Rezumat al tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

CONCLUZII
1. Studiul complex efectuat în perioada 2009 - 2011 în vederea caracterizării şi evaluării
din punct de vedere fizico-chimic a apelor uzate la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare a
municipiului Mediaş a pus în evidenţă nivelul de poluare a zonei. Au fost monitorizaţi următorii
indicatori fizico-chimici: pH, materii totale în suspensie (MTS), consum chimic de oxigen
(CCOCr), consum biochimic de oxigen (CBO 5 ) şi conţinut de amoniu (NH 4 + ).
Cel mai ridicat grad de epurare (80 %) s-a constatat în cazul CBO 5 , pentru care în 2010 s-
a atins valoarea de 90 %, maximă a eficienţei staţiei la epurare pe perioada supravegheată.
Randamente bune s-au obţinut şi din punct de vedere al materiilor în suspensie ( ~ 79 %) şi al
CCOCr (75 %).
Problema cea mai acută o reprezintă îndepărtarea azotului amoniacal din apele uzate,
efluentul plecând cu încărcări mari de NH 4 + , întrucât gradul de epurare în acest caz variază între
14 - 29 %, mult mai redus decât pentru ceilalţi parametri.
Prin diferenţa valorilor obţinute pentru influent şi efluent, s-a estimat eficienţa
funcţionării staţiei de epurare (o medie de cca 73 % pentru cele 30 luni de monitorizare) şi,
totodată, a metodei convenţionale utilizate în scopul epurării.
2. Având în vedere numărul mare de date experimentale obţinute, s-a construit un model
de analiză matematică a acestora, pentru a stabili corelaţiile dintre parametri, precum şi influenţa
pe care fiecare dintre aceştia o exercită asupra procesului de epurare. Variabilele suplimentare
„an” şi „lună” au fost, de asemenea, introduse în analiză, pentru a înregistra măsura în care
sezonalitatea afectează epurarea apelor uzate.
Originalitatea în obţinerea modelului matematic constă în aplicarea şi compararea
următoarelor metode statistice: analiza de asociere (în cadrul căreia s-a construit o dendrogramă
folosind legături simple şi reprezentarea diferenţei 1-r, unde r este coeficientul Pearson), metoda
factorilor principali, analiza de regresie multiplă (care implică cea mai puternică asociere
observată între variabile) şi o comparaţie bazată pe mediile perechilor de date (testul t - Student).
Prin analiza de asociere s-a constatat că cea mai puternică relaţie se stabileşte între CBO 5
şi CCOCr (coeficient de corelaţie de 0,9) la ieşirea din staţia de epurare, urmată de asocierea
aceloraşi mărimi (coeficient de corelaţie de 0,7), de data aceasta la intrarea în staţie. Legătura
dintre NH 4 + la intrare şi grupul dat de CBO 5 şi CCOCr la ieşire, demonstrează că eficienţa
epurării biologice este afectată de conţinutul de amoniu.
Rezultatele obţinute prin analiza de asociere au fost confirmate şi prin aplicarea metodei
factorilor principali (primii trei factori explică peste 70 % din varianţă). Proiecţia variabilelor în
planele factorilor este în măsură să evidenţieze mai detaliat în jurul căror observabile se
constituie factorii de variaţie identificaţi.
Analiza de regresie multiplă a permis stabilirea mai exactă a interdependenţei dintre
CBO 5 şi CCOCr la intrarea în staţia de epurare, respectiv o ecuaţie de regresie ce explică cca 48
% din varianţa CCOCr_in în funcţie de varianţa CBO5_in.
Comparând valori pereche ale mediilor parametrilor (Paired Two Sample for Means Test)
au fost puse în evidenţă diferenţele semnificative statistic dintre acestea, iar pe baza acestora s-a
estimat măsura în care procesul de epurare a produs diferenţe în valorile parametrilor de mediu
aflaţi sub controlul şi monitorizarea staţiei de epurare şi, pe de altă parte, în ce măsură de la un
an la altul au apărut modificări sistematice de natură a influenţa calitatea apei neepurate şi,
respectiv, epurate.
3. Modelul original, semnificativ statistic, astfel obţinut, permite exprimarea analitică a
legăturii intrinseci care se stabileşte între parametrii fizico-chimici determinaţi, dar şi analiza
tendinţelor de evoluţie în timp a acestora. Această metodă de previzionare contribuie
semnificativ la modelarea şi, implicit, la îmbunătăţirea eficienţei procesului de epurare.
4. Monitorizarea microbiologică a apelor uzate la intrarea şi ieşirea din staţia de epurare
XXX