click detalii... - Agentia pentru Protectia Mediului Alba

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, www.studiidemediu.ro
EA 220/2012
MHC Cugir, jud. Alba
determinat de cele două axe DCA, s-au ales doar acele specii stenoece, ale căror abundenŃedominanŃe
au prezentat corelaŃii neparametrice ridicate cu axele respective.
Pentru analiza CCA, pe lângă matricile de input relevee-specii, au fost realizate şi matricile
input cu variabilele de mediu înregistrate şi corespunzătoare fiecărui releveu.
In aceastǎ modalitate s-a putut stabili cu un grad înalt de confidenŃǎ apartenenŃa sau
invalidarea apartenenŃei habitatelor Ńintǎ la habitatele criteriu ce au stat la baza desemnǎrii sitului.
La realizarea corespondenŃelor dintre asociaŃiile de vegetaŃie, tipurile de habitate naŃionale şi
cele comunitare de interes conservativ se vor utiliza manualele uzuale de interpretare:
- *** (2003): „Interpretation Manual of European Union Habitats”, Eur. Comm. DG. Env.
- DoniŃǎ, N., şi Colab. (2005-2006): „Habitatele din România”, Ed. Tehnicǎ Silvicǎ,
Bucureşti
- Gafta, D., Moutford, O. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din
România”, Risoprint, Cluj-Napoca
In definirea habitatelor şi conform accepŃiunii preluate de Directiva 92/43/CEE „Habitate” şi
dezvoltată prin manualele dedicate 15 , se insistă asupra faptului că acestea reprezintă în fapt un
ecosistem sau grup de ecosisteme (geotop sau ecotop, care transformat de acŃiunea biocenozei este
un biotop). Această noŃiune a stat la baza programelor de desemnare şi clasificare a habitatelor,
pornind de la sistemul CORINE şi ajungându-se până la nivelul clasificărilor naŃionale ce permit
corespondenŃa cu habitatelor aşa cum sunt acestea definite la nivel european.
Astfel, foarte important de arătat, că „Simpla prezenŃă a unor specii de plante, indicate în
Manualul de interpretare a habitatelor din UE ca importante pentru caracterizarea şi identificarea
unor tipuri de habitate, nu implică obligatoriu existenŃa în teren a habitatelor corespunzătoare. În
general, speciile de recunoaştere trebuie să fie integrate în biocenoze bine conturate, a căror
sinecologie reflectă condiŃiile abiotice ale habitatului respectiv.” (Gafta & Mountford, 2008).
Pornind de la elementele de definire a habitatelor, s-a procedat într-o primă fază la analizarea
categoriilor ce reprezintă criteriu de conservare la nivelul zonei Valea Cernei.
Intr-o primă fază, a fost comparată situaŃia aşa cum este aceasta descrisă în Formulrale
standard de desemnare a siturilor Natura 2000 (ROSCI/ROSPA), cu situaŃia descrisă în
cartogramele CORINE pentru România 16 .
2. Studii faunistice
Monitorizarea speciilor de faunǎ rǎmâne o sarcinǎ dificilǎ date fiind constrângerile de naturǎ
practicǎ (posibilitǎŃile restrânse de colectare/observare a unor specii datorate capacitǎŃii locomotorii a
acestora, etc.), tehnicǎ (utilizarea unor mijloace de colectare/observare complexe) sau chiar de eticǎ
(evitarea metodelor de colectare ce pot afecta starea de vitalitate a unor specii). Aceastǎ sracinǎ
este cu atât mai dificilă cu cât cel puŃin la nivelul României nu există studii complete, de o suficientă
complexitate care să permită accesarea unor metodologii eficiente de evaluare şi gestiune a
mediului, respectiv baze de date sau liste locale sau regionale care sǎ faciliteze unele comparaŃii şi
interpretǎri statistice.
15 Interpretation Manual of European Union Habitats – Eur 25, October 203, European Commission, DG
Environment – Nature and Biodiversity
Doniţă & Colab. (2005-2007): Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti
Gafta, D., Moutford, O. & Colab. (2008): Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România,
Risoprint, Cluj-Napoca
16 http://www.eea.europa.eu; Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: http://www.mmediu.ro şi Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii": http://www.indd.tim.ro
93
Hârtie reciclată