Manualul politiştilor

1
sub formå de hranå, îmbråcåminte ßi jucårii cåtre institu†iile care stârniserå o impresie atât
de profundå. Cu toate acestea, marile organiza†ii umanitare au conßtientizat în timp cå,
în cazul copiilor din România, este nevoie de o schimbare fundamentalå. Reprezentan†e
ale unor organiza†ii precum UNICEF, USAID, World Vision, Holt Terre des Hommes
au fost create în România ßi, în colaborare cu autoritå†ile publice locale ßi centrale, au
desfåßurat programe de formare a personalului, programe de restructurare pentru unele
institu†ii, precum ßi de creare de noi tipuri de servicii în anumite jude†e-pilot.
Prima Strategie Guvernamentalå în domeniul drepturilor copilului, aprobatå în 1997,
a vizat perioada 1997-2000 ßi a marcat începutul reformei sistemului de protec†ie a
copilului în România. La acea vreme, s-au luat primele måsuri pentru reformarea cadrului
legislativ, pentru descentralizarea activitå†ilor de protec†ie a copilului, restructurarea ßi
diversificarea institu†iilor de protec†ie a copilului, dezvoltarea alternativelor de tip familial
pentru protec†ia de tip reziden†ial, precum ßi pentru prevenirea abandonului copiilor.
Efectul imediat al adoptårii noii legisla†ii a fost înfiin†area, în toate jude†ele †årii ßi în
cele ßase sectoare ale municipiului Bucureßti, a comisiilor pentru protec†ia copilului
ßi a serviciilor publice specializate pentru protec†ia copilului (denumite Direc†ii pentru
protec†ia copilului).
Descentralizarea activitå†ilor de protec†ie a copilului nu s-a limitat la înfiin†area
comisiilor ßi a serviciilor publice specializate subordonate consiliilor jude†ene sau
consiliilor sectoarelor municipiului Bucureßti. Institu†iile de protec†ie a copilului, cu diferite
subordonåri ierarhice la nivel central, au fost ßi ele transferate în subordinea consiliilor
jude†ene sau a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureßti, fiind incluse în structura
serviciilor publice specializate.
Dupå procesul de descentralizare, institu†iile de tip vechi de
protec†ie a copilului au fost restructurate. În acelaßi timp, au fost
create alternative de tip familial pentru protec†ia de tip reziden†ial
a copilului, precum ßi servicii de prevenire a abandonului copiilor.
Institu†iile clasice de mare capacitate (între 100 ßi 400 de locuri) au
fost restructurate, în încercarea de a le reduce capacitatea ßi de
a le modula, pentru a-i oferi mai mult spa†iu fiecårui copil în parte,
într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Înså, dupå ce s-a
conßtientizat cå acest demers nu era de ajuns pentru reintegrarea
acestor copii în via†a comunitå†ii, a început procesul de închidere
a institu†iilor de tip vechi.
Evolu†ia sistemului
<
<
<
<
Descentralizarea activitå†ilor
Restructurarea institu†iilor
de tip vechi
Închiderea treptatå a
institu†iilor de tip vechi
Dezvoltarea de
servicii alternative
Peste 200 de institu†ii de tip vechi de protec†ie a copilului au fost deja închise,
acordându-se prioritate închiderii institu†iilor mari, cu peste 100 de locuri, a fostelor
„leagåne” pentru copii cu vârsta sub 3 ani ßi a cåminelor spital pentru copii cu handicap.
Solu†iile identificate ßi dezvoltate pentru închiderea institu†iilor de tip vechi au constat în:
reintegrarea copilului în familia naturalå, protec†ia copilului prin alternative de tip familial
(rude, alte familii/persoane, asisten†i maternali profesionißti), precum ßi protec†ia copilului în
case sau apartamente de tip familial. Astfel, la sfârßitul lunii iunie 2006, existau aproximativ
600 de servicii alternative func†ionale, inclusiv centre maternale, centre de zi, servicii de
asisten†å ßi sprijin pentru tinerii provenind din centrele de plasament, centre de consiliere
ßi sprijin pentru copii ßi pårin†i, servicii de prevenire a abandonului în perioada prenatalå,
centre de zi ßi centre de recuperare pentru copii cu dizabilitå†i, servicii pentru copiii stråzii,
consiliere ßi sprijin pentru copiii victime ale abuzului, maltratårii, neglijårii sau ale violen†ei
în familie.
Rolul ßi responsabilitå†ile poli†ißtilor în protec†ia ßi promovarea drepturilor copilului