click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
EA 220/2012
MHC Cugir, jud. Alba
Re-crearea în cadrul fostelor perimetre de exploatare a unui numǎr de astfel de zone umede considerăm că va
reprezenta o componentă valoroasă ce va contribui la re-dobândirea structurii şi funcŃiilor ecologice, ce urmeazǎ a fi
reflectate în mod obiectiv de indicii de biodiversitate.
FuncŃiile zonelor umede includ protecŃia şi îmbunătăŃirea calităŃi apei, funcŃia de adăpost ca şi habitat pentru fauna
sălbatică, funcŃia estetică şi cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este consideratǎ a fi foarte
importantă pentru societate şi pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activitǎŃi
durabile. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcŃiile pe care zonele umede le au, determină valoarea
fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au
aceleaşi funcŃii, iar aceste funcŃii nu se manifestă în mod unitar pe toată suprafaŃa sau pe tot timpul anului.
FuncŃia de stocare a apei este similarǎ celei unui burete însǎ de aceastǎ datǎ, natural capabil să înmagazineze o
cantitate mare de apă în cazul unor inundaŃii, apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând
astfel apariŃia unor efecte cu potenŃial catastrofal (curgeri de pe versanŃi, torenŃi, inundaŃii etc.), această eliberare lentă a apei
diminueaza procesul erozional şi practic opreşte orice inundaŃie provenită din precipitaŃii abundente. Totuşi, o zonă umeda
de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică reŃea de mici zone
umede, acesta pot înmagazina la nevoie cantităŃi enorme de apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de
mǎsuri orientate în direcŃia diminuǎrii (şi chiar anulǎrii) impactului asupra factorului de mediu apǎ. Acest aspect al funcŃiilor
zonelor umede oferă şi o dimensiune economică a importanŃei acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele
şi pierderile de vieŃi omeneşti, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanŃe ecologice funcŃionale, etc.
FuncŃia de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaştinile şi bălŃile din zonele umede,
apa vine în contact cu părŃile vegetale din aceste zone, în aşa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe
terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. In cazul unor terenuri afectate de nutrienŃi din fertilizările aplicate sau
din bălegar, din gunoaiele organice menajere, acestea sunt spǎlate de apele pluviale şi în cea mai mare parte sunt absorbite
de rădăcinile plantelor şi/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaştinilor. AlŃi
poluanŃi rămân aglutinaŃi de particulele de sol şi sunt supuşi proceselor biochimice de degradare şi chiar detoxificare. În cele
mai multe din cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanŃi şi „consumă” o cantitate însemnatǎ din nutrienŃi, procese ce se
desfǎşoarǎ şi sunt mijlocite în mediul hidric, astfel cǎ la momentul în care apa părăseşte zona umedă, aceasta este în cea
mai mare parte purificatǎ în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcŃioneazǎ astfel ca eficiente filtre biologice pentru
apă fiind utilizate în mod curent ca structuri cu destinaŃie primarǎ pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse.
O altă funcŃie foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind
ecosistemul cu cea mai înaltǎ productivitate biologicǎ, îndeplinind o complexitate de funcŃii ecologice. VegetaŃia abundentă şi
apele oferă habitate pentru o multitudine de specii de faună.
FuncŃii asociate bǎlŃilor temporare
Zonele umede sunt percepute în general ca perimetre extinse. Insǎ de o importanŃǎ deosebitǎ sunt zonele restrânse
de zone umede, adeseori trecute cu vederea, cum sunt bǎlŃile, micile zone inundabile din depresiunile situate în lunci,
smârcurile, peticele cu exces de umiditate, etc. Toate aceste structuri sunt privite generic ca “bǎlŃi temporare”. Astfel de bǎlŃi
temporare, de doar câŃiva zeci de metri pǎtraŃi, se regǎsesc într-o diversitate mare de habitate, având un rol deosebit de
important în complexul bio-ecocenotic regional. Rolul devine cu atât mai însemnat cu cât tipul de habitat-matrice în care se
regǎsesc este mai uscat (xeric). O încercare de definire a acestor micro-habitate face trimite la douǎ din atributele ce le
caracterizeazǎ, şi anume o prezenŃǎ limitatǎ a apei (apǎrând astfel o succesiune ciclicǎ umed-uscat, fiecare episod
succesional oferind o serie întreagǎ de nişe ecologice), respectiv lipsa faunei piscicole.
LocaŃia bǎlŃilor temporare poate avea o influenŃǎ mare asupra structurii comunitǎŃilor de faunǎ şi florǎ. Ilustrarea
acestor diferenŃe este prezentatǎ sintetic în tabelul de mai jos ce permite compararea între douǎ astfel de micro-habitate:
Chiar dacǎ în unele zone, persistenŃa apei în aceste bǎlŃi este scǎzutǎ (ore-zile, de regulǎ apǎrând în perioadele
ploioase), bǎlŃile temporare adǎpostesc specii extrem de importante, susŃinând lanŃuri trofice particulare ce contribuie la o
creştere semnificativǎ a indicilor de biodiversitate şi conducând la o creştere a stabilitǎŃii sistemelor. ComunitǎŃile de faunǎ
ce se grupeazǎ la nivelul acestor micro-habitate cuprind un numǎr mare de specii de insecte (coleoptere, diptere, etc.), mici
vertebrate (amfibieni, insectivore), existând chiar unele grupe taxonomice strict asociate acestor bǎlŃi temporare
(Crustaceae: Anostraca, Conchostraca, Notostraca).
Altǎdatǎ, aceste tipuri de micro-habitate aveau o prezenŃǎ comunǎ în matricea de peisaj, având o distribuŃie mai mult
sau mai puŃin densǎ. In ultima perioadǎ însǎ, aceste structuri au avut de suferit de pe urma ameliorǎrilor agro-funciare, a
extinderii şi intensificǎrii agriculturii, a poluǎrii, devenind prezenŃe din ce în ce mai rare, odatǎ cu acestea dispǎrând un întreg
cortegiu de specii asociate.
Pregǎtirea unor zone de recepŃie/descǎrcare a apelor pluviale din lungul căilor de acces
Apa pluvialǎ de pe amplasament se va colecta şi transporta prin intermediul unui sistem de rigole, spre polderul
central ce va funcŃiona inclusiv ca treaptǎ mecano-biologicǎ de epurare (autoepurare), cu rol desnisipator (de reŃinere a
particulelor în suspensie). Sistemele de rigole vor fi realizate din material brut (bolovani 100-400 mm) aşezaŃi pe un pat de
argilǎ, având o formǎ uşor concavǎ şi urmând un traseu cu sinuozitǎŃi domoale în scopul diminuǎrii vitezei de scurgere. Pe
parcursul acestor rigole se vor amenaja zone de revǎrsare (vezi mai jos
Hârtie reciclată
85