Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

» 16
fast-food
MARADONA
BY KUSTURICA
Iulia Blaga: „Titlul filmului nu sugereaz\ c\ vom vedea punctul
de vedere al lui Kusturica despre Maradona, ci c\ Maradona e pe
acela[i nivel cu Kusturica. La `nceputul peliculei se [i spune:
«Kusturica, acest Maradona al filmului»“.
EN}ICLOPEDIA
ENCARTA
Luiza VASILIU
Interven]ie
~n num\rul trecut, En]iclopedia v\
spunea cui v-a]i fi putut adresa la
1800 [i ceva dac\ v-ar fi interesat
s\ v\ `mbun\t\]i]i calit\]ile scrisului
dup\ metoda american\. De data
asta, tot ea v\ arat\ ce site e bun
atunci c`nd [ti]i deja s\ scrie]i, dar
s`nte]i doar `ntr-o pan\ de
inspira]ie. La www.webook.com/
911writersblock, o suav\ voce de
centralist\ american\ v\ spune ce
taste trebuie s\ ap\sa]i, `n func]ie
de blocajul literar care v\ s`c`ie.
V\ lipse[te decorul? Ap\sa]i tasta
1. „O fund\tur\ lini[tit\ de la
marginea ora[ului. O biciclet\ de
copil st\ `ntr-o r`n\, cu una din ro]i
`nv`rtindu-se u[or.“ Pentru personaje,
ap\sa]i tasta 2. „Cu pliurile
fustei c\lcate perfect, domni[oara
bibliotecar\ din L.A. viseaz\ cu
ochii deschi[i la personajele din
Jane Austen“ (ei, n-o s\ scriem
chiar L.A., putem s\ spunem
„domni[oara bibliotecar\ din
R\d\u]i viseaz\ cu ochii deschi[i la
Mircea C\rt\rescu“, iar fusta se
p\streaz\). ~n pan\ de dialog? Tasta
4 v\ ajut\: „Ar fi trebuit s\-]i
spun asta cu mult\ vreme `n urm\“
(bibliotecara explic`ndu-i logodnicului
ei, un b\iat onest [i dintr-o
bucat\, v`nz\tor-[ef la magazinul
mixt, c\ pe vremea facult\]ii la Ia[i
f\cuse o obsesie pentru C\rt\rescu
[i-i trimisese mai multe scrisori de
amor, care con]ineau [i mici observa]ii
critice `n marginea Nostalgiei).
Verbe g\si]i la num\rul 6: „a se
smiorc\i“ (care se potrive[te cu pliurile
c\lcate perfect). Nu [ti]i cum
s\ v\ ucide]i personajul? Ap\sa]i
tasta 8: „O por]ie mortal\ de radia]ii“
(e vreo central\ nuclear\ la
R\d\u]i?). ~ncheierea e la nr. 9:
„Sta]i `n fa]a magazinului de peruci,
mai trist, dar `n acela[i timp
mai `n]elept“ (aici depinde cum v\
juca]i cu vocile narative [i pe cine
l\sa]i s\ vorbeasc\ la persoana I [i
s\ poarte peruc\).
Inspira]ia vine `ns\ cel mai u[or
deschiz`nd ziarul. Numai de acolo
afla]i cum craniul celebrului pianist
André Tchaikowsky a fost folosit `n
scena monologului din cimitir, `n
Hamletul pus `n scen\ stagiunea
asta de Royal Shakeaspeare Company.
Nu zic mai multe, fiecare
Yorick cu povestea lui.
Dou\ filme proaste [i
unul care pune probleme
Eroul familiei
Unul dintre cele mai proaste filme v\-
zute la cinema `n ultima vreme este, f\-
r\ `ndoial\, Eroul familiei, un film fran-
]uzesc semnat de un regizor de care n-am
auzit [i care are `n distribu]ie actori arhicunoscu]i.
O s\ v\ descriu un pic cum a decurs
vizionarea de pres\. St\team cu Alex.
