RELA II MILITARE ROMÂNO – GERMANE - fundatia gusa

Că în România nu mai există o a doua fabrică de iniţiatori rezultă şi din faptul că
întregul material genistic este comandat în străinătate. Sunt de menţionat mai întâi capsele
detonante pentru aprinderea încărcăturii, fitilele pentru explozia instantanee, formele
speciale de capse detonante, dintre care cele pentru minele antitanc. Acestea sunt astfel
reglate încât greutatea unui soldat sau a unui cal nu le acţionează. Numai trecând peste ele
o maşină de luptă (un tanc) au efectul scontat.
În încheiere concluziile sunt următoarele:
1. România poate fi reprezentată, simbolic, printr-o sondă şi un hambar de
cereale. Tot aici se găseşte încă o mare bogăţie din care o mare cantitate este lăsată în voia
soartei, în timp ce în Germania este abordată într-un sever spirit de economie: lemnul.
Acest raport nu-i locul potrivit pentru a prezenta ce înseamnă astăzi lemnul pentru
Germania. Sunt de menţionat totuşi echipamentul (mătase artificială), pulberi, celuloze
materiale sintetice (economie de metal), hârtie, produse alimentare (zahărul, furaje pentru
animale) acestea fiind numai câteva din lungul şir de produse în spatele cărora se află
lemnul.
Punctul de vedere al unui agent: Germania se va putea lipsi mai curând de petrol
decât de celuloză, pentru că benzina şi uleiurile se produc sintetic şi în viitor se vor
produce şi mai mari cantităţi, în timp ce celuloza nu se produce sintetic şi-n prezent nu
există încă o perspectivă în acest sens. Celuloza a devenit totuşi vital necesară.
Este greu de descris ce enorme cantităţi de lemn se distrug în pădurile româneşti.
2. România este împărţită în două tabere: cea a filogermanilor şi cea a anglo–
francofililor. După evenimentele din Europa această scindare pare a fi echilibrată. Ceea ce
este evident: românii care au fost în Germania fac propagandă pentru Germania, cei care
au fost în Franţa fac propagandă pentru Franţa. Ultimii sunt mai ales ofiţerii. De aceea
propunerea mea este, pe măsura posibilităţilor să fie aduşi în Germania cât mai mulţi
români cu poziţii de coordonare pentru vizitarea unor întreprinderi. Nu există nici un
pericol ca, întorşi în România, să falsifice impresiile.
3. În România trăiesc aproximativ 800.000 de germani, care şi-au păstrat
nealterată etnia, aflându-se într-o bună comunitate. Pentru a caracteriza pe scurt relaţiile,
ar fi de spus că între germanii din zona sudetă şi cei din Transilvania există mari deosebiri
în avantajul celor din urmă. Aceşti oameni aşteaptă ca Führer-ul să-i elibereze. Dar ar fi
absolut greşit să fie mutaţi în vechiul imperiu cu atât mai mult cu cât ei sunt argumentul
drepturilor Germaniei în aceste locuri. Cine a avut ocazia să trăiască în diferitele regiuni
germane nu va uita niciodată experienţa din comunitatea saşilor transilvăneni. Chiar dacă
sunt numai 800.000 de suflete, însăşi depărtarea de patrie este un motiv de salvare, înainte
de toate ei înfăptuind-o prin loialitate şi puritate etnică.
(ss) Indescifrabil
BA – MA, Wi I C4/27.
8
Legaţia Germană Bucureşti, 29 martie 1940
Nr. 2338/40
Către
13