ISBN 978-606-92489-2-8 - Media Med Publicis

Michaela Amering 

Ingrid Sibitz 

Ralf Gössler 

Heinz Katschnig 

Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 

un seminar pentru persoane cu experienţă în psihoză


Ingrid Sibitz 

Ralf Gössler 



Un seminar pentru persoane cu experienţă în psihoză

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României 

Cunoaşte - Bucură-te de viaţă - Trăieşte mai bine : un seminar pentru 

persoane cu experienţă în psihoză / Michaela Amering, Ingrid Sibitz, 

Ralf Gössler, Heinz Katsching ; trad. de Raluca Elisabeta Vlad. – 

Bucureşti : Media Med Publicis, 2010 

ISBN 978-606-92489-2-8 

I. Amering, Michaela 

II. Sibitz, Ingrid 

III. Göessler, Ralph 

IV. Katsching, Heinz 

V. Vlad, Raluca Elisabeta (trad.) 

615.851 

Autori 

Michaela Amering, Profesor de psihiatrie, Universitatea de Medicină din Viena, Austria, Institutul de 

Psihiatrie Socială Ludwig Boltzmann, Viena, Austria. 

Ingrid Sibitz, Profesor asociat de psihiatrie, Universitatea de Medicină din Viena, Austria, Institutul de 

Psihiatrie Socială Ludwig Boltzmann, Viena, Austria. 

Ralf Gössler, Psihiatru, Psihiatria copilului şi adolescentului, Centrul Neurologic Rosenhügel, Viena, 

Austria 

Heinz Katschnig, Profesor de psihiatrie, Universitatea de Medicină din Viena, Austria; Director, Institutul 

de Psihiatrie Socială Ludwig Boltzmann, Viena, Austria.

Apariţia în limba română a cărţii „Cunoaşte-te, Bucură-te 

de viaţă – Trăieşte mai bine”, carte redactată de prestigio 

sul Institut de Psihiatrie Socială din Viena Ludwig 

Boltzmann făcut celebru de Prof. Dr. Heinz Katschnig şi 

de Prof. Dr. Michaela Amering de la Depar tamentul de 

psihiatrie si psihoterapie al Universitatii de medicina din 

Viena, ar trebui să constituie un eveniment deosebit. 

Dincolo de aspectul strict profesional, este o carte despre 

oameni şi omenie, un exerciţiu uman, care îndeamnă cu 

insistenţă la efortul de sporire a calităţii vieţii, la şanse 

ce se pot oferi oricăruia, de a se putea bucura mai mult 

de viaţă. 

Cuvânt înainte 

Prof. Dr. Mircea Lăzărescu 

Membru de onoare a Academiei de 

Ştiinţe Medicale 

Cine mai păstrează în minte vechea sintagmă stigmatizatoare 

a „nebunului” de care ar trebui să te fereşti, are 

ocazia să constate că cei ce au trecut prin stări psi hotice 

– inclu siv de tip schizofren – chiar dacă au ră mas 

mar caţi, sunt oameni obişnuiţi ce trăiesc firesc printre 

noi, îşi pot dezvolta continuu preocupările, îşi pot îmbogăţi 

continuu viaţa. 

Ideea de desinstituţionalizare în psihiatrie a trecut prin 

eta pe succesive precum: - Evita rea internărilor prelungite 

şi tratarea suferinzilor cât mai aproape de viaţa lor zilnică; 

- Tra ta mente medicamentoase ocupaţionale şi de 

re abi litare; - Iar în prezent, sprijinirea foşti lor suferinzi 

de a-şi asuma experienţa de boală, a depăşi situaţia şi a 

se dezvolta în conti nuare armonios, făcându-şi proiecte, 

bu curându-se de viaţă. 

România a parcurs diverse etape în dezvoltarea grijii 

psihiatrico-sociale pentru sănătatea mentală. În anii 

70-80, în unele „laboratoare de sănătate mentală” din 

ţară s-a dezvoltat ergoterapia, artterapia, diverse forme 

de reabilitare şi reintegrare socială. După o perioa dă de 

stagnare şi regres, în ultimii ani se manifestă din nou un 

interes pentru psihiatria co munitară şi sănătatea mentală. 

În anii 2008-2009 Prof. Dr. H. Katschnig a condus 

în România o echipă de consultanţă ce s-a străduit să 

refacă interesul pentru grija co munitară a celor ce au 

trecut prin suferinţe psihice. Dar, e vorba acum mai mult 

decât de interes. Se impun competenţe şi programe 

efi cient implementate. Pentru aceasta nu ajunge nici 

entuziasmul, nici doar finanţarea. Cartea de faţă răspunde 

acestei nevoi de a se lucra în stil profesionist în

domeniul sprijinirii celor cu probleme psihice, pe baza 

unei expe rienţe de o excepţională valoare, cea a Şcolii 

din Viena. 

Cartea, deşi aparent un manual tehnic, se adresează 

unui cerc foarte mare de cititori po tenţiali. Ceea ce se 

pro pune ca seminarii pentru foştii psihotici, e întrun fel 

valabil pen tru oricine, pentru noi toţi. Adică, să învăţăm 

să ne oprim puţin din tumultul vieţii ce ne împrăştie şi, 

cu răbdare şi grijă, să ne reculegem asupra aspectelor 

apa rent minore ale vieţii. Dar care ne pot îmbogăţi, ne 

pot învăţa cum să ne bucurăm de ea. Şi, de ce nu, să 

facem un pas în direcţia fericirii.


Un seminar pentru persoane cu experienţă în psihoză 

Cuvânt înainte 

9 Prefaţă 

I. Introducere 15 Despre ce este vorba 

19 Cuprinsul seminarelor 

22 Cum trebuie prezentat seminarul 

24 Coordonatorii seminarului 

25 Bibliografia pentru coordonatori 

26 Procedura practică 

II. Ghidul pas cu pas 

pentru fiecare seminar 40 Interviul informativ 

44 Prima întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce este vulnerabilitatea Prima parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Ce pot face pentru a mă simţi mai bine Prima parte 

52 A doua întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce este vulnerabilitatea A doua parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte 

58 A treia întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Cum pot rămâne în formă Prima parte 

64 A patra întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Cum pot rămâne în formă A doua parte 

70 A cincea întâlnire: 

Recapitularea temelor dezbătute în cadrul întâlnirilor precedente 

Feedback 

76 A şasea întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce efecte au medicamentele Prima parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi Prima parte

82 A şaptea întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Ce efecte au medicamentele A doua parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi A doua parte 

88 A opta întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Cum mă comport faţă de prejudecăţi şi discriminări Prima parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată Prima parte 

94 A noua întâlnire: 

Tema nr. 1: Vulnerabilitatea – Cum mă comport faţă de prejudecăţi şi discriminări A doua parte 

Tema nr. 2: Calitatea vieţii – Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată A doua parte 

III. Materiale după pagina 98 

1 Handouturi 

31 Lista prezenţelor 

32 Lista participanţilor 

33 Fişe de evaluare pentru participanţi 

35 Fişe de documentare pentru coordonatori

Prefaţa la ediţia română 

Versiunea originală a acestui manual – dedicată lucrului 

cu persoane care suferă de tulburări mintale pentru a îi 

ajută pe aceştia să îşi îmbunătăţească calitatea viţii – a 

fost pu blicată în limba germană. Cartea a fost deja tradusă 

în limba italiană. Autorii sunt recu noscători editurii 

MEDIA MED PUBLICIS pentru organizarea ediţiei în limba 

romană a acestui manual. 

Acest manual vine în continuarea muncii noastre în 

România pe parcursul ultimilor trei ani în contextual 

Proiectului de Twinning al Comisiei Europene în domeniul 

reformei sănă tăţii mintale. Un principiu cheie al acestui 

proiect a fost centrarea pe nevoile persoanelor cu tulburări 

mintale, ale familiilor şi prietenilor acestora – principiu 

care este în accord total cu centrarea prezentului 

ma nual pe calitatea vieţii. Manualele dezvoltate în cadrul 

pro iectului de twinning pot fi downloadate gratis de la 

adresele: http://lubis.lbg.ac.at şi http://cnsm.org.ro/proiecte/proiect-twining-austria.html 

Am dori să mulţumim Dnei Doctor Ileana Penea şi Dnei 

Monica Roman de la MEDIA MED PUBLICIS peentru 

sprijinul constant oferit şi pentru răbdarea de a produce 

această carte precum şi Dnei Raluca Elisabeta Vlad, 

pentru traducerea cărţii în limba română. 

Dorim să le mulţumim în mod special Dnei Raluca Sfetcu 

şi Dlui Doctor Dan Ghenea, cu care autorii au lucrat împreună 

în cadrul Proiectului de Twinning al Comisiei 

Europene şi care, ca specialişti în domeniul sănătăţii mintale, 

au investit o cantitate considerabilă de efort edi torial 

pentru variantă în limba română a acestei cărţi. Am dori 

să le mulţumim şi Doamnei Gabriele Niedermayer pentru 

verificarea grafică a cărţii şi Dlui doctor Cristian Oana 

pen tru spirijinul oferit în materializarea acestui proiect 

edi torial. 

În cele din urmă, am dori să ne exprimăm aprecierea 

faţă de veteranul psihiatriei sociale ro mâneşti, Profesor 

Mircea Lăzărescu, care a sprijinit constant proiectul de 

re for mă a să nătăţii mintale în România şi care a avut 

ama bilitatea de a scrie prefaţa la ediţia în limba romană 

a acestui manual. 

Sperăm că această carte va veni în sprijinul utilizatorilor 

de servicii de sănătate mintală din România, membrilor 

fa miliilor acestora precum şi profesioniştilor în dificilul 

pro cess de a face faţă unei boli mintale. 

Prefaţa autorilor la 

ediţia în limba română a 

Cunoaşte – Bucură-te 

de viaţă – Trăieşte mai 

bine 


Ralf Gössler 

Ingrid Sibitz 


Viena, iulie 2011 

Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 9

Prefaţă la ediţia originală 

Prefaţă la ediţia 

originală 

Stimaţi cititori, 

Prin acest manual ne adresăm atât bărbaţilor cât şi femeilor, 

din această cauză vom folosi atât forma feminină 

cât şi cea masculină în mod cazual şi interşanjabil. 