Leo {erban `n s\li]a de 30 de locuri de
la demisolul cinematografului Studio [i
ne `ntrebam la fiecare cinci minute:
„Fat\, e comedie sau dram\?“, „Care
crezi c\ e morala?“, „Despre ce e vorba
`n filmul \sta?“, „B\iatul \sta al cui fiu e
– al lui Simone sau al lui Alice?“. V\ da]i
seama, filmul pune mari probleme
pentru c\ trebuie s\ curg\ mult\ ap\ pe
D`mbovi]a (c\ Mediterana de la Nisa
st\) p`n\ s\-]i figurezi `n cap un mic arbore
genealogic. Totul porne[te de la
moartea (sinucidere?) a unui patron de
cabaret din Nisa, care, de[i iubea femeile,
cocheta cu travestiul (f\r\ nici o
leg\tur\ cu subiectul). Prietenul [i
pupila acestuia, Nicky (Gerard Lanvin),
sun\ regruparea familiei: prima sa
nevast\, Alice (Catherine Deneuve), a
doua sa nevast\, Simone (Miou-Miou),
[i cei doi copii f\cu]i de Nicky cu cele
dou\ femei. Rela]iile care se schi]eaz\
`n decursul filmului s`nt pe c`t de complicate,
pe at`t de neinteresante pentru
spectator: Simone fusese amanta mortului,
Alice a fost `n tinere]e dam\ de
consuma]ie la acela[i bar, fiica lui Nicky
[i a lui Simone vrea s\ `nfieze un
copil `n Rusia, `n vreme ce b\iatul lui
Nicky cu Alice e gay. De pe partea lui,
Nicky e `ndr\gostit de o dizeuz\ de la
cabaret (Emmanuelle Beart), dar `i e
fric\ de o rela]ie, drept pentru care are
o aventur\ de o noapte cu fosta nevast\,
Alice, nu `nainte de a executa un num\r
de iluzionism cu cealalt\ nevast\
pe care o bag\ `n dou\ cutii s-o taie [i-o
las\ a[a – `n dou\ cutii!! (pe bune!).
– Mai zi-mi o poveste.
– Bine, s\ vedem... O [tii
pe aia cu Dementius Alienatus?
– N]]! Ia spune!
– Tr\ia odat\ un `mp\rat
mare [i puternic...
– {i `mp\ratul avea o
`mp\r\teas\...
– Avea, dar nu asta-i important.
M\ rog, poate c\ [i
ea l-a influen]at s\ fac\ ce-a
f\cut, dar crede-m\, asta
conteaz\ mai pu]in.
– Da’ ce-a f\cut?
– Asta-]i zic. ~mp\ratul \la,
dup\ cum spune [i numele,
nu prea era `n toate min]ile.
Voia s\ schimbe lumea...
Problema testamentului se rezolv\ relativ
repede, c\ci nu dureaz\ mult p`n\
c`nd t`n\rul fiu al lui Nicky, care a mo[-
tenit cabaretul prin testament (spre sup\rarea
tat\lui) se decide c\ nu mai
vrea s\-l v`nd\. Am sentimentul c\ v-am
pierdut pe drum [i c\ nu v\ mai intereseaz\
ce spun. Crede]i-m\ c\ ve]i suferi
mult mai mult dac\ ve]i merge la acest
film care, de[i are 103 minute, `]i d\
senza]ia c\ nu se mai termin\.
{i actorii joac\ cu un entuziasm de
zile mici – Gerard Lanvin e mai trist ca
niciodat\, Catherine Deneuve fumeaz\
de plictiseal\ aproape `n fiecare secven-
]\, Miou-Miou e mic\-mic\, iar Emmanuelle
Beart mai p\truns\ de frumuse-
]ea ei ca niciodat\ ([i c`nt\ [i prea mult).
Dac\ am reu[it s\ ne prindem, eu [i Leo,
care e mesajul acestui film – oricum ni
s-a spus de mai multe ori, ca s\ pricepem
oric`t de dude am fi –, „rechinul,
dac\ nu `noat\, moare“, tot n-am reu[it
Poveste f\r\ sf`r[it repovestit\
– Adic\ s-o fac\ mai bun\?
– Se poate spune [i a[a.
Doar c\ a `ncercat s\ fac\ asta
numai cum `l t\ia pe el
capul.
– {i cum `l t\ia pe el capul?
– Ai r\bdare [i ascult\
p`n\ la cap\t... Le-a povestit
oamenilor cam cum ar trebui
schimbat\ lumea, dar
mul]i din `mp\r\]ia lui nu au
acceptat felul s\u de a g`ndi.
{i-atunci `mp\ratul s-a enervat,
i-a adunat pe cei care
erau de acord cu planurile
sale [i s-a apucat s\ construiasc\
o alt\ lume.
– Unde, pe alt\ planet\?
s\ `n]elegem de ce a fost f\cut acest film
[i pentru cine. Am c\zut de acord c\
nici la televizor de-ar fi [i tot nu merit\,
[i am continuat vizionarea coment`nd
[i r`z`ndu-ne.
Cicatricea
Catherine Déneuve [i Emmanuelle Beart `n Eroul familiei
Pentru c\ tot s`nt pus\ pe scandal, s\
mai men]ionez c\ Cicatricea nu e de recomandat
nici du[manilor. E un film `n
3D, deci senza]ia de ieftin e `ntreit\.
