Rezumat al tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

a municipiului Mediaş a fost direcţionată spre determinarea următorilor indicatori igienicosanitari:
numărul total de bacterii mezofile aerobe la 22 °C şi 37 °C, numărul probabil de bacterii
coliforme (coliformi totali), numărul probabil de bacterii coliforme termotolerante (coliformi
fecali), numărul probabil de streptococi fecali şi numărul probabil de bacterii Escherichia coli. În
urma procesului de epurare s-au înregistrat, în 2010, scăderi ale încărcării microbiene, de până la
4 ordine de mărime.
5. Pentru a stabili dinamica poluării din municipiul Mediaş, s-au identificat principalii
agenţi economici poluatori, făcându-se totodată o trecere în revistă a staţiilor proprii ale acestora,
de preepurare şi epurare.
Folosind legături simple şi grupând valorile medii ale parametrilor, pe distanţe
euclidiene, s-a construit o dendrogramă cu scopul de a ilustra asocierile ce se stabilesc între
întreprinderi, făcând o analiză de similaritate bazată pe produsele finite dar, în acelaşi timp şi
importanţa pentru mediu rezidă din similaritatea pe care acestea o posedă în ce priveşte poluanţii
pe care îi produc.
6. S-au estimat, în premieră, factorii de calitate a apei pe baza valorilor măsurate în
punctele de control de la agenţii economici, utilizând interpolarea prin funcţii spline.
Originalitatea metodei rezidă din încercarea de a estima calitatea apelor prin aplicarea unui grid
de estimare similar celui folosit în analiza, caracterizarea şi taxonomizarea solurilor, folosit de
USDA, pentru a oferi informaţii pe baza cărora să se ia decizii de amplasament al diferitelor
tipuri de agenţi economici, culturi de plante şi, respectiv, zone rezidenţiale, decizii care să
maximizeze resursele şi, respectiv, să minimizeze potenţialele daune datorate unor condiţii
nefavorabile de mediu.
Metoda aplicată a permis vizualizarea punctuală a nivelului de poluare în zona
municipiului Mediaş.
7. Pentru a evalua impactul deversării apelor uzate din zona municipiului Mediaş asupra
râului Târnava Mare (care străbate regiunea) au fost monitorizate, din punct de vedere fizicochimic,
atât efluentul rezultat din staţia de epurare municipală, cât şi trei secţiuni amplasate pe
cursul acestuia (Mediaş, Copşa Mică, Micăsasa), iar sub aspect microbiologic, cursul râului în
amonte şi aval de Mediaş.
Studiul complex efectuat asupra cursului râului Târnava Mare a condus la concluzia că
apele acestuia se încadrează la un nivel constant şi satisfăcător, respectiv în categoria a II-a de
calitate.
Calitatea igienico-sanitară a apei râului Târnava Mare a fost determinată pe baza a opt
grupuri bacteriene: numărul total de germeni mezofili (NTGM), coliformi totali (CT), coliformi
fecali (CF), enterococi (streptococi) fecali (EF), Escherichia coli (EC), clostridii sulfitoreducătoare
(CSR), stafilococi coagulazo-pozitivi (SCP), Pseudomonas aeruginosa (PA). Toate
speciile au fost regăsite în apele râului, în aval încărcarea microbiană fiind mai ridicată decât în
amonte, ceea ce demonstrează necesitatea modernizării staţiei de epurare Mediaş, datorită
riscului prezenţei germenilor patogeni, necesitate justificată de prezenţa genului Escherichia.
Gradul de curăţenie al Târnavei Mari în aval este de 60 %, aparţinând categoriei a II-a de
calitate, în timp ce în amonte scade la 50 %, apa coborând în categoria a III-a de calitate sub
acest aspect.
8. În secţiunea aval de staţia de epurare Mediaş se observă o creştere considerabilă a
bacteriilor amonificatoare, ceea ce confirmă rezultatele configurate prin modelul matematic
prezentat în concluzia 2, în sensul că justifică gradul redus de epurare a NH 4 + (concluzia 1),
precum şi influenţa nefastă a azotului amoniacal aspura procesului de epurare.
9. O contribuţie personală o reprezintă aplicarea metodei neconvenţionale, ecologice, de
epurare a apelor uzate, utilizând tuf vulcanic zeolitic de Rupea, urmărind astfel optimizarea
raportului cost/eficienţă a metodei de epurare. În România, utilizarea tufurilor zeolitice în
aplicaţii alternative de reţinere a poluanţilor din mediu se află într-un stadiu timid de dezvoltare.
XXXI