – p`n\ `n anii ’70, iar talentul ei este evocat acum cu brio pe noul disc Tahra, intitulat Arta Aidei Stucki. Discul compact include [i un bonus, de mare interes, violonistul Walter Barylli, primarius-ul unui faimos cvartet al anilor ’50, interpret`nd ca solist, cu Hermann Scherchen la pupitru, Concertul `n mi minor, BWV 1042 de Bach. Dac\ arhivele radioului elve]ian german au fost [terse, cele ale radioului romand, din partea francez\ ofer\ p`n\ ast\zi editorilor numeroase m\rturii rare, ce completeaz\ adesea portrete incomplete ale unor mari arti[ti. Youra Guller, pianista de origine româno-rus\, n\scut\ la Marsilia [i coleg\ cu Clara Haskil la Conservatorul din Paris este un exemplu. Cunoscut\ ca o pianist\ legendar\, cu o via]\ excentric\, perioade lungi de `ntrerupere a carierei [i numai trei discuri „oficiale“, dintre care dou\ realizate la o v`rst\ `naintat\, portretul ei este `ntregit de `nregistr\rile live [i de studio, inedite p`n\ acum [i p\strate `n arhivele radioului romand. Cel de-al doilea disc pe care casa Tahra `l dedic\ pianistei zilele acestea include `nregistr\ri din anii 1958 [i 1961-’62, cu Studiile simfonice, Op. 13 de Schumann, cel de-al patrulea concert de pian de Beethoven, cu Orchestra Elve- ]iei Romande conduse de Ernest Ansermet [i o pies\ disparat\, Triana din suita Iberia a lui Isaac Albeniz. René Trémine adaug\ discului, `n livret, un repertoriu de concert, men]ion`nd alte `nregistr\ri pre]ioase p\strate `n arhive publice sau private. Dintre ele v-a[ aminti ultimele dou\ sonate de pian de Beethoven, `nregistrate ini]ial Erato [i reap\rute anul acesta `n colec]ia ieftin\ Apex a casei Warner. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 decembrie 2008 www.supliment.polirom.ro
MARC BURCKHARDT Diana Soare: „Lucr\rile sale au fost expuse `n Rock and Roll Hall of Fame, iar c`]iva noroco[i (printre care [i Oprah, Ralph Lauren sau Patricia Arquette) le p\streaz\ `n colec]ii private“. 15 « fast-food ~n conver[i, prin Vestul S\lbatic C`nd spui Texas, te g`nde[ti la cowboy, lasso-uri, c`rciumi cu mult\ bere [i c`nt\re]i de country. Greu de crezut c\ `ntr-o c\su]\ luminoas\, cu verand\, poate locui unul dintre cei mai interesan]i arti[ti americani ai momentului... Tat\l – imigrant german. Mama – artist\ cu o diplom\ `n filosofie. Am`ndoi profesori la o universitate baptist\. Ciudat bagaj cu care s\ vii pe lume... Mai ales dac\ locuie[ti `ntr-un or\[el texan numit Waco. Marc Burckhardt pretinde `ns\ c\ nu putea copil\ri `ntr-un mediu mai potrivit pentru viitoarea sa carier\. Vacan]ele [i le petrecea `n Germania, timpul liber prin muzee, iar clipele de r\gaz – cu creionul `n m`n\. Spre deosebire de al]i copiii `ns\, el nu s-a oprit nici ast\zi din desenat. Amestec`nd stilul icoanelor bizantine cu m\iestria pictorilor flamanzi, arta folk sau pop [i acel ceva al s\u, indescriptibil, dar extrem de proasp\t, Burckhardt creeaz\ metafore, nu tablouri. „Nici animalele mele, nici oamenii nu s`nt ceea ce par a fi. Nu s`nt «lucruri» clar definite, ci suporturi pentru dorin]e, spaime sau i- dealuri pe care le `mp\rt\[im cu to]ii“, m\rturise[te el. Fiecare lucrare ia na[tere dup\ schi]e laborioase, `n care Burckhardt transpune atent ceea ì dezv\luie imagina]ia. Desen dup\ desen, p`n\ c`nd fiecare detaliu se afl\ la locul lui, p`n\ c`nd fiecare culoare cap\t\ consisten]\ [i fiecare idee – contur. „Este foarte important s\ [tiu cum va ar\ta fiecare lucrare din punct de vedere conceptual, compozi]ional, `nainte s\ `ncep s\ pictez.