click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

More documents

Recommendations

Info

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro EA 220/2012 MHC Cugir, jud. Alba mai ridicată folosirea unei metode unimodale. Ordonarea prin DCA se poate realiza prin alcătuirea unei matrici relevee-specii integrate mai apoi în programe relativ recente, precum PC-ORD şi CANOCO. A.2. Analiza canonică a corespondenŃelor (Canonical Coresspondence Analysis-CCA) Este o metodă de ordonare directă, care produce o ajustare liniară optimă a distribuŃiei abundenŃelor speciilor în funcŃie de variabilele de mediu. Fitocenozele (releveele) sunt aranjate de-a lungul axelor de ordonare extrase, în aşa fel încât să se obŃină cât mai multe informaŃii şi explicaŃii asupra similarităŃii lor floristice sau a relaŃiei cu factorii de mediu. Astfel datele input pentru CCA sunt grupate în două matrici distincte: relevee-specii şi relevee-variabile de mediu. În diagrama finală a ordonării (ordinogramă), variabilele de mediu (gradienŃii ecologici) sunt vizualizate prin săgeŃi (vectori) cu originea în centrul axelor. Axele de ordonare capătă o semnificaŃie ecologică imediată, deoarece lungimea proiecŃiei fiecărui vector pe axe este proporŃională cu intensitatea factorului respectiv. Punctele care cad în partea opusă vârfului vectorului exprimă o relaŃie negativă între abundenŃele speciilor şi variabila ecologică reprezentată de vector. De asemenea, cu cât este mai mic unchiul dintre săgeŃi şi axe, cu atât mai puternică este corelaŃia dintre specii şi factorii de mediu. Fitocenozele (releveele) ale căror proiecŃii sunt apropiate de vârful săgeŃii sunt mai puternic corelate şi influenŃate de acel factor. Analiza canonică a corespondenŃelor (CCA) poate fi executată prin utilizarea unor programe ca SYN-TAX 2000, PC-ORD şi CANOCO. B. Descrierea modului de lucru Pentru analiza ordonărilor au fost concepute mai multe matrici de input, în funcŃie de tipul de analiză (DCA sau CCA), în care am utilizat releveele. IniŃial a fost realizată o singură matrice în care au fost reunite toate releveele pe coloane, iar pe rânduri toate speciile. Acoperirea fiecărei specii, exprimată în clasele de abundenŃă-dominanŃă pe scara Braun-Blanquet, a fost transformată în valoarea procentuală centrală, corespunzătoare fiecărei clase, conform tabelului următor: Transformarea indicilor de abundenŃă-dominanŃă în valori procentuale de acoperire relativă Indicele de abundenŃădominanŃă relativă (%) Valoarea de acoperire r 0,1 + 0,5 % + - 1 2,75 % 1 5 % 1 - 2 11,25 % 2 17,5% 2 - 3 27,5% 3 37,5 % 3 - 4 50 % 4 62,5 % 4-5 75 % 5 87,5 % Pentru analiza DCA se va folosi o matrice de input relevee-specii, astfel obŃinându-se rezultate şi ordonări la o scară mult mai fină. Această analiză a fost aplicată folosind procedeul detrending by segments, fără opŃiunea transformării datelor speciilor. Doar primele două axe, cele mai importante, au fost extrase şi reprezentate grafic. Pentru reprezentarea speciilor în spaŃiul Hârtie reciclată 92
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro EA 220/2012 MHC Cugir, jud. Alba determinat de cele două axe DCA, s-au ales doar acele specii stenoece, ale căror abundenŃedominanŃe au prezentat corelaŃii neparametrice ridicate cu axele respective. Pentru analiza CCA, pe lângă matricile de input relevee-specii, au fost realizate şi matricile input cu variabilele de mediu înregistrate şi corespunzătoare fiecărui releveu. In aceastǎ modalitate s-a putut stabili cu un grad înalt de confidenŃǎ apartenenŃa sau invalidarea apartenenŃei habitatelor Ńintǎ la habitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului. La realizarea corespondenŃelor dintre asociaŃiile de vegetaŃie, tipurile de habitate naŃionale şi cele comunitare de interes conservativ se vor utiliza manualele uzuale de interpretare: - *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env. - DoniŃǎ, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnicǎ Silvicǎ, Bucureşti - Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România”, Risoprint, Cluj-Napoca In definirea habitatelor şi conform accepŃiunii preluate de Directiva 92/43/CEE „Habitate” şi dezvoltată prin manualele dedicate 15 , se insistă asupra faptului că acestea reprezintă în fapt un ecosistem sau grup de ecosisteme (geotop sau ecotop, care transformat de acŃiunea biocenozei este un biotop). Această noŃiune a stat la baza programelor de desemnare şi clasificare a habitatelor, pornind de la sistemul CORINE şi ajungându-se până la nivelul clasificărilor naŃionale ce permit corespondenŃa cu habitatelor aşa cum sunt acestea definite la nivel european. Astfel, foarte important de arătat, că „Simpla prezenŃă a unor specii de plante, indicate în Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenŃa în teren a habitatelor corespunzătoare. În general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror sinecologie reflectă condiŃiile abiotice ale habitatului respectiv.” (Gafta & Mountford, 2008). Pornind de la elementele de definire a habitatelor, s-a procedat într-o primă fază la analizarea categoriilor ce reprezintă criteriu de conservare la nivelul zonei Valea Cernei. Intr-o primă fază, a fost comparată situaŃia aşa cum este aceasta descrisă în Formulrale standard de desemnare a siturilor Natura 2000 (ROSCI/ROSPA), cu situaŃia descrisă în cartogramele CORINE pentru România 16 . 2. Studii faunistice Monitorizarea speciilor de faunǎ rǎmâne o sarcinǎ dificilǎ date fiind constrângerile de naturǎ practicǎ (posibilitǎŃile restrânse de colectare/observare a unor specii datorate capacitǎŃii locomotorii a acestora, etc.), tehnicǎ (utilizarea unor mijloace de colectare/observare complexe) sau chiar de eticǎ (evitarea metodelor de colectare ce pot afecta starea de vitalitate a unor specii). Aceastǎ sracinǎ este cu atât mai dificilă cu cât cel puŃin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă complexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a mediului, respectiv baze de date sau liste locale sau regionale care sǎ faciliteze unele comparaŃii şi interpretǎri statistice. 15 Interpretation Manual of European Union Habitats – Eur 25, October 203, European Commission, DG Environment – Nature and Biodiversity Doniţă & Colab. (2005-2007): Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti Gafta, D., Moutford, O. & Colab. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Risoprint, Cluj-Napoca 16 http://www.eea.europa.eu; Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro 93 Hârtie reciclată
Page 1 and 2:
SC Unitatea de Suport pentru Integr
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42: SC Unitatea de Suport pentru Integr
Page 91: SC Unitatea de Suport pentru Integr
show all

click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?