click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
EA 220/2012
MHC Cugir, jud. Alba
Aceste fenomene apar şi în perioadele ploioase, în special primăvara şi toamna, când revărsările ajung
să acopere mare parte a zonelor de luncă joasă.
Fenomene trecătoare de acest gen pot apărea si pe timpul verii, în urma unor precipitaŃii
abundente, care în lipsa unui şenal de curgere capabil de a prelua excesul de apă, duc la apariŃia unor
inundaŃii locale.
Astfel de cazuri au fost relativ frecvente în anii anteriori, 2005, respectiv 2006, când astfel de
fenomene s-au repetat la intervale relativ scurte, fapt ce a produs o degradare accentuată a
infrastructurii.
2.4. Factorul de mediu sol
La formarea învelişurilor de soluri din perimetrul studiat, un rol predominant l-a avut materialul
parental, apa freatică în asociere cu microrelieful şi particularităŃile climatice locale.
Diversitatea factorilor pedogenetici, manifestată în limitele amplitudinilor altitudinale relativ mari,
suprapuse pe un relief puternic fragmentat în condiŃiile ecologice variate ale zonei, au dus la apariŃia
unor tipuri diverse de soluri.
Cu toate acestea, de-a lungul văii, datorită dinamicii înalte, solurile sunt tinere, aluviale, dominate
de bolovănişuri ce redau structura versaŃilor din amonte, cu conŃinut redus de material fin (nisipuri,
detritus organic, strate bentice, etc.).
Apar pe alocuri rendzine, rendzine litice, litosoluri rendzinice, soluri asemănătoare morfologic cu
solurile humicosilicatice, humus tip calcic (în special în zonele de traversare a unor versanŃi calcaroşi).
In zona piemontană, apar terase şi câmpii de întindere redusă formate pe un substrat de şisturi
cristaline şi tortoniene. Dominante în aceste zone sunt procesele erozive liniare, cu acumulare pe pante
line şi cu martori de eroziune antropogenă accelerată pe alocuri.
Apar şi soluri azonale care se dezvoltă cu deosebire în ariile depresionare.
Din această categorie cea mai largă răspândire o au hidrosolurile (gleisoluri, stagnosoluri),
pelisolurile şi protosolurile (litosoluri, regosoluri, psamosoluri, aluvisoluri, erodosoluri).
În zonă, posibilităŃile de utilizare a resurselor de sol sunt foarte reduse, folosinŃa dominantă fiind
cea silvică. Productivitatea solurilor este destul de redusă ea fiind determinată de limitări impuse de
aciditate, volumul edafic redus, pantă şi acoperirea terenului (rocă la zi, stânci).
Solul din preajma cursurilor de ape este format pe conglomerate de nisipuri, gresie, marne şi
calcare. Ca tip de sol predomină solurile brune de pădure aflate în diferite stadii de dezvoltare. În funcŃie
de schimbările bioclimaterice, legate de distribuŃia altitudinală a reliefului, întâlnim mai multe categorii de
soluri brune:
soluri brune-acide;
soluri brune podzolite;
soluri brune podzolite-argiloase;
soluri aluviare şi aluvionare.
2.5. Floră şi vegetaŃie
In conformitate cu studii botanice [ŞT. CSUROS, 1972], vegetaŃia primară, de-a lungul cursurilor de
ape, era dominată de specii lemnoase higrofile, grupate în asociaŃii specifice, cum ar fi: Salicetum
purpurae, sau Salicetum triandrae, care în funcŃie de dimensiunile luncii, ocupau porŃiuni mai mult sau
mai puŃin extinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis,
Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. imcana.
VegetaŃia ierboasă (alianŃele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona
prundişului, nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele
Hârtie reciclată
13