“ Dup\ ce totul devine limpede, straturile de vopsea (mai `ntì acrilice, apoi uleiuri) s`nt ad\ugate progresiv, deseori pe sc`nduri desprinse din chiar tavanul studioului sau pe pl\ci de lemn g\site pe strad\. „~mi place s\ pornesc de la o pies\ cu personalitate. De asemenea, `mi fac singur ramele“, poveste[te artistul, care nu poate lucra dac\ Diva, schnauzerul s\u pitic, nu-l „asist\“ `n studio. Tabloul unei iubiri. Pe note Lucr\rile lui Marc Burckhardt au ap\rut `n reviste precum „TIME“, „Rolling Stone“ sau „National Geographic“, au fost expuse `n Rock and Roll Hall of Fame, iar c`]iva noroco[i (printre care [i O- prah, Ralph Lauren sau Patricia Arquette) le p\streaz\ `n colec]ii private. A primit o medalie de argint de la Society of Illustrators (New York), are o colec]ie impresionant\ de pantofi sport Converse [i obi[nuie[te s\ bea o margarita al\turi de so]ia sa de fiecare dat\ c`nd termin\ un tablou. Influen]at mai `ntì de Dürer sau van Eyck, apoi de reviste de benzi desenate, iar acum de icoanele din epoca medieval\ [i de tablourile anonime cu teme sportive, nu se fere[te de ecletism. „Nu `ncerc DISPLAY Diana SOARE dec`t s\ exploatez conexiunile emo]ionale [i intelectuale pe care le fac instinctiv oamenii c`nd privesc o oper\ de art\ `n care exist\ elemente tradi]ionale, familiare, uneori provoc`nd privitorii s\ le reevalueze, s\ renun]e la prejudec\]i.“ Cu un astfel de manifest artistic, nu este de mirare c\ legende ale muzicii rock precum Kurt Cobain sau Mick Jagger apar aureola]i `n portrete. De altfel, muzica este una dintre temele sale predilecte, c`teva dintre lucr\rile pe care le-a realizat fiind incluse `n volumul The Greatest Album Covers That Never Were. „Po]i oric`nd s\ pictezi imaginea unei persoane, dar este teribil de greu s\ pictezi imaginea unui c`ntec din alt\ perspectiv\ dec`t a ta“, sus]ine Marc Burckhardt, care a realizat p`n\ a- cum coper]i de albume pentru diver[i muzicieni. Cel mai emo]ionant proiect de p`n\ acum se leag\ de numele legendarului Johnny Cash. Rugat s\ realizeze coperta ultimului album semnat June Carter Cash, Wildwood Flower, a lucrat cu pasiune: „A fost un proiect de vis“, `[i a- minte[te nostalgic. La pu]in timp dup\ lansarea albumului, June a murit. Impresionat de frumuse]ea portretului f\cut de Burckhardt so]iei sale, Johnny Cash a comandat un nou tablou. Din nefericire, nu a avut timp s\ `l admire: celebrul c`nt\re] [i-a urmat dragostea la doar patru luni dup\ dispari]ie. Poveste trist\ de iubire, pe care n-o va uita niciodat\, fiindc\ „arta are puteri supranaturale, precum magia. Nu-mi doresc dec`t s\ creez o lume `n care oamenii s\ intre vr\ji]i“. {i s\ r\m`n\ acolo at`t timp c`t nu uit\ s\ viseze... VOI N-A}I ~NTREBAT f\r\ zah\r V| R|SPUNDE BOBI Bloc de uniune na]ional\ Criza este un fenomen absolut normal, se poate compara cu legile fizice ale ac]iunii [i reac]iunii. Pentru c\ nu po]i m`nca la nesf`r[it cotlet de porc cu bere f\r\ s\ dai `n p`ntec\raie. Sau nu po]i s\ te h`rjone[ti la nesf`r[it cu fimeia f\r\ s\ r\m`n\ gravid\. Dar toate trec, precum ni[te hopuri ale vie]ii, iar noi ne apuc\m din nou de cotlete [i de regulat. Cu alte cuvinte, ne asum\m criza ca pe un risc acceptabil. Ca orice alt segment al vie]ii sociale, convie]uirea `n cadrul blocului `nt`mpin\ crize. Ba url\ dracii de copii `n timpul zilei [i nu ai voie s\-i croie[ti din cauza proastei legisla]ii europene, unde mai pui c\ zdrahoanca blond\ e a [efului de scar\ (poli]ai), ba vine vreun musafir la cineva [i parcheaz\ pe locul t\u, iar tu nu ì po]i scrie pe portier\, cu cuiul: „Vopse[te-m\!“, fiindc\ to]i o s\ [tie al cui era locul de parcare. Cum ie[im noi din astfel de situa]ii? Ca Gigi Becali, schimb`nd antrenorul. La ultima criz\ am pus-o repejor de un comitet revolu]ionar unit `n cuget [i-n sim]iri (adic\ aveam comuniune de interese cum ar fi usc\torul, concesionarea parc\rii, primirea [p\gii pentru montarea interfonului) [i am spart u[a [efului de bloc: „Ce mor]ii m\-tii ai f\cut tu pentru blocul \sta, boule? Huoooo!