Rezumat al tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

More documents

Recommendations

Info

Principiul constructiv al unei staţii de epurare a apelor uzate Deşi diferă prin dimensiuni şi tehnologii folosite, cea mai mare parte a staţiilor de epurare a apelor uzate orăşeneşti au o schemă constructivă apropiată. Există şi unele realizate pe verticală, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontală. Ocupă relativ mult teren, dar o parte din instalaţii se pot realiza în subteran, cu spaţii verzi deasupra. Distingem o treaptă primară – mecanică; o treaptă secundară – biologică; şi, la unele staţii, (deocamdată nu la toate) o treaptă terţiară – biologică, mecanică sau chimică. Treapta primară constă din mai multe elemente succesive: Grătarele reţin corpurile plutitoare şi suspensiile grosiere (bucăţi de lemn, textile, plastic, pietre etc.). De regulă, sunt grătare succesive, cu spaţii tot mai dese între lamele. Curăţarea materiilor reţinute se face mecanic. Ele se gestionează ca şi gunoiul menajer, luând drumul rampei de gunoi sau incineratorului. Sitele au rol identic grătarelor, dar au ochiuri dese, reţinând solide cu diametru mic. Deznisipatoarele sau decantoarele pentru particule grosiere asigură depunerea, pe fundul bazinelor lor, a nisipului şi pietrişului fin şi a altor particule ce au trecut de site, dar care nu se menţin în ape liniştite mai mult de câteva minute. Nisipul depus se colectează mecanic de pe VIII
fundul bazinelor şi se gestionează ca deşeu, împreună cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conţine multe impurităţi organice. Decantoarele primare sunt longitudinale sau circulare şi asigură staţionarea apei timp mai îndelungat, astfel că se depun şi suspensiile fine. Se pot adăuga în ape şi diverse substanţe chimice cu rol de agent de coagulare sau floculare; uneori se interpun şi filtre. Spumele şi alte substanţe flotante adunate la suprafaţă (grăsimi, substanţe petroliere etc.) se reţin şi înlătură („despumare”), iar nămolul depus pe fund se colectează şi se înlătură din bazin (de exemplu, cu lame racloare susţinute de pod rulant) şi se trimite la metantancuri. Treapta secundară constă şi ea din mai multe etape: Aerotancurile sunt bazine unde apa este amestecată cu „nămol activ”, ce conţine microorganisme care descompun aerob, substanţele organice. Se introduce continuu aer, pentru a accelera procesele biochimice. Decantoarele secundare sunt bazine în care se sedimentează materialele în suspensie formate în urma proceselor complexe din aerotancuri. Acest nămol este trimis la metantancuri, iar gazele (ce conţin mult metan) se folosesc ca şi combustibil, de exemplu, la centrala termică. Treapta terţiară nu există la toate staţiile de epurare. Ea are, de regulă, rolul de a înlătura compuşi în exces şi a asigura dezinfecţia apelor (de exemplu prin clorinare). Această treaptă poate fi: biologică, mecanică sau chimică ori combinată, utilizând tehnologii clasice, precum filtrarea, sau unele mai speciale, cum este adsorbţia pe cărbune activat, precipitarea chimică etc. Eliminarea azotului în exces se face biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului în azotit şi apoi azotat) urmată de denitrificare, ce transformă azotatul în azot ce se degajă în atmosferă. Eliminarea fosforului se face tot pe cale biologică sau chimică. În urma trecerii prin aceste trepte, apa trebuie să aibă o calitate acceptabilă, care să corespundă standardelor pentru ape uzate epurate. Dacă emisarul nu poate asigura o diluţie puternică, apele epurate trebuie să fie foarte curate. Ideal este să aibă o calitate care să le facă să nu mai merite a fi numite „ape uzate”, dar în practică rar întâlnim aşa o situaţie fericită. Pe de o parte, tehnologiile de epurare se îmbunătăţesc, dar pe de altă parte, ajung în apele fecaloid-menajere tot mai multe substanţe care nu ar trebui să fie şi pe care staţiile de epurare nu le pot înlătura din ape. În final, apa epurată este restituită în emisar – de regulă râul de unde fusese prelevată, amonte de oraş. Ea conţine evident încă urme de poluant, de aceea este avantajos ca debitul emisarului să fie mare, pentru a asigura o diluţie adecvată. Alte soluţii propun utilizarea pentru irigaţii a apelor uzate, după tratamentul secundar, deoarece au un conţinut ridicat de nutrienţi. Acest procedeu e aplicabil dacă acele ape nu conţin substanţe toxice specifice, peste limitele admise şi produsele agricole rezultate nu se consumă direct. În acest caz nu mai este necesară treapta a III-a şi nu se mai introduc ape în emisar (fapt negativ din punct de vedere al debitului, dar pozitiv pentru calitate, deoarece apele epurate nu sunt niciodată cu adevărat de calitate apropiată celor naturale, nepoluate antropic). Se experimentează şi utilizarea apelor uzate ca sursă de apă potabilă, desigur cu supunerea la tratamente avansate de purificare. Nămolul din decantoarele primare şi secundare este introdus în turnuri de fermentaţie, numite metantancuri. De obicei, sunt rezervoare de beton armat, de mari dimensiuni, unde se asigură temperatură relativ ridicată, constantă şi condiţii anaerobe, în care bacteriile fermentează nămolul şi descompun substanţele organice, până la substanţe anorganice, rezultând un nămol bogat în nutrienţi şi gaze care, conţinând mult metan, se utilizează ca şi combustibil. Caracterizarea apelor de suprafaţă şi uzate din zona Mediaş Din punct de vedere geografic municipiul Mediaş este situat în centrul teritoriului ţării, la aproximativ 54 Km de Municipiul Sibiu. Situat în Depresiunea Transilvaniei, în partea centrală a Podişului Târnavelor şi anume în cadrul dealurilor dintre Târnava Mare şi Târnava Mică, IX
Page 1 and 2: Universitatea de Ştiinţe Agricole
Page 3 and 4: Introducere Apa naturală este o su
Page 5 and 6: Apa - caracterizare generală Apa,
Page 7: ÷ care indică mersul descompuneri
Page 11 and 12: SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII Sc
Page 13 and 14: 4. Monitorizarea fizico-chimică ş
Page 15 and 16: asociere (dendrograme); figura repr
Page 17 and 18: Comparând valorile observate în d
Page 19 and 20: Evaluarea impactului deversării ap
Page 21 and 22: În general, s-a constatat depăşi
Page 23 and 24: Volumele, precum şi cantităţile
Page 25 and 26: 6. Analiza degradării octilfenolul
Page 27 and 28: sUVs 50 0 0 0 15 6.58 0 2.03e-5 2.0
Page 29 and 30: Samples: Test 2.4E-05 2.0E-05 [fina
Page 31 and 32: a municipiului Mediaş a fost direc
Page 33 and 34: 17. Cu ajutorul HPLC s-au determina
Page 35 and 36: 17. MUNTEAN, V., L.C. ŞTEF, M. DR
Page 37: 51. VACA-MIER, M., R. LÓPEZ-CALLEJ

Rezumat al tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?