Realizat tot `n 2006 ca [i Eroul familiei,
acest film american e unul dintre cele
mai nefericite produc]ii horror v\zute
vreodat\. E plin de s`nge, dar totu[i nu
suficient c`t s\ acopere jocul extrem de
prost al actorilor [i s\r\cia scenariului.
Maradona by Kusturica
Nu e prost, dar pune oare[ce probleme.
O dat\ c\, dac\ Maradona n-ar fi fost de
FILM
Iulia BLAGA
st`nga, nu cred c\ Emir Kusturica ar fi
fost „cel mai mare fan al s\u“, cum se
declar\. Apoi c\ Emir Kusturica nu poate
face un film despre Maradona dec`t
b\g`ndu-se [i el `n ecua]ie, `n titlu, `n
seam\. Este doar „cel mai mare fan al
s\u“. Nu, filmul nu e plicticos ori cu
gre[eli, dar partea politic\ e mult prea
scoas\ `n eviden]\, `n detrimentul altora.
Iar soclul lui Maradona nu e nici
m\car zg`l]`it – zeul r\m`ne zeu, iar
„umilul“ s\u rapsod nu cuteaz\ s\-l
provoace cu `ntreb\ri dificile. Secven-
]ele neregizate s`nt mai reu[ite dec`t
cele planificate (`ntreb\rile [i r\spunsurile,
de exemplu). Mi-a pl\cut, de exemplu,
cum reac]ioneaz\ Maradona la
Belgrad – scoate capul pe geam [i le
strig\ trec\torilor: „Salut, s`nt Diego!“.
E unul dintre pu]inele momente c`nd
Maradona mi se pare real.
Ce m\ deranjeaz\ `ntr-un fel (de fapt,
nu m\ deranjeaz\ – e problema lui)
este faptul c\ cineastul nu s-a putut
ab]ine s\ nu se piard\ `n umbra zeului.
}ine s\ ne dea impresia c\ numai un regizor
de talia sa putea face un documentar
despre Maradona. Titlul filmului
nu sugereaz\ c\ vom vedea punctul
de vedere al lui Kusturica despre Maradona,
ci c\ Maradona e pe acela[i nivel
cu Kusturica. La `nceputul filmului se
[i spune: „Kusturica, acest Maradona al
filmului“. Am mai spus-o, dar `mi place
s-o repet: n-am auzit `nc\ s\ se fi spus
despre Maradona c\ e un Kusturica al
fotbalului.
TRIMISUL NOSTRU SPECIAL
Florin L|Z|RESCU
– Asta nu-i o poveste SF,
ci una real\... Slujitorii `mp\-
ratului au turnat o funda]ie
[i au `nceput s\ care p\m`nt,
ad\ug`ndu-l peste ea. Construc]ia
cre[tea, cre[tea. Au
`n\l]at case, au plantat flori
[i copaci, au f\cut drumuri,
un alt castel [i to]i supu[ii lui
s-au mutat acolo...
– {i...
– La `nceput, ceilal]i oameni
s-au bucurat c\ au
sc\pat de `mp\ratul nebun [i
c\ acesta s-a mutat din
lumea lor, l\s`ndu-i s\
tr\iasc\ liberi. Apoi `ns\, din
vorb\ `n vorb\, din zvon `n
zvon, au `nceput s\ fie convin[i
c\ via]a trebuie s\ fie
mult mai frumoas\ dincolo.
{i to]i `[i doreau s\ redevin\
supu[ii lui Dementius Alienatus,
numai pentru a-[i
c`[tiga dreptul de a tr\i pe
cealalt\ lume. Fiecare om
visa s\ scape de via]a cu care
se obi[nuise [i s\ se mute cu
tot ce are `n noua `mp\r\]ie.
– {i?
– {i tot a[a, p`n\ c`nd
p\m`ntul s-a `mpu]inat.
~mp\r\]ia lui Dementius
Alienatus era din ce `n ce
mai mare, iar lumea oamenilor
din ce `n ce mai mic\...
– {i s-a n\scut F\t-Frumos!
– Nu s-a n\scut nici un
F\t-Frumos!
– Atunci cum l-au oprit
pe `mp\rat s\ schimbe
lumea?
– P\i, nu l-au oprit...
– I-auzi! ~nseamn\ c\ mai
tr\ie[te [i azi acel `mp\rat...
Unde-i `mp\r\]ia lui?
– Nu trebuie s-o cau]i,
p\m`ntul oamenilor liberi nu
mai exist\ de mult. Lumea
lui Dementius Alienatus e asta
`n care tr\im.
SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 208 » 6 – 12 decembrie 2008
www.supliment.polirom.ro