Manualul politiştilor

3
de bazå trebuie så li se acorde prioritate. Aceasta mai înseamnå ßi cå pårin†ii trebuie så
se preocupe, în acelaßi timp, de propria lor bunåstare ßi så-ßi dezvolte strategii prin care
så gestioneze situa†iile dificile, oferindu-i astfel copilului un model de comportament.
La rândul såu, copilul va ßti så discearnå între propriile sale nevoi ßi interese ßi cele ale
pårin†ilor, ßi, pânå la urmå, între cele ale altor persoane cu care intrå în legåturå.
Calitatea de pårinte cu atitudine pozitivå promoveazå ßi creßterea fårå violen†å a
copilului. Evolu†iile din ultimele decenii au adus schimbåri importante ßi în atitudinile
ßi comportamentele legate de pedepsirea copilului. Nu numai cå pedeapsa fizicå a
fost interziså prin lege, iar creßterea fårå violen†å a copilului a devenit o problemå a
drepturilor omului, dar s-a dovedit cå, de cele mai multe ori, pedeapsa fizicå are un efect
contrar celui aßteptat. Chiar dacå, pe termen scurt, pare så fie eficientå, prin inducerea
supunerii, pe termen lung, pedeapsa fizicå, în loc så disciplineze copilul, poate duce la
dezvoltarea comportamentelor opuse, precum agresivitatea, delincven†a ßi manifestårile
antisociale. Copiii pot dezvolta, de asemenea, sentimente de teamå, furie ßi anxietate
ßi pot învå†a în mod greßit cå for†a, ßi nu argumentele logice, primeazå în rezolvarea
conflictelor.
Dimpotrivå, internalizarea principiilor este maximå atunci când sunt utilizate strategii
care se bazeazå cât mai pu†in pe rela†ia de putere, punând, în schimb, accentul pe
explicarea aßteptårilor ßi a comportamentelor dorite.
Uneori, pårin†ii recurg la pedepse fizice din neputin†å, din teamå sau pentru cå nu
ßtiu ce altceva så facå. Cel mai important factor în abordarea problemelor de disciplinå
îl reprezintå prevenirea, prin oferirea de modele ßi prin stabilirea unei rela†ii în cadrul
cåreia copilul se simte iubit ßi în siguran†å. Copilul tinde astfel så fie mai „ascultåtor”, chiar
ßi atunci când trebuie så-ßi corecteze comportamentul. În felul acesta, putem spune cå
a educa este mult mai important decât a pedepsi, ßi poate cå nici nu ar mai trebui så
vorbim despre pedeapså, ci doar despre educa†ie.
Cercetåtorul suedez Staffan Janson (vezi Mary Daly, 2006) a dezvoltat unele direc†ii
pentru creßterea fårå violen†å a copilului. El a identificat urmåtoarele condi†ii în rela†ia
pårinte-copil ca fiind importante pentru promovarea unui comportament pozitiv la copil:
⇒
⇒
⇒
⇒
⇒
men†inerea unei atmosfere emo†ionale pozitive în interiorul cåminului, prin joc, cåldurå
pårinteascå ßi afec†iune fa†å de copil;
acordarea de aten†ie copilului pentru ob†inerea unui comportament pozitiv;
constan†å în alcåtuirea programului ßi a con†inutului activitå†ilor ßi interac†iunilor
cotidiene, pentru a reduce rezisten†a copilului, precum ßi pentru a face sarcinile
„neplåcute” mai pu†in stresante;
reac†ii similare la comportamente asemånåtoare, într-un mod care nu dåuneazå
armoniei rela†iei pårinte-copil;
flexibilitate, mai ales în rela†ia cu copiii mai mari ßi cu adolescen†ii, ascultare ßi
negociere, pentru a reduce episoadele în care copilul nu se comportå conform
aßteptårilor pårin†ilor.
Rolul ßi responsabilitå†ile poli†ißtilor în protec†ia ßi promovarea drepturilor copilului
33