Acest volum îşi propune să vă prezinte în mod direct 

lucrarea practică a seminarului Cunoaşte – Bucură-te de 

viaţă – Trăieşte mai bine. Nici seminarul, nici manualul 

nu doresc să încarce şi mai mult viaţa de zi cu zi, ci să 

o simplifice şi să o organizeze. 

Prima parte prezintă pe scurt seminarul, obiectivele şi 

rezultatele acestuia. 

A doua parte oferă un ghid, pas cu pas, pentru fiecare 

întâlnire şi pentru interviul informativ desfăşurat între 

per soanele interesate şi coordonatori. 

Cea de-a treia parte conţine handouturi necesare pentru 

desfăşurarea şi organizarea seminarului, care vor fi împăr 

ţite participanţilor. În această parte veţi găsi şi mate 

rialele utile pentru evaluarea documentaţiei fiecărui 

se minar individual şi a întregului curs, atât pentru coordo 

natori cât şi pentru participanţi. În sfârşit, veţi găsi 

propuneri şi exemple cu privire la des făşurarea semi narului, 

prezentarea acestuia şi cum trebuie împărţit şi/ sau 

pus la dispoziţie materialul. 

Dorim să mulţumim pe această cale doamnei Monika 

Himmelbauer, care se ocupă de ani de zile atât de organizarea 

seminarelor la Viena cât şi de documentare şi 

evaluare. Dânsa a uşurat munca noastră şi, mai ales, 

cea a participanţilor, ajutându-ne să găsim soluţii pentru 

a depăşi toate problemele şi neînţelegerile, păstrând mereu 

eficacitatea şi motivaţiile necesare pentru a con tinua 

activitatea. Doamna Bettina Bartonik a urmărit, în mod 

competent şi încurajator, realizarea manualului, atât prin 

capacitatea sa informatică de admirat cât şi prin ca pacitatea 

sa optimă de a intra în contact cu parti cipanţii. 

Cea mai mare parte a succesului seminarului a fost deter 

minată de participanţi, care nu numai că au făcut posibilă 

realizarea acestuia prin participarea lor activă, dar 

au adus şi contribuţii semnificative, atât în scris cât şi 

10 Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine

Prefaţă la ediţia originală 

oral, astfel încât această prezentare a noastră este considerată 

ca rezultatul unui efort colectiv a partici pan ţilor 

şi a psihiatrilor. 


Ralf Gössler 

Ingrid Sibitz 


Viena, august 2002 



I 

Introducere 


Despre ce este vorba 15 Seminar 

16 Experienţa psihozei 

17 Cunoaşte 

18 Bucură-te de viaţă 

18 Trăieşte mai bine 

Cuprinsul seminarului 19 Tema nr. 1: Cum îmi pot reduce vulnerabilitatea 

21 Tema nr. 2: Cum îmi pot îmbunătăţi calitatea vieţii 

Cum trebuie prezentat seminarul 22 

Coordonatorii seminarului 24 

Bibliografia pentru coordonatori 25 

Procedura practică 26 Primul contact, interviul informativ. 

26 Criterii de participare 

26 Locul de desfăşurare al seminarului 

27 Marimea grupului 

27 Structura temporală 

29 Reguli de conversaţie 

29 Tehnici de comunicare 

31 Structura şi organizarea celor nouă întâlniri 

33 Orarul interviului telefonic 

33 Dosare şi materiale 

33 Rămas bun 

34 Probleme şi întreruperi 

36 Documentaţie şi evaluare 


Introducere 

Seminarul Cunoaşte – bucură-te de viaţă – trăieşte mai bine 

oferă persoanelor afectate de psihoză, pe de o parte, sfa turi 

pentru o mai buna gestionare a problemelor datorate afecţiunii 

– aspect fundamental în programele psihoeducative 

– şi, pe de alta parte, – aspect care repre zinta o inovaţie 

impor tantă – dă sfaturi pentru îmbună tăţirea calităţii vieţii. 

O parte din continut este specific afecţiunii, informand cu 

pri vire la caracteristicile psihozei schizofrenice. Aceste teme 

sunt grupate sub titlul Cum imi pot reduce vulnerabilitatea 

O altă parte, destul de amplă, furnizează informaţii care privesc 

calitatea vieţii; acestea sunt informaţii generale, nu 

spe cifice afecţiunii. Acest grup tematic este intitulat Cum 

îmi pot îmbunătăţi calitatea vieţii 

Despre ce este vorba 

Seminarul este organizat în nouă întâlniri, câte una pe săptămână, 

fiecare cu durata de 75 de minute. Destina tarii sunt 

pa cienţi aflati sub tratament, trimişi de medicul lor, care le 

re comandă acest seminar ca propunere adiţio nală la terapiile 

în desfăşurare. 

Seminarul se diferenţiază, prin mai multe aspecte, de alte 

propuneri de activitate şi/ sau terapii de grup pentru pa cienţii 

afectaţi de psihoză. Caracteristicile sale pot fi clarificate mai 

bine analizând conceptele individuale fo lo site în titlu. 

Propunerea de seminar, care nu înlocuieşte tratamentul medical 

şi psihosocial ci se alătură acestora, poate fi înţeles ca 

un instrument de normalizare a vieţii pacienţi lor. Este posibilă 

compararea acestui seminar cu alte propu neri oferite astăzi 

persoanelor, cum ar fi spre exemplu Cum pot îmbunătăţi 

ges tionarea timpului Bucă tă ria coreeană sau Viaţa alături 

de plante. Cuprinsul semina rului şi sfaturile furnizate trebuie 

prezentate în mod con vin gător şi încurajator. Pot fi dobândite 

cunoştinţe şi com petenţe. Transpunerea celor învăţate 

în planificarea vieţii cotidiene rămâne la alegerea şi în 

res ponsabilitatea par ticipanţilor. 

„Seminar” 

Pentru persoanele care suferă de psihoză şi consecinţele 

acesteia, accesul la sprijin existenţial este adesea limitat prin 

comparatie cu posibilităţile pe care le au persoanele sănătoase. 

Seminarul Cunoaşte – bucură-te de viaţă – trăieşte 

mai bine este oferit tocmai pentru a schimba această situaţie. 

Participanţii trebuie să accepte insa in acest scop limitele 

impuse de timpul scurt pe care il au la dispoziţie in timpul 

seminarului, si este necesar să devina capabili să integreze 

in mod autonom in viata de zi cu zi informaţiile şi stimulii la 

care sunt expusi in cadrul seminarului. 


Introducere 

Este important de subliniat caracterul formativ al acestor 

întâlniri. În această ofertă socioterapeutică, contrar a ceea ce 

se întâmplă în cadrul întâlnirilor de psihoterapie, participanţii 

trebuie să înţeleagă rolul lor de clienţi şi nu de pacienţi. Tema 

şi scopul seminarului consta in încurajarea auto-capacitării, 

a conceptului de empowerment. 

Alegerea de a limita seminarul la nouă întâlniri este în strânsă 

legătură cu obiectivul fixat, deoarece acesta trebuie viaţa de 

zi cu zi a indivizilor, şi accesibil unui număr cât mai mare de 

persoane, fiind astfel important ca această activitate su plimentară 

să nu dureze mult. Este necesar, aşadar, ca coordonatorii 

să organizeze cât mai bine activitatea, pentru a obţine 

rezultate maxime şi, mai ales, demonstrarea utilitatii pentru 

viata de cu zi a seminarului. 

În cele ce urmează va fi aprofundată praspectul gestionarii 

cât mai eficiente a problemelor determinate de limitările 

tempo rale şi de conţinut ale întâlnirilor. 

„Experienţa psihozei“ 

Seminarul este destinat persoanelor afectate de psihoză 

schizo frenică aflate sub tratament. Din cauza mai multor probleme 

conceptuale şi a neînţelegerilor derivate din termenul 

Schizofrenie, am ales să folosim în această lucrare termenul 

de Psihoză. 

Psihoza se manifestă prin mai multe simptome, asociate 

între ele şi cu evoluţie diferită. Experienţa psihotică este cu 

siguranţă foarte specială şi nu poate fi înţeleasă nici uşor şi 

nici pe deplin de catre cei care nu o trăiesc. Trauma, deri vată 

din experienţa psihotică, are consecinţe de durată în timp 

cum ar fi, de exemplu, nesiguranţa, frica, tendinţa de izo lare, 

lipsa încrederii în sine. Această trăire este comună tuturor 

participanţilor, dar nu şi pentru coordonatori. 

Pentru desfăşurarea seminarului este esenţial ca, în reelaborarea 

conţinuturilor şi în dezbaterea acestora, toţi participanţii 

să isi relateze propria experienţă. Forma seminarului ţine 

seama de eventuale caracteristici ale participantului, condiţio 

nate de afecţiune, cum ar fi, spre exemplu, afecţiuni cognitive 

sau capacitate limitată de atenţie. 


Introducere 

În cadrul acestui seminar participanţii trebuie să dobândească 

cunoştinţe. Seminarul este organizat astfel încât, jumătate 

din timpul său este dedicat cunoaşterii afecţiunii, examinată 

din punctul de vedere al modelului vulnerabilitate – stres 

– coping, care astăzi înregistrează tot mai mult succes. În 

partea dedicată temei Cum pot reduce vulnerabilitatea sunt 

dezbătute subiectele Care sunt medicamentele folosite în 

psihiatrie şi Care sunt primele semne ale afecţiunii. În 

această parte a seminarului, cunoaşterea psihiatrică specializată 

a afecţiunii are un rol foarte important, asa cum se 

întâmplă şi în programele psiho-educative. 

