click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

More documents

Recommendations

Info

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro EA 220/2012 MHC Cugir, jud. Alba In concluzie din datele prezentate mai sus se pot desprinde urmǎtoarele concluzii: 1. La nivelul siturilor Natura 2000 ce se suprapun în zona apare o incosistenŃǎ a datelor reflectatǎ de numeroasele inadvertenŃe, contradicŃii, aproximǎri, erori, etc. 2. Stabilirea habitatelor, distribuŃia acestora, atributele legate de acestea rǎmân empiric stabilite în lipsa unor studii cel puŃin sumare de teren care sǎ reflecte realitatea. Raportul dintre diferitele reprezentǎri procentuale ale habitatelor în cuprinsul ROSCI sunt cel puŃin discutabile. Existǎ habitate a cǎror prezenŃǎ este improbabilǎ în zonǎ, eronat definite, sau a cǎror distribuŃie şi acoperire sunt incorect apreciate. 3. Aprecierile asupra speciilor criteriu sunt în cel mai fericit caz aproximative. Apar specii a căror prezenŃă la nivelul sitului este discutabilă (Buprestis splendens, Cerambyx cerdo, Nymphalis vaualbum). 4. Atributele asociate populaŃiilor criteriu sunt alocate empiric, o analizǎ atentǎ a acestora scoŃând la luminǎ inadvertenŃe şi ne-corelǎri. De altfel aspecte sesizate la nivelul acestui perimetru sunt simptomatice pentru întreaga reŃea Natura 2000 desemnate la nivelul României, fapt ce creazǎ o stare de împrejurǎri nepotrivitǎ scopurilor declarate ale acestui demers pan-european. Incercarea de trecere în regim de conservare a unor perimetre pe baza unor elemente construite empiric, aproximate, intuite, se situeazǎ într-un punct total opus criteriilor de desemnare a siturilor, reprezentând în bunǎ mǎsurǎ în fapt un demers fraudativ. Se impune astfel o reconsiderare consistentǎ a demersului de desemnare a sitului (siturilor) din zona Frumoasa, dar şi a celei mai mari pǎrŃi a siturilor desemnate la nivel naŃional. Astfel o incercare de raportare la elementele ce au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000 pentru zona, ramane doar un exercitiu pur teoretic, lipsit de consistenta si relevanta, nefiind in masura a indica prin intermediul unui algoritm coerent, elemente la care sa se raporteze propunerea de plan prezentata. Studiul comunităŃilor ripariene sin zona de implementare a proiectului s-a realizat în baza unor protocoale standardizate, observaŃiile fiind ttrecute în formulare-tip. Pentru zonele investigate au fost puse în evidenŃă următoarele specii de plante: Abies alba Achillea millefolium Aegopodium podagraria Brachypodium sylvaticum Caltha palustris Equisetum arvense Fragaria vesca Luzula luzuloides Peucedanum officinale Picea abies Ranunculus ficaria Salix caprea Taraxacum officinale Trifolium repens Tusilago farfara Urtica dioica 3.2. Impactul potenŃial al proiectului asupra elementelor criteriu Pentru speciile şi habitatele criteriu din zona, a fost realizată o evaluare primară în scopul stabilirii impactului potenŃial direct/indirect a proiectului propus prezentată sintetic în tabelul de mai jos, însoŃit de justificarea sumară în cazul în care acest impact a fost negat. Nr. Crt. Specie/habitat Impact potenŃial 1. Callimorpha quadripunctaria Da 2. Lycaena dispar Da Justificare Hârtie reciclată 32
SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro EA 220/2012 Nr. Crt. Hârtie reciclată Specie/habitat 3. Pseudogaurotina excellens 4. Euphydryas aurinia 5. Nymphalis vau-album Impact potenŃial Nu Nu Nu 6. Cordulegaster heros Da 7. Pholidoptera transsylvanica Da 8. Rosalia alpina 9. Cerambyx cerdo Nu Nu Justificare MHC Cugir, jud. Alba Specie localizată fătră a exista date certe, actuale, asupra localizării speciei la nivelul sitului PreferinŃele faŃă de habitat sunt diverse, în funcŃie de subspecie variind de la pajişti bogate în flori, liziere de păduri de foioase sau conifere pe substrat calcaros ori acid, pajişti umede şi zone mlăştinoase. În Europa Centrală (inclusiv în România), E. aurinia este o specie care necesită prezenŃa unui mozaic de habitate într-o formulă unică: grupări dense ale plantei gazdă care trebuie să fie situate în cuprinsul unor pajişti sărace în nutrienŃi. În plus, este necesară prezenŃa unui număr însemnat de plante nectarifere, apoi a unor zone deschise însorite care sunt potrivite pentru odihna masculilor. Un astfel de mozaic de microhabitate este întâlnit de exemplu în zonele păşunate în mod tradiŃional, unde fluturii frecventează locurile izolate care sunt mai rar vizitate de către ierbivore, sau în zonele exploatate în mod extensiv unde alternează pajiştile bogate în flori, zonele umede, fragmente de pădure şi păşuni In urma unor studii desfǎşurate în perioada 2008- 2009, aceastǎ specie nu a fost regǎsitǎ în zona PN Apuseni, nefiind cunoscute datele pe baza cǎrora aceastǎ specie a fost consideratǎ criteriu pentru desemnarea sitului ROSCI0002. Din zona de implementare a proiectului lipsesc habitatele potenŃiale favorabile pentru menŃinerea unei populaŃii. Specie cu prezenŃă incertă la nivelul României a cărei prezenŃăîn zonă necesită confirmare Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere în lemnul crengilor groase de fag, utilizând mai rar alte specii de foioase. Apare de regulă în pădurile bătrâne, cu exemplare seculare. Specia nu a fost întâlnită în zona, iar proiectul nu presupune afectarea unor arborete, astfel încât un impact potenŃial este exclus. Este o specie răspândită din Vestul Europei şi până în Ucraina şi Turcia, arealul nordic ajungând până în Sudul łărilor Baltice. Se pare că lipseşte din Portugalia, însă apare în câteva populaŃii în Tunisia şi Maroc. Este o specie xylofagă ce se dezvoltă cu precădere 33
Page 1 and 2: SC Unitatea de Suport pentru Integr
Page 31: SC Unitatea de Suport pentru Integr
Page 83 and 84:
SC Unitatea de Suport pentru Integr
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
show all

click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?