“. La care omul `mi arat\ agenda cu realiz\ri: cur\]enie pe casa sc\rilor, schimbat conductele Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Colegiul editorial: Emilia Chiscop, Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici (senior editor) Redactor-[ef: George Onofrei Redactor-[ef adjunct: Anca Baraboi Secretar general de redac]ie: Florin Iorga Rubrici permanente: Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop, M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, Radu Pavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu, Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu, Constantin Vic\. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu. Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu. Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov. de c\ldur\, acoperi[, reparat liftul, termosistem, loc de joac\, dublarea locurilor de parcare, club de remy, toate pe sponsoriz\ri sau proiecte europene. Asemenea r\spunsuri evazive nu puteau mul]umi valul revolu- ]ionar. I-am tras repede un [ut `n bot, s\ i-l umflu ca s\ tac\, [i i-am rupt agenda. „Nimic n-ai f\cut, mor]ii m\-tii! Vrem schim-ba-re, vrem schim-ba-reee!“ Am candidat trei. Eu, poli]aiul [i fostul [ef de bloc, care se pl`ngea c\ lupta politic\ i-a dezb\tut trei din]i [i a trebuit s\-[i schimbe lucrarea. Poli]aiul promitea ordine, cur\]enie [i disciplin\. O ofert\ electoral\ cam seac\. Fostul [ef promitea teren de fotbal cu nocturn\ [i `nc\lzire pe baza poten]ialului geotermal. Iar eu, fire pragmatic\ [i fin politician, am promis moarte pentru oricine ocup\ vreun loc de parcare de-al nostru. Am optat pentru discursul tip Vadim, c\ \sta prinde la români. Oamenii `n]eleg diferit nevoia de schimbare. A c`[tigat tot el, dar f\r\ majoritate, urmat de poli]ai [i de mine. Neav`nd destule voturi pentru a putea forma singur Comitetul de bloc, a trebuit s\ negocieze cu mine pentru sprijin, iar eu am profitat la maxim. Acum, la intrarea pe alee scrie: Nu parca]i, se zg`rie ma[inile! Semnat: Conducerea. Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“. Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias. Caricatur\: Lucian Amarii (Jup). Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu. Edi]ia de Ia[i: Diana Soare Edi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu. Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294 Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112 „Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogul presei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamente v\ pute]i adresa oric\rei Agen]ii Rodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal. Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa: export@rodipet.ro. Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru 3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei (690.000) pentru 12 luni Tipar: Print Multicolor Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului » „Suplimentul de cultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\ SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 decembrie 2008 www.supliment.polirom.ro
Page 1 and 2: INTERVIU CU TEODOR BACONSKY „De[i
Page 3 and 4: PIESE VECHI {I NOI Cei [ase din tru
Page 5 and 6: POEZIE DE FOARTE BUN| CALITATE Bogd
Page 7 and 8: INTERVIU CU EYAL BOERS „Povestea
Page 9 and 10: INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN „Chelt
Page 11 and 12: ZILELE REGELUI Doris Mironescu: „
Page 13: ACOUSTIC DRAMA Este primul concert

Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?