„Cunoaşte“ 

Nu numai experţii, ci şi participanţii cunosc afecţiunea 

într-o anumită măsură. Cunoştinţele expertului au avantajul 

faptului că derivă dintr-o experienţă ce îşi trage originea 

din contactul cu numeroase persoane, dar şi dezavantajul 

faptului că fiecare individ este considerat şi înţeles doar 

parţial, în individualismul său. Cunoştinţele persoanelor cu 

o experienţă proprie în psihoză au avantajul faptului că se 

cunosc pe sine înşişi, foarte detaliat, dar au, în acelaşi timp 

dezavantajul faptului că nu cunosc experienţele mai multor 

persoane cu aceeaşi afecţiune. Acest tip de cunoştinţe sunt 

indicate ca subiective. 

Prin numărul crescut de grupuri de auto-ajutor, au fost 

individualizaţi mulţi pacienţi psihotici care, participând la 

aceste grupuri, au cunoscut experienţele celorlalte persoane 

cu aceeaşi patologie, dobândind în acest fel o cunoaştere 

obiectivă a afecţiunii. În plus, pot fi culese informaţii cu 

privire la patologia psihiatrică şi consultând cărţi sau navigând 

pe internet. Seminarul oferă, pe de o parte, posibilitatea 

dobândirii unei cunoaşteri specializate şi, pe de altă parte, 

participanţii sunt încurajaţi în cunoaşterea afecţiunii şi prin 

intermediul schimbului de informaţii şi de experienţe care 

emerg în cadrul grupului, oferind si informaţii fie despre 

ofertelepsihiatrice existente fie despre grupurile de autoajutor. 

Cel de-al doilea tip de cunoaştere, furnizat de acest seminar, 

este cunoaşterea şi organizarea propriei existenţe. Acestui 

subiect îi este dedicat aceeaşi perioadă de timp precum temei 

Cunoaşterea afecţiunii. Această temă este dezbătută sub 

titlul Cum imi pot îmbunătăţi calitatea vieţii. Exemple tipice 

sunt Cum imi pot îmbunătăţi mediul de viaţă, Cum pot sa imi 

cultiv prieteniile În ceea ce priveşte acest subiect, seminarul 


Introducere 

prezintă o selecţie din cadrul mai multor cursuri şi cărţi care 

dez bat tema îmbunătăţirii vieţii, cunoaşterea acestor informa 

ţii putând fi de ajutor atât persoanelor sănătoase cât şi 

celor bolnave. În plus, participanţii şi coordonatorii vor adu ce 

în discuţie propriile cunoştinţe „subiective“ despre aceas ta 

tema. 

„Bucură-te de viaţă” 

Boala poate deteriora mai multor arii existenţiale, determinand 

astfel, adesea, scăderea posibilităţilor şi/ sau capacităţilor 

de a trăi şi de a se bucura de viaţă. Aceste consecinţe poate 

fi generate de simptome cum ar fi depresia, anxietatea şi 

simptomatologia negativă. Capacitatea de a se bucura de 

viata poate fi influenţată negativ şi de alţi factori cum ar fi 

incapacitatea de a restabili legături cu prietenii, pierderea 

obiceiurilor zilnice, ca de exemplu, practicarea unui sport 

sau o situaţie financiară nouă, defavorabilă. Deseori, boala 

apare timpuriu, se înregistrează o afecţiune cognitivă, astfel 

încât individul are nevoie de stimuli şi încurajări continue. 

Nu lipsesc publicaţiile care furnizează sfaturi şi soluţii pentru 

a te bucura cât mai mult de viaţă. Din studiul mai multor 

manuale propuse şi din experienţele derivate direct din seminarele 

desfăşurate până acum, am tras mai multe con cluzii; 

acestea indică clar faptul că a ştii să te bucuri de viaţă este 

o artă care trebuie exprimată şi practicată. 

„Trăieşte mai bine” 

A trăi mai bine nu este doar o dorinţă pe care o avem toţi; 

în medicina modernă este şi un scop esenţial al intervenţiilor 

tera peutice, deseori chiar mai important decât înlăturarea şi/ 

sau reducerea simptomelor. Calitatea vieţii persoanelor care 

suferă de boli psihice depinde de factori diferiţi cum ar fi 

ca litatea asistenţei, prezenţa depresiei, percepţia binelui subiectiv, 

gradul de susţinere socială, autonomia personală, 

rolul în societate, precum şi resursele, inclusiv cele financiare. 

Multe dintre aceste condiţii pentru o calitate ridicată a vieţii 

depind în special de factori economici şi socio-politici, altele 

în schimb sunt determinate de factori individuali, de evaluări 

şi de comportamente subiective. 


Introducere 

Seminarul are scopul prioritar de a cunoaste ce anume se 

poate face şi cum se poate contribui activ la îmbunătăţirea 

propriilor condiţii de viaţă. După cum am amintit anterior, 

acesta este împărţit în două părţi, fiind dezbătute cele două 

teme importante: 

Cuprinsul seminarului 

1. Cum pot reduce vulnerabilitatea 

2. Cum îmi pot îmbunătăţi calitatea vieţii 

Seminarul este organizat astfel încât să fie dedicate aceelaşi 

timp şi aceeaşi importanţă atât temei Afecţiune – repre zentată 

de vulnerabilitate cât şi temei Calitatea vieţii. 

Pentru ambele teme am ales să comunicăm informaţii specifice, 

astfel încât să poată fi dezbătute în timpul stabilit. Dar 

nu a fost mereu uşor! Feedbackul pozitiv al participanţilor la 

seminarul de la Viena şi din cadrul centrelor germane, ne-a 

ajutat şi ne-a uşurat munca foarte mult, permiţându-ne să 

împărţim întâlnirile în forma actuală. 

Din această experienţă reiese un mesaj esenţial: la toate 

pro blemele există o soluţie şi trebuie să ne stabilim drept 

obiec tiv găsirea acestei soluţii. 

Conceptele de bază ale seminarului sunt învăţarea posibilă şi 

oportunitatea de a aplicaceea ce a fost învăţat. Participanţii 

au posibilitatea de a învăţa, pe baza exemplelor, cum se 

poate reflecta asupra temelor cum ar fi Vulnerabilitatea, Cali 

tatea vieţii, asupra problemelor determinate de afecţiune şi 

de calitatea scăzută a propriei existenţe. 

Este important să subliniem faptul că expertiza moderatorilor 

şi confruntarea experienţelor mai multor persoane cu dificultăţi 

similare pot ajuta în amplificarea razei de acţiune şi a 

capacităţii de soluţionare a problemelor. 

Cunoaşterea gamei serviciilor oferite de sistemul sanitar, 

cum ar fi intervenţiile socio-terapeutice, psihoterapeutice şi 

farmaco-terapeutice, grupuri de auto-ajutor, alte servicii chiar 

şi non medicale, sunt indispensabile pentru a putea lucra în 

mod activ la punerea în aplicare a soluţiilor individuale. 

Pentru tema Cum pot reduce vulnerabilitatea ne-am orientat 

spre temele clasice ale programelor psihoterapeutice, prezen 

tate în programele publicate până astăzi (RODER 2001; 

KISERG/ HORNUNG 1998; WIENBERG 2002; a se vedea biblio grafia 

pentru coordonatori). Ca model de afecţiune este fo losit 

modelul vulnerabilitate – stres – coping. 

Tema 1: Cum îmi pot reduce 

vulnerabilitatea 


Introducere 

Din acest capitol fac parte temele precum vulnerabilitatea şi 

stresul, riscul de recădere psihică, simptome, debutul afecţiunii, 

strategii de depăşire/ gestionare (coping), acţiunea 

medi camentelor şi efectele lor nedorite în tratamentul acut 

şi pe termen lung, stigmatizarea şi discriminarea. 

Pentru a clarifica termenul de Vulnerabilitate pot fi folosite 

diferite expresii cum ar fi fragilitatea, predispoziţia ridicată la 

stres sau capacitatea mai scăzută de a rezista, sensul acestora 

putând fi ales în mod individual. 

Prima temă Cum pot reduce vulnerabilitatea se împarte în 

patru unităţi care vor fi dezbătute pas cu pas în prima jumătate 

a întâlnirilor (de la I la IV şi de la VI la IX). Întâlnirea 

cen trală, a V-a, va fi dedicată reluării şi repetării a ceea ce a 

fost realizat, pentru a discuta cu privire la eventuale greutăţi 

şi pentru a evalua gradul de învăţare al participanţilor. 

Ce este vulnerabilitatea (întâlnirea 1 şi 2) 

În ce constă vulnerabilitatea mea 

Ce reprezintă un factor de stres pentru mine 

Ce relaţie există între vulnerabilitate şi stres 

(modelul vulnerabilitate – stres – coping) 

Cum pot gestiona cât mai bine stresul 

Ce pot face împotriva simptomelor (întâlnirea 3 şi 4) 

Ce sunt simptomele 

Cum pot învăţa să gestionez cât mai bine 

simptomele 

Care sunt primele semne de alarmă 

Cum reacţionez corect la primele semne de alarmă 

Ce efecte au medicamentele (întâlnirea 6 şi 7) 

Care sunt medicamentele folosite în psihiatrie 

Cum pot medicamentele să reducă vulnerabilitatea 

Cum tolerez efectele nedorite 

Ce medicament este mai indicat pentru mine 


Introducere 

Cum mă comport faţă de prejudecăţi şi discriminări 

(întâlnirea 8 şi 9) 

Care sunt prejudecăţile cele mai frecvente faţă de 

bolnavii psihici 

Ce consecinţe au prejudecăţile asupra bolnavilor 

psihici 

Cum mă comport faţă de discriminările de toate 

zilele 

Cum pot „demola” prejudecăţi şi discriminări 

Cea de-a doua parte a fiecărui seminar se ocupă de tema 

calitatii vieţii, care nu ii priveşte doar pe cei care au experienţa 

psihozei – asa cum face tema vulnerabilităţii – ci ne poate 

ajuta pe toţi, indiferent de starea de sănătate sau de boală. 

Şi pentru această temă a trebuit să facem o alegere, care 

este rezultatul reflectiilor teoretice, a lecturii mai multor publi 

caţii şi programe de curs şi al feedbackului primit de la 

primii 100 de participanţi la seminar. 

Tema 2: Cum îmi pot îmbunătăţi 

calitatea vieţii 

Sunt dezbătute, aşadar, subiecte care privesc bunăstarea 

individuală, cresterea plăcerii, organizarea mediului, bucuria 

de a trăi, sănătatea fizică, fitness, sport, nutriţie, contacte 

so ciale, rolul social, stilul de comunicare, soluţionarea conflic 

telor, organizarea vieţii zilnice şi activitate. 

Tema Cum imi pot îmbunătăţi calitatea vieţii se poate rezuma 

în patru unităţi dezbătute în cea de-a doua jumătate a 

fiecărei întâlniri (de la tema 1 la 4 şi de la 6 la 9). Întâlnirea 

cen trală, a 5-a, va fi dedicată repetării şi feedbackului. 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine (întâlnirea 1 şi 

2) 

Cum se atinge bunăstarea 

Cum mă pot simţi mai bine 

De ce anume depinde bucuria de a trăi 

Ce influenţă are mediul asupra bunăstării mele 

Cum pot face ca mediul meu de viaţă să fie mai 

plăcut 

Cum rămân în formă (întâlnirea 3 şi 4) 

Ce beneficii îmi oferă activitatea fizică 

Cum pot face pentru a mă menţine în formă fizică 

Ce obiceiuri alimentare îmbunătăţesc sănătatea 

mea 

De ce anume am nevoie pentru a mă simţi bine mult 

timp 


Introducere 

Cum mă pot simţi bine împreună cu ceilalţi (întâlnirea 

6 şi 7) 

Ce pot face împreună cu ceilalţi pentru a mă simţi 

bine 

Cum interacţionez cu persoane noi 

Cum gestionez conflictele 

Cum pot cultiva prietenii 

Cum pot face ca viaţa mea să fie mai activă şi 

organizată (întâlnirea 8 şi 9) 

Cum pot deveni independent 

Cum îmi organizez ziua 

Cum găsesc un ritm plăcut de activitate şi cum mă 

recuperez după o activitate 

Cum îmi pot amplifica interesele 

Cum trebuie prezentat 

seminarul 

Seminarul se adresează pacienţilor sub tratament aplicat de 

specialişti privaţi sau structuri publice, care sunt într-o etapă 

stabilă a afecţiunii. Reprezintă o propunere complementară 

a unui tratament în curs; doctorii curanţi şi ceilalţi furnizori 

de servicii medicale care tratează pacienţii, stabilesc dacă 

aceş tia pot beneficia den aceste întâlniri şi le recomandă 

par ti ciparea la seminarii. 

Psihiatrii privaţi şi cei din cadrul structurilor publice sunt 

primii care trebuie contactaţi când se decide programarea 

semi narului într-o anumită zonă, pentru a stimula interesul 

lor. 

În baza experienţei noastre, în ceea ce priveşte contactul cu 

colegii, putem da următoarele sugestii: 

Medicii curanţi care recomandă participarea trebuie să fie 

siguri că în timpul întâlnirilor nu vor fi furnizate informaţii 

diferite de cele furnizate de acestia, cu privire la afecţiuni 

şi terapii. Este importantă, aşadar, oferirea unor informaţii 

clare şi precise asupra conţinutului seminarelor. 

Psihiatrii privaţi şi cei din cadrul structurilor publice pot 

fi informaţi prin material publicitar. Informarea poate fi 

efectuată şi prin colocvii. Furnizorii de servicii medicale 

pot lua materialul pentru ei şi pentru pacienţii cărora do- 


Introducere 

resc să le recomande cursul. Materialul informativ se găseş 

te în partea a III-a a Manualului. 

La Viena, campania informativă pe care am propus-o 

medicilor cu privire la tema Psihoeducatie, in general, si 

seminarul Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai 

bine, în particular, a atras mulţi participanţi şi a fost foarte 

importantă pentru a convinge medicii să recomande 

cursul pacienţilor lor. 

Este foarte importantă clarificarea, încă de la început, a 

faptului că organizatorii nu doresc să preia în ingrijire pacienţii 

trimisi (nu există nici o competiţie în acest sens) 

sau să modifice abordările terapeutice. Pacienţii vor continua 

să beneficieze de asistenţa medicală şi de alte forme 

terapeutice. 

În timpul seminarului se modifică, în anumite cazuri, 

nive lul de cunoaştere a pacienţilor, favorizat şi de confrun 

tarea cu coordonatorii în timpul dezbaterilor. În acest 

cadru atât de delicat, pentru a evita probleme şi po si bile 

neînţelegeri, este foarte important să favo rizăm contactul 

între medicii şi/ sau furnizorii care ţin pa cien ţii sub 

tra tament şi promotorii seminarului. 

Prezentarea seminarului, pentru înregistrarea participanţilor, 

trebuie să fie plăcută şi intrigantă. Materialul publicitar pe 

care l-am realizat la Viena, sub formă de dosare, se distinge 

prin următoarele caracteristici: 

Un design general în ceea ce priveşte scrisul, stilul şi 

culoarea. 

Poze ale organizatorilor şi ale coordonatorilor. 

Clarificarea indicaţiilor cu privire la anunţ, modalităţile 

de participare şi de înscriere. 

Format atractiv, astfel încât să iasă în evidenţă dintre 

celelalte plicuri primite prin poştă. 

Mai multe buzunare: într-un dosar frumos şi mare 

pentru colegi se găsesc mai multe dosare mici care pot 

fi împărţite pacienţilor. 

Experienţa noastră ne-a demonstrat că această modalitate 

de prezentare grafică este foarte pozitivă, deoarece atrage 

interesul persoanelor. 


Introducere 

Oferta unui astfel de seminar, neaşteptată şi neobişnuită 

pentru mulţi pacienţi, poate genera teama acestora şi in 

consecinta pot decide să nu participe. Este importantă, 

aşadar, capacitatea de a-i atrage şi de a-i motiva, dar se 

recomandă, de asemenea, acţionarea cu grijă şi fără grabă. 

Trebuie precizat faptul că şi detaliile aparent nesemnificative, 

cum ar fi pozele coordonatorilor şi modalitatea exactă de 

înscriere la interviul informativ, pot fi importante. Este uşor 

ca şi pacienţii cei mai motivaţi să renunţe dacă observă că 

seminarul propus nu este bine organizat. 

Coordonatorii seminarului 

Coordonatorii trebuie să aibă o experienţă vastă în gestionarea 

relaţiei atât individuale cât şi de grup cu persoanele afectate 

de psihoză. Acest tip de experienţă este proprie psihiatrilor, 

psi hologilor, psihoterapeuţilor, terapeuţilor în reabilitare, infir 

mierilor, pedagogilor, operatorilor socio-sanitari şi altor 

per soane competente. 

Pentru tema Vulnerabilitate este importantă o pregătire psihiatrică 

specializată. Tema Ce efecte au medicamentele 

ne ce sită o competenţă farmaceutică specifică. În cazul în 

care coordonatorii nu deţin cunoştinţe suficiente în acest 

do meniu pentru întâlnirile în care este dezbătută această 

temă (întâlnirile 6 şi 7) se va solicita intervenţia unui expert. 

Toţi coordonatorii ar trebui să acţioneze în conformitate cu 

un model de colaborare în activitatea terapeutică şi ar trebui 

să favorizeze o relaţie echilibrată între furnizorii de servicii 

şi pacienţi, acţionând după motoul negociere nu tratament. 

În condiţii optime grupurile ar putea fi coordonate de două 

persoane. Aceasta varianta prezintă multe avantaje, dar în 

practică nu este întotdeauna posibilă. La Viena, grupurile 

au fost asistate de un singur coordonator; două persoane 

co or do nau în acelaşi timp mai multe seminarii. În cazuri 

excep ţio nale se puteau înlocui reciproc şi puteau dezbate 

pro prii le experienţe. Această modalitate de abordare este 

reco mandată şi ajută la garantarea unei calităţi cât mai bune 

a seminariilor şi a unei calităţi cât mai bune a vieţii coor donatorilor. 


Introducere 

Recomandăm studierea Manualului 1 al setului de manuale 

„Linii directoare pentru îmbunătăţirea îngrijirilor de sănătate 

mintală în România”, produs în cadrul proiectului de twinning 

al Comisiei Europene în România „Sprijin pentru dez voltarea 

ser viciilor comunitare de sănătate mintală şi de in sti tu ţionali 

zarea persoanelor cu tulburări mintale” şi editat de Heinz 

Katschnig, Mugur Ciumăgeanu, Dan Ghenea şi Raluca 

Sfetcu. Setul cuprinde: 

Manual 1: Set de Instrumente pentru serviciile de 

sănătate mintală 

Manual 2: Curs structurat pentru terapie ocupaţională 

Manual 3: Manual pentru activităţi antistigma în şcoli 

Manual 4: Training pentru screening interactiv psihiatric 

pentru medicii de familie 

Acestea pot fi downloadate de la adresele: http://lubis.lbg. 

ac.at şi http://cnsm.org.ro/proiecte/proiect-twining-austria. 

html 

Bibliografia pentru 

coordonatori 

Ca bibliografie recomandată enumerăm următoarele lucrări 

in limba engleza, care se ocupă de diferite teme relevante 

pentru seminar. 

Linhorst DM. Empowering people with severe mental illness: 

a practical guide. Oxford University Press, New York 2005. 

Yalom Y.D. The theory and practice of group psychotherapy. 

Forth Edition. Basic Books Inc, New York 2005. 

Katschnig, H.; Freeman, H.; Sartorius. N. Quality of life in 

mental disorders. 2nd edition Wiley, London 2006. 

Ascher-Svanum H., Krause A.A. Psychoeducational groups 

for patients with schizophrenia: A guide for practitioners. 

Aspen Publishers, Gaithersburg 1991. 

Brenner H.D., Böker W., Genner R (Editors). The treatment 

of schizophrenia – status and emerging trends. Hogrefe & 

Huber Publishers, Göttingen 2001. 

Walsh J. Psychoeducation in mental health. Lyceum Books, 

Chicago 2009. 

Amering M., Schmolke M. Recovery in mental health: 

Reshaping scientific and clinical responsibilities. World 

Psychiatric Association. John Wiley & Sons. England 

2009. 

Maj M., Sartorius N. (Editors) Schizophrenia. John Wiley & 

Sons. Second Edition. England 2003. 

Empowerment 

Dinamica grupului 

Calitatea vieţii 

Psiho-educaţie 

Schizofrenie 


Introducere 

Procedura practică 

Primul contact, 

interviul informativ, 

criterii de participare 

Potenţialii participanţi sunt invitaţi de medicii lor curanţi şi/ 

sau de alţi profesionisti ai echipei care îi ţin sub tratament, 

şi le este furnizat materialul informativ. 

În baza experienţei noastre, vă sfătuim să puneţi la dispoziţie 

şi un număr de telefon pentru a uşura contactul între organizatori 

şi potenţialii participanţi. Este util şi un mesaj preînregistrat 

care să furnizeze toate informaţiile pentru a putea 

contacta operatorii, avizând, în special, că la o anumită oră 

va fi disponibil un operator care va putea răspunde la întrebările 

privind programul şi va putea stabili o întâlnire pentru 

interviul informativ. 

Deseori, chiar în timpul primului telefon, se poate înţelege 

dacă persoana poate participa la seminar şi în acest caz 

o puteţi motiva şi mai mult, iar în caz contrar (în caz de 

informaţii greşite cu privire la conţinutul şi obiectivele seminarului 

sau greşeli cu privire la destinatari) persoana respectivă 

se poate convinge să nu participe la seminar. 

În timpul interviului informativ, care este individual, coor donatorii 

şi potenţialii participanţi se vor cunoaşte, vor schimba 

informaţii şi vor examina toate modalităţile de participare, 

după cum este indicat în partea a doua a manualului. Este 

fundamentală clarificarea, în acest prim interviu, dacă semi 

narul este adecvat sau nu persoanei respective, dacă persoana 

este motivată, chiar şi după ce a primit informaţiile 

spe ci fice, şi dacă poate participa în mod activ. Trebuie să 

înţele geţi în primul rând dacă este vorba despre o persoană 

cu psihoză de tip schizofrenic, dacă există limitări datorate 

afecţiunii (psihoză în fază acută, acatizie gravă, tulburări 

cognitive care pot influenţa negativ comunicarea) sau dependente 

de organizare (cum ar fi probleme de mobilitate 

şi/ sau de timp); în acest caz nu se recomandă participarea 

la seminar. După această etapă trebuie să stabiliţi clar proce 

durile organizatorice (a se vedea a doua parte: Interviul 

Infor mativ). 

Locul de desfăşurare al 

seminarului 

Conceptul de bază al seminarului este Normalitatea: persoanele 

cu experienţă în psihoză trebuie să găsească în seminar 

condiţii similare celor oferite în viaţa de zi cu zi. Este important, 

aşadar, ca seminarele să aibă loc în afara sediilor psihi 

a trice instituţionale. La Viena, întâlnirile s-au desfăşurat în 

spa ţiul unui institut de cercetare transformat într-o casă şi/ 

sau într-un birou. Structurile publice, amenajate ca săli de 

formare sunt bune pentru a fi folosite ca sediu de desfăşurare 

a seminarului. 


Introducere 

În caz contrar, se pot folosi şi alte spaţii, cum ar fi spitalul de 

zi, policlinici, cabinete psihiatrice private, cabinete asemă nătoare. 

Trebuie să se pună la dispoziţie o tablă de scris. 

Grupul ideal ar trebui să fie compus din maxim 6-8 participanţi; 

dacă a fost atins acest număr ar trebui să se organizeze 

un alt seminar, ţinând cont de faptul că perioada de aşteptare 

pentru grupul nou nu trebuie să depăşească 4-6 săptămâni. 

Mărimea grupului 

Pentru a atinge un număr suficient de înscrieri, iniţiativa trebuie 

promovată în mod activ. În cazul în care perioada de 

aşteptare se prelungeşte, este necesară menţinerea contactului 

cu cei care doresc să participe şi informarea lor continuă, 

altfel există riscul ca aceştia să nu mai fie interesaţi şi/ sau 

să se schimbe etapa afecţiunii astfel încât ei nu vor mai 

putea participa. 

Se poate începe cu 8-10 participanţi deoarece, în timpul semi 

narului, există mereu persoane care renunţă şi astfel se 

atinge numărul optim de 6-8 persoane. 

Pe baza experienţei noastre şi din bibliografia pe care o avem 

la dispoziţie, putem spune că există un procent de 25% din 

participanţi care încheie seminarul înainte de termen. 

Despre motivele posibile şi despre legătura cu aceştia, se va 

vorbi mai târziu. 

Cele nouă întâlniri au loc mereu în aceeaşi zi a săptă mâ nii 

şi la aceeaşi oră; dacă ziua respectivă coincide cu sărbă tori 

şi/ sau zile festive, trebuie stabilit de comun acord cu gru pul 

o zi de recuperare, stabilind datele şi înregistrându-le în programul 

distribuit. 

Structura temporală 

Handout 1/1: Program, pag. 3 

din Materiale 

Orarul trebuie stabilit pe baza programului zilnic al parti cipanţilor; 

deseori orarul după masă este printre cele preferate, 

deoarece întruneşte exigenţe diferite, cum ar fi cele ale persoanelor 

care lucrează sau care preferă să nu iasă din casa 

seara târziu. 

Întâlnirile seminarului durează de fiecare dată 75 de minute: 

30 de minute de seminar – 15 minute pauză – 30 minute 

de seminar. Prima întâlnire va dura 15 minute în plus (pentru 

introducerea de circa 10 minute cu pauză concluzivă de 5 

minute). 


Introducere 

Această organizare temporală trebuie respectată în mod 

categoric, chiar dacă subiectul dezbătut necesită mai mult 

timp şi/ sau se doreşte continuarea dezbaterii. Este foarte 

important ca participanţii să ştie că există o perioadă de timp 

bine stabilită, de care trebuie să se ţină cont, respectând şi 

pauzele şi încheierea. Mulţi participanţi au nevoie de această 

clarificare extremă, altfel se riscă supraîncărcarea lor şi 

prin urmare nu vor reusi isi dozeze bine efortul. Natura întâlnirilor 

implică, în mod inevitabil, solicitări de continuare a 

dezbaterii chiar dacă timpul la dispoziţie s-a terminat. Este 

fundamentală respectarea organizării temporale şi integrarea 

în timpul prevăzut. O posibilitate, pentru a gestiona această 

pro blemă este fixarea clară a orarului final şi permiterea 

celor interesaţi să continue dezbaterea în timp ce restul îşi 

iau rămas bun. 

În timpul pauzei se pot oferi băuturi şi gustări, ceea ce contribuie 

la realizarea unui mediu plăcut; se poate permite fumarea 

unei ţigări, ceea ce este fundamental pentru unii parti 

cipanţi dat fiind faptul că în timp ce se lucrează nu se 

poate fuma, mânca sau bea. 

Reguli de conversaţie 

Handout 0/1: Reguli de 

conversaţie, Materiale pag. 1 

Garantarea confidenţialităţii: ceea ce este dezbătut în 

grup nu trebuie relatat altor persoane. 

Fiecare trebuie să încheie discuţia fără nici o întrerupere 

din partea celorlalţi: la un moment dat vorbeste o 

singura persoana 

Toţi participanţii pot aduce o contribuţie proprie, şi 

chiar este solicitat direct acest lucru. În cazul în care 

o persoană nu doreşte să-şi exprime părerea cu privire 

la un subiect, poate spune, de exemplu, despre acest 

subiect nu aş vrea să spun nimic sau aş prefera să nu 

vorbesc. 

Stabilirea modalităţii de adresare reciprocă (de exemplu 

participanţii îşi vorbesc cu TU, şi coordonatorii şi 

participanţii cu DUMNEAVOASTRĂ). 

În caz de nevoie, este permisă părăsirea sălii şi intrarea 

după scurt timp. 

Aceste reguli de conversaţie sunt distribuite potenţialilor 

par ti cipanţi în timpul interviului informativ. 

Tehnici de comunicare 

Pe baza experienţei noastre putem afirma că un grup de 6-8 

persoane afectate de psihoză şi sub terapie cunoaşte deja 

multe informaţii dintre cele furnizate, astfel încât coordonatorii 

trebuie să ţină seama de acest lucru. Trebuie să clarifice, să 

aprofundeze şi să facă înţelese tuturor aceste cunoştinţe superficiale 

şi care, deseori, nu corespund realităţii. 


Introducere 

Coordonatorii trebuie să structureze întâlnirile în mod exact şi 

riguros, să ghideze grupul atât în relaţie cu tema propusă cât 

şi cu descoperirea propriilor cunoştinţe. Această procedură 

este cunoscută ca tehnica descoperirii ghidate. Nu trebuie 

să se impună nimanui sa colaboreze, dar trebuie să se ţină 

seama de cunoştinţele grupului şi să se identifice imediat 

stă rile de spirit şi nevoile participanţilor. 

În grupurile compuse din persoane afectate de psihoză, un 

rol fundamental îl joacă organizarea exactă a grupului însuşi. 

Aceasta înseamnă: informaţii scurte şi repetate asupra subiec 

tului; solicitarea colaborării participanţilor în mod pre cis 

şi structurat, rugându-i să intervină pe rând la diverse teme 

sau intrebari; garantarea respectării riguroase a regulilor de 

conversaţie, de exemplu, participanţii trebuie să ştie şi, în 

caz de nevoie, să-şi amintească ce trebuie să spună când nu 

do resc să răspundă. 

Când grupul reuşeşte să lucreze bine aplicând aceste reguli, 

organizarea poate fi revăzută ţinând seama de părerea 

tuturor; se poate vorbi liber cerând mereu cuvântul şi fără a 

interveni în timpul discursului celorlalţi. In cazul în care acest 

lucru se întâmplă fără probleme, puteti incerca, de asemenea, 

discuţii libere. Dacă, în schimb, se creează confuzie, nu 

există un schimb de păreri sau nu există o participare egală, 

coordonatorii trebuie să intervină şi să modifice organizarea. 

Este necesară sublinierea meticuloasă a acestui aspect, 

deoa rece grupurile formate din persoane neafectate de psihoză 

pot avea o structură mai elastică şi liberă, care, în 

schimb, este riscantă pentru persoanele afectate de psihoză, 

deoarece pot usor sa apara probleme de comunicare. Este 

indispensabil, aşadar, ca cel puţin la început participanţii să 

dispună de o susţinere structurală precisă şi clară şi apoi se 

poate chiar modifica organizarea. Cu timpul, pe parcursul 

întâlnirilor, crescând cradul de cunoaştere reciprocă, se contu 

rează un dinamism mai accentuat în interacţiunea par ti cipanţilor. 

Acest aspect trebuie recunoscut, respectat şi controlat 

de coordonatori, deoarece nu trebuie folosită teh nica 

dinamicii de grup dacă aceasta nu este prevăzută ca metodă 

de folosit în timpul seminarului. 

Rezultatul pozitiv este o atitudine de stimă necondiţionată. 

Observaţiile trebuie comentate pozitiv în orice caz; părerile şi, 

în special, criticile trebuie formulate sub formă de propunere 

pentru îmbunătăţire şi trebuie acceptate. 

Exemple „Tema luată în considerare de dumneavoastră este 


Introducere 

foarte importantă. În cadrul unei întâlniri viitoare ne vom 

ocu pa de aceasta mai detaliat, iar atunci vă voi invita să o 

pro puneţi din nou.” 

Sau „Mulţumesc foarte mult, intervenţia dumneavoastră 

este foarte pertinentă. Dar aş vrea să o întrerupem acum, 

pen tru a putea asculta şi ce au de spus ceilalţi.” 

Sau „Mulţumesc foarte mult pentru sinceritatea dumneavoastră. 

Din păcate astăzi nu putem verifica dacă această 

pro blemă ridicată de dumneavoastră îi priveşte şi pe ceilalţi 

sau oglindeşte doar situaţia dumneavoastră.” 

Structura şi organizarea celor 

nouă întâlniri 

În ghidul pas cu pas (partea II a acestui manual) fiecare întâlnire 

este descrisă în mod detaliat. Cu excepţia primei întâlniri, 

care oferă o parte introductivă de 10 minute şi o pauză 

de 5 minute, fiecare întâlnire este organizată după aceeaşi 

sche mă: 

În prima parte sunt dezbătute pe rând cele patru teme ale 

vul nerabilităţii şi cele patru teme privind calitatea vieţii. Este 

respectată următoarea schemă: în prima parte este dez bătută 

o temă privind vulnerabilitatea; după pauză, în cea de-a 

doua parte a seminarului se discută un subiect privind calitatea 

vieţii. Astfel, fiecare întâlnire se încheie cu o temă care 

nu se ocupă în special de afecţiune ci de aspectele ca lităţii 

vieţii (v.p. 31). 

Pentru a uşura înţelegerea şi a evita o oboseală excesivă a 

participanţilor, fiecare dintre cele patru teme ale vulnera bilităţii 

şi ale calităţii vieţii trebuie dezbătute în două întâlniri 

succesive (tema Ce este vulnerabilitatea din prima şi a doua 

întâlnire). Ce-a de-a cincia întâlnire, cea centrală din cea de-a 

cincea săptămână, este dedicată repetării şi feedbackului 

(v.p. 32). 


Introducere 

(până la minutul 5) 

Introducere 

După introducere este împărţită foaia de prezenţa. 

Runda fulger: Participanţii sunt încurajaţi să descrie, 

pe rând, pe scurt şi fără comentarii, propria stare emoţională. 

Aceasta după întrebările „Ce mai faceţi S-a 

întâmplat ceva important de la ultima întâlnire” 

Va urma o analiză a temelor întâlnirilor precedente 

şi vor fi prezentate temele pentru întâlnirea din ziua 

respectivă. 


Partea principală 

VULNERABILITATEA 

Prima tema: VULNERABILITATEA 

a. Informaţii cu privire la conţinut, dezbatere, exerciţii 

b. Împărţirea handouturilor 

c. Temă pentru acasă până la următoarea întâlnire 


Pauză 


Partea principală 

CALITATEA VIEŢII 

A doua temă: CALITATEA VIEŢII 

a. Informaţii cu privire la conţinut, dezbatere, exerciţii 

b. Împărţirea handouturilor 

c. Temă pentru acasă până la următoarea întâlnire 


Încheiere 

Runda fulger 

Rezumarea întâlnirii şi scurtă prezentare a întâlnirii 

succesive 

Evaluarea întâlnirii 


Introducere 

Întâlnirea I 

Introducere minutul 1 – 10 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce anume este vulnerabilitatea Prima parte minutul 16 – 45 

Tema II: Calitatea vieţii Ce pot face pentru a mă simţi mai bine Prima parte minutul 61 – 90 

Întâlnirea II 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte minutul 1 – 30 

Tema II: Calitatea vieţii Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte minutul 46 – 75 

Întâlnirea III 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte minutul 1 – 30 

Tema II: Calitatea vieţii Cum pot rămâne în formă Prima parte minutul 46 – 75 

Întâlnirea IV 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte minutul 1 – 30 

Tema II: Calitatea vieţii Cum pot rămâne în formă A doua parte minutul 46 – 75 

Întâlnirea V 

Rezumare minutul 1 – 30 

Feedback minutul 46 – 75 

Întâlnirea VI 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce efecte au medicamentele Prima parte minutul 1 – 30 

Tema II: Calitatea vieţii Cum pot face să mă simt bine cu ceilalţi Prima parte minutul 46 – 75 

Întâlnirea VII 

Tema I: Vulnerabilitatea Ce efecte au medicamentele A doua parte minutul 1 – 30 

Tema II: Calitatea vieţii Cum pot face să mă simt bine cu ceilalţi A doua parte minutul 46 – 75 

Tema I: Vulnerabilitatea 

Tema II: Calitatea vieţii 

Tema I: Vulnerabilitatea 

Tema II: Calitatea vieţii 

Întâlnirea VIII 

Cum mă comport faţă de prejudecăţi şi discriminări Prima parte 

minutul 1 – 30 

Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată Prima parte 


Întâlnirea IX 

Cum mă comport faţă de prejudecăţi şi discriminări A doua parte 


Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată A doua parte 



Introducere 

Cea de-a doua parte a acestui manual oferă un ghid pas 

cu pas pentru fiecare întâlnire individuală şi pentru interviul 

informativ individual. 

În timpul seminarului, o dată pe săptămână, într-un orar 

stabilit (de exemplu, marţi de la orele 15.00 la 17.00) 

trebuie permis participanţilor să poată comunica telefonic 

cu coordonatorii, astfel încât aceştia să poată răspunde 

la întrebările rămase fără răspuns sau pentru a clarifica 

eventuale neînţelegeri. 

La fiecare întâlnire este împărţit şi pus la dispoziţie materialul 

(handouturile). Fiecare participant primeşte, la prima întâlnire, 

un dosar în care poate ataşa toate materialele. Materialul 

de împărţit participanţilor se găseşte în partea a III-a a 

Manualului. 

Orarul interviului telefonic 

Dosare şi materiale 

Referinţele la acest material sunt prezente în coloana laterală 

(scris cu verde), iar în cuprinsul fiecărei întâlniri apar cu verde 

numerele paginilor care privesc partea a III-a. 

Trebuie să mai fie adăugate însă alte materiale colectate pe 

loc: 

Programele propunerilor sportive locale (a treia întâlnire) 

Fluturaşi şi/ sau reviste ale organizaţiilor locale 

asemănătoare (a şasea întâlnire) 

Informaţii privind grupurile de auto-ajutor (a cincia şi a 

opta întâlnire) 

Material din cadrul unor campanii locale împotriva 

stigmatizării (a noua întâlnire) 

În plus, se recomandă ca, în cazul în care este posibil, să 

fie expuse la sediul seminarului toate propunerile de întâlniri 

care au drept temă psihoză, anunţurile şi programele unor 

iniţiative culturale şi tot ceea ce poate contribui şi stimula 

participarea la viaţa socială. 

La Viena membrii unor grupuri s-au întâlnit, după finalizarea 

seminarului, o dată pe lună, timp de un an. Ne-am gândit 

să comparăm, timp de trei ani, câţiva dintre participanţii 

la seminare, alegând, în mod cazual, dintre persoanele din 

cadrul grupurilor cu durata de nouă săptămâni şi dintre cele 

din cadrul grupurilor care au avut întâlniri succesive. Am 

observat că posibilitatea de a se întâlni după finalizarea 

seminarului a fost foarte apreciată, mai mult decât atât, 

câţiva membri ai grupului care nu au continuat să se 

întâlnească s-au plâns că nu au avut această şansă. Modelul 

nostru de cercetare, însă, nu ne-a permis să acordăm tuturor 

această posibilitate. 

Rămas bun 


Introducere 

Date fiind aceste rezultate, ar trebui încurajată dorinţa 

participanţilor de a se întâlni, astfel încât pot fi sugerate 

diferite modalităţi de continuare a acestei experienţe, 

informându-i cu privire la grupurile de auto-ajutor şi 

încurajându-i să noteze datele necesare şi să le păstreze. 

Pe de altă parte, chiar în timpul seminarului şi, în special, 

când sunt propuse exerciţiile pentru tema contacte sociale, 

participanţii îşi schimbă adresele şi numerele de telefon; în 

anumite grupuri se conturează prietenii şi unele persoane 

chiar reuşesc să se întâlnească după încheierea seminarului. 

În baza experienţei noastre am constatat că, deseori, este 

greu ca participanţii să se poată organiza singuri, de aceea 

am decis să programăm o întâlnire lunară pentru toţi foştii 

participanţi. Aceasta necesită doar un minut de organizare 

şi coordonare; dacă devine o obişnuinţă, se poate stabili, tot 

în cadrul grupului, ca participanţii să se organizeze ei înşişi 

şi, în acest caz, specialiştii pot participa doar ocazional la 

întâlniri. 

Dar fiind faptul că propunerea noastră este doar cea de curs, 

până acum nu am pus în aplicare acest proiect. Însă cu 

ocazia prezentării primelor rezultate ale evaluării seminarului 

către foştii participanţi, am discutat posibilitatea organizării 

unei mese rotunde privind tema sănătăţii şi am fost susţinuţi 

de cei prezenţi la acest proiect. 

Probleme şi întreruperi 

Este important să ne întrebăm, din mai multe puncte de 

vedere, cine poate beneficia de acest seminar. Aceasta 

pentru a individualiza destinatarii, atât în timpul publicării 

cât şi în timpul alegerii concrete a participanţilor, la primul 

interviu. Se pot aplica diferite criterii cum ar fi diagnosticul, 

motivarea şi deficitul datorat afecţiunii. 

Structurarea precisă şi stabilă a seminarului permite 

participarea celor cu eventuale limitări datorate afecţiunii. 

Însă etapa acută a bolii, prezenţa unor tulburări de gândire 

sau de simptome pozitive şi/ sau negative ar putea împiedica 

participarea sau o pot face chiar imposibilă, acelasi licru 

fiind valabil pentru tulburările fobice sau o simptomatologie 

negativă gravă. În timpul seminarului, coordonatorii trebuie 

să se întrebe mereu dacă acesta este adecvat unei anumite 

persoane, dacă este momentul adecvat pentru respectiva 

persoană să participe la seminar, dacă această persoană se 

poate adapta organizării (prezenţa regulată, concentrare în 

timpul întâlnirilor, capacitate de participare la structurarea 

grupului), dacă conţinutul seminarului îl interesează şi dacă 

poate trage foloase din acesta. 


Introducere 

Din experienţa noastră, şi în baza bibliografiei programelor 

psi ho-educative, se poate deduce faptul că aproximativ o 

pă trime din participanţi nu frecventează seminarul până la 

sfâr şit. Motivele sunt mai multe, dar în general, abandonarea 

este determinată în special de o uşoară oboseală sau de imposibilitatea 

de a acorda suficientă atenţie; aceste fenomene 

sunt influenţate de afecţiune şi ar trebui evidenţiate chiar de 

la interviul informativ. 

Persoanele cu psihoză în etapa acută nu ar trebui îndemnate 

să participe la seminar deoarece tulburările în gândire pot împiedica 

prezenţa regulată. Fobia socială, claustrofobia, acatizia 

ar putea face imposibilă, de asemenea, frecventarea grupului. 

Dacă în timpul seminarului reiese faptul că o persoană 

este foarte obosită, poate fi util un interviu individual pentru 

a clarifica situaţia, ajutând persoana respectivă să nu conside 

re un eşec nevoia eventuală de întrerupere a cursului, reco 

man dând participarea într-o perioadă ulterioară. 

Probleme care privesc dificultatea de a acorda atenţie suficientă 

pot fi soluţionate prin contribuţia participanţilor înşişi, 

sporind rolul lor activ şi folosind contribuţiile lor în coordonare, 

stimulându-i să aibă aşteptări mai mari. În general acestea 

sunt doar anumite momente pe care participanţii reuşesc să 

le depăşească. După experienţa noastră, foarte rar acesta a 

fost un motiv de întrerupere. 

Pentru moderatori o provocare mai mare o constituie faptul 

că unii dintre participanţi nu pot tolera să fie confruntaţi cu 

subiectul bolii lor şi cu alte persoane care suferă de acelaşi 

diagnostic. Această problemă se poate ascunde în spatele 

pro blemei de a fi “subprovocat” sau “suprataxat”. Anumiţi 

par ti cipanţi sunt convinşi că vor fi deprimaţi dacă vor vorbi 

des pre eventuale limitări datorate afecţiunii sau dacă se vor 

confrunta cu suferinţele celorlalţi. Acestea pot trezi sentimente 

şi amintiri care ar putea afecta optimismul lor şi dorinţa 

de a se însănătoşi complet. 

Dacă în timpul seminarului, în care sunt abordate multe 

teme pozitive, şi care ar trebui să favorizeze relaxarea, apar 

si tuaţiile indicate mai sus în cazul anumitor participanţi, va 

tre bui organizată o întâlnire individuală pentru a dezbate problema 

în mod specific. Deseori acest lucru este suficient 

pen tru a îndepărta grijile. Dacă, în schimb, este evident faptul 

că discutarea afecţiunii provoacă anxietate pentru persoana 

res pectivă¸ trebuie recunoscut că pentru aceasta nu este 

mo men tul adecvat de participare. Este important să nu se 

sub estimeze această reacţie de protecţie. Este necesară 

asi gu ra rea persoanei că va putea participa la un seminar 

succesiv. 


Introducere 

Această încurajare este importantă şi în cazurile de înde părtare 

cum ar fi, spre exemplu, incompatibilitatea intre anumiţi 

participanţi care poate lua naştere din predominanţa unui sex 

asupra celuilalt, din faptul că nu există o înţelegere reciprocă 

bună între participanţi sau din cauza faptului că deja dinainte 

aceştia nu erau în relaţii bune. 

Documentaţie şi evaluare 

Schimbul de experienţe şi păreri între coordonatori şi participanţi, 

precum şi schimbul între coordonatori înşişi, sunt 

esenţiale pentru succesul seminarului. Pentru a face cât mai 

simplă această procedură, sunt anexate fişele de evaluare 

şi de documentare, utile coordonatorilor şi participanţilor 

pen tru evaluarea seminarului, atât în mod general cât şi în 

cadrul întâlnirilor individuale (partea III): 

Fişele de evaluare 1 şi 2 pentru exprimarea opiniilor 

participanţilor cu privire la fiecare întâlnire individuală şi 

la seminar în general. 

Fişele de documentare 1 şi 2 pentru exprimarea opiniilor 

coordonatorilor cu privire la fiecare întâlnire individuală 

şi la seminar în general. 

La începutul fiecărei întâlniri este necesar ca fiecare 

participant să-şi noteze prezenţa pe foaia de prezenţe. 

La cea de-a cincea întâlnire va fi redactată o listă cu 

adresele participanţilor care doresc să intre în contact 

cu ceilalţi. Această listă va fi xeroxată şi împărţită 

participanţilor interesaţi. 


II 

Ghidul pas cu pas pentru fiecare 

întâlnire individuală 


Interviul informativ 40 

41 Handout 0/1: Reguli de conversaţie şi scopuri ale seminarului 

41 Handout 0/2: Organizarea seminarului 

Întâlnirea I 44 

45 Introducere 

45 Handout 1/1: Întâlniri şi teme ale seminarului 

Tema I: Vulnerabilitatea 47 Ce anume este vulnerabilitatea Prima parte 

47 Handout 1/2: Modelul celor 3 etape de dezvoltare a psihozei 

47 Handout 1/3: „Schizofrenia – Ce este” 

Tema II: Calitatea vieţii 49 Ce pot face pentru a mă simţi mai bine Prima parte 

49 Handout 1/4: Sugestii pentru un stil de viaţă favorabil bucuriei 

49 Handout 1/5: Evaluarea starii de bine zilnice 

Întâlnirea II 52 

Tema I: Vulnerabilitatea 53 Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte 

54 Handout 2/1: Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului 

54 Handout 2/2: Obiective şi abordari terapeutice în gestionarea psihozei 

Tema II: Calitatea vieţii 56 Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte 

56 Handout 2/3: Căi spre starea de bine 

Întâlnirea III 58 

Tema I: Vulnerabilitatea 59 Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 

60 Handout 3/1: Simptome psihotice 

60 Handout 3/2: Cauzele grijilor şi ale încordării 

Tema II: Calitatea vieţii 61 Cum pot rămâne în formă Prima parte 

61 Handout 3/3: Activităţi fizice 

Întâlnirea IV 64 

Tema I: Vulnerabilitatea 65 Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 

66 Handout 4/1: Plan de criză 

Tema II: Calitatea vieţii 67 Cum pot rămâne în formă A doua parte 

68 Handout 4/2: O gustare cu conştiinţă: mai bună decât orice regim alimentar 

Întâlnirea V 70 

Tema I: 71 Recapitularea întâlnirilor 1-4 

72 Handout 5/1: Cum să facem faţă pozitiv propriilor emoţii 

72 Handout 5/2: Masajul de activare 

Tema II: 74 Feedback 

75 Handout 5/3: Obiectivele seminarului 

Întâlnirea VI 76 

Tema I: Vulnerabilitate 77 Ce efecte au medicamentele Prima parte 

78 Handout 6/1: Medicamentele în psihiatrie 

Tema II: Calitatea vieţii 79 Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi Prima parte 

80 Handout 6/2: Sfaturi pentru o interacţiune bună cu ceilalţi 


Întâlnirea VII 82 

Tema I: Vulnerabilitate 83 Ce efecte au medicamentele A doua parte 

84 Handout 7/1: Sinapsa 

84 Handout 7/2: Riscul de recădere psihică 

Tema II: Calitatea vieţii 85 Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi 

A doua parte 

86 Handout 7/3: Sugestii pentru gestionarea conflictelor 

Întâlnirea VIII 88 

Tema I: Vulnerabilitate 89 Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări Prima parte 

90 Handout 8/1: Schizofrenia – şapte mituri 

90 Handout 8/2: Stigmatizarea – boala care urmeaza / sechelă a schizofreniei 

Tema II: Calitatea vieţii 91 Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată Prima parte 

92 Handout 8/3: Lista activităţilor pozitive 

92 Handout 8/4: Strategii împotriva pasivităţii 

Întâlnirea IX 94 

Tema I: Vulnerabilitate 95 Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări A doua parte 

96 Handout 9/1: Schizofrenia – punctul de vedere al unui pacient 

Tema II: Calitatea vieţii 97 Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată A doua parte 

97 Handout 9/2: Bibliografie recomandată 

97 Handout 9/3: Adrese utile 


Interviul informativ 

1 

2 

Handout 0/1: Reguli de conversaţie şi scopuri ale seminarului 

Handout 0/2: Organizarea seminarului 



În cadrul interviului informativ coordonatorii vor cunoaşte 

potenţialii participanţi, printr-un colocviu individual. 

Con ţi nu tul colocviului informativ: 

1. Clarificaţi dacă seminarul este adaptat persoanei 

interesate. 

Cum a aflat despre seminar 

De ce doreşte să participe la seminar 

Este afectat sau a fost afectat de o psihoză de tip 

schizofrenic 

Ce simptome ale afecţiunii sunt încă prezente 

Faza acută a psihozei a trecut deja 

Această persoană poate beneficia de seminar din 

punct de vedere cognitiv 

Are capacităţile pentru a participa la terapia de 

grup 

Ştie să asculte 

Cu ce mijloace va ajunge la sediul seminarului 

Se poate prezenta regulat la întâlniri 

2. Furnizaţi informaţiile privind caracteristicile seminarului. 

Sunt clarificate temele şi condiţiile de bază (limite temporale 

şi de conţinut) ale seminarului. 

Regulile de conversaţie şi scopurile seminarului, precum şi 

orga nizarea acestuia, sunt discutate şi acordate ca materiale. 

Handout 0/1 

Handout 0/2 

Materiale 

0/1 

Materiale 

0/2 

Reguli de conversaţie şi obiective ale seminarului 


Garantarea confidenţialităţii: ceea ce este dezbătut în grup nu trebuie relatat altor 

persoane. 

Fiecare trebuie să încheie discuţia fără nici o întrerupere din partea celorlalţi: la un 

moment dat vorbeste o singura persoana. 

Toţi participanţii pot aduce o contribuţie proprie, şi chiar este solicitat direct acest lucru. 

În cazul în care o persoană nu doreşte să-şi exprime părerea cu privire la un subiect, 

poate spune, de exemplu, despre acest subiect nu aş vrea să spun nimic sau aş prefera 

să nu vorbesc. 

Stabilirea modalităţii de adresare reciprocă (de exemplu participanţii îşi vorbesc cu TU, şi 

coordonatorii şi participanţii cu DUMNEAVOASTRĂ). 

În caz de nevoie este posibilă părăsirea sălii şi intrarea după scurt timp. 

Obiective 

Dobândirea unor cunoştinţe în mod activ 

Sa poata discuta cu ceilalţi participanţi 

Descoperirea unor nevoi proprii şi capacitatea de a le exterioriza 

Descoperirea propriilor posibilitati de acţiune 

Acorduri cu privire la seminarul „Cunoaşte – Bucură-te de viaţă 

– Trăieşte mai bine”. 

1. Frecvenţă regulată 

Pentru a putea trage într-adevăr foloase din acest seminar, este necesară frecventarea 

regulată a acestuia. Vă invităm aşadar să participaţi la toate întâlnirile. În cazul în care 

nu veţi putea participa la o întâlnire, vă rugăm să comunicaţi absenţa dumneavoastră la 

următorul număr de telefon: 

Număr de telefon…………………………………………………………………………… 

Vă rugăm să lăsaţi eventual un mesaj robotului telefonic. 

Notă: Întâlnirile vor fi săptămânale, timp de 9 săptămâni. Acestea vor avea o durată de 

75 de minute (două seminarii de câte 30 de minute şi o pauză de 15 minute), cu exceptia 

primei întâlniri care va dura 90 de minute. 

2. Asistenţă medicală specializată 

Participanţii la seminar vor fi asistaţi de psihiatrul lor. 

3. Discreţie şi confidenţialitate 

Fiecare participant trebuie să declare că nu va comunica unor persoane externe grupului 

ceea ce va afla în timpul seminarului cu privire la ceilalţi participanţi (confesiuni, secrete, 

etc.). 

4. Părerea dumneavoastră 

Pentru a garanta calitatea programului, vi se va cere în mod regulat părerea, chiar şi în 

scris. Aceste date vor rămâne anonime. 

5. Interviul telefonic 

În timpul seminarului există posibilitatea de a comunica prin telefon cu coordonatorul sau 

coordonatoarea în fiecare zi de ………………………. între orele…………………………. 

Declar că accept conţinutul acestui acord. 

………………….. ………………………………… ……………………......... 

Data Nume Semnătura 

În cazul în care nu vă prezentaţi la unul sau mai multe întâlniri şi nu primim nici o veste de la dumneavoastră, vă 

vom putea contacta. Vă rugăm, aşadar, să ne comunicaţi cum vă putem contacta pentru a ne asigura că sunteţi 

bine. 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Adresa 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Telefon 

………………………………………………………………………………………………............................. 

e-mail 

1 Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 




3. Cereţi informaţii cu privire la condiţiile de viaţă şi ante ceden 

tele fiecărui participant. 

Ce definiţii ale boli cunoaşte 

De cât timp este bolnav 

De cât timp urmează tratamentul 

Ce terapii farmacologice şi psihologice urmează 

Cum trăieşte (locul de muncă, locuinţă, relaţii sociale, 

organizarea zilei) 

A avut experienţe precedente cu programe 

psihosociale 

4. Acorduri privind procedurile. 

Când se consideră că persoana interesată este adecvată 

pen tru a frecventa seminarul, trebuie clarificat acordul 

asu pra procedurilor, care pot fi acceptate imediat. Deseori, 

însă, este necesar ca potenţialul participant să se 

mai gândească; în acest caz trebuie stabilit termenul de 

înain tare a răspunsului definitiv, prin telefon sau personal. 

Apoi, tot în cadrul interviului informativ, se clarifică înscri 

erea unui număr suficient de participanţi şi dacă pot 

fi orga nizate grupuri noi (v.p. 27). Trebuie discutat şi cu 

privire la tim pul maxim de aşteptare pentru începerea 

seminarului şi moda lităţile de informare ale persoanelor 

interesate. În gene ral coordonatorii îi contactează telefonic 

pe partici panţi; dacă cineva nu are telefon sau nu doreşte 

să pri mească telefoane, poate fi informat prin poştă 

sau per soana respectivă va putea suna periodic. 



ÎNTÂLNIREA I 

Introducere 45 

45 Handout 1/1: Întâlniri şi teme ale seminarului 

Prima tema: Vulnerabilitatea 47 Ce anume este vulnerabilitatea Prima parte 

47 Handout 1/2: Modelul celor 3 etape de dezvoltare a psihozei 

47 Handout 1/3: „Schizofrenia – Ce anume este” 

A doua temă: Calitatea vieţii 49 Ce pot face pentru a mă simţi mai bine Prima parte 

49 Handout 1/4: Sugestii pentru un stil de viaţă plin de bunăstare 

49 Handout 1/5: Evaluarea bunăstării zilnice 


I 

II 

V 

Introducere 

Introducere 

Împărţiţi dosarele cu materialul şi stabiliţi întâlnirile de 

comun acord cu participanţii (Fişă: Întâlniri şi teme ale 

seminarului). 

Lăsaţi lista de prezenţă să treacă pe la fiecare participant şi 

ridicaţi fişele completate şi semnate cuprinzând acordurile 

cu privire la seminar, împărţite în timpul interviului informativ, 

şi xeroxaţi-le (participanţii vor primi o copie). 

Prezentarea programului pentru prima oră a întâlnirii. 

Introducere 

Organizare 

Handout1/1 

Lista prezenţilor 

Handout 0/2 

Minute 1-10 


Materiale 

1/1 

Materiale 

Materiale 

0/2 

Întâlniri şi teme ale seminarului 

„Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine” 

Ziua săptămânii, data 

……………………. Prima întâlnire Introducere 

Ce anume este vulnerabilitatea Prima parte 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine Prima parte 

……………………. A doua întâlnire Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte 

……………………. A treia întâlnire Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 

Cum pot rămâne în formă Prima parte 

……………………. A patra întâlnire Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 

Cum pot rămâne în formă A doua parte 

……………………. A cincia întâlnire Recapitularea temelor dezbătute în cadrul 

întâlnirilor precedente 

Feedback 

……………………. A şasea întâlnire Ce efecte au medicamentele Prima parte 

Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu 

ceilalţi Prima parte 

……………………. A şaptea întâlnire Ce efecte au medicamentele A doua parte 


ceilalţi A doua parte 

……………………. A opta întâlnire Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări 

Prima parte 

Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată 

Prima parte 

……………………. A noua întâlnire Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări 

A doua parte 


A doua parte 

Orar: Început …....………………...……. Sfârşit …….………………. 

Coordonare ……………………………………………………………….... 

Date ale coordonatorului .......................................................... 

Telefon …………………………………………………………………….... 

Lista de prezenţă 

Întâlnirea Întâlnirea Întâlnirea 

VII VIII 

IX 

Întâlnirea Întâlnirea 

VI 

Întâlnirea 

IV 

Întâlnirea Întâlnirea Întâlnirea 

III 

Participant .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 


















etc.). 








………………….. ………………………………… ……………………......... 




bine. 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Adresa 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Telefon 

………………………………………………………………………………………………............................. 

e-mail 

E-mail ……………………………………………………………………..... 




Coordonatorul şi participanţii se prezintă (locul de muncă, 

situaţia familială, organizarea timpului liber). Aşteptările 

participanţilor trebuie scrise pe tablă. 

Coordonatorul (încheind): 

„Mă aştept ca dumneavoastră să contribuiţi cu părerile 

şi experienţele dumneavoastră la activitatea de grup 

şi să tragem cu toţii foloase din acest schimb reciproc. 

Pentru organizarea seminarului am selectat cunoştinţele 

specialiştilor cu privire la modalitatea cea mai bună de a 

trai cu psihoza şi la modalitatea de îmbunătăţire a propriei 

vieţi. Toate aceste informaţii le veţi găsi în materialul 

anexat. Fiecare va pune la dispoziţie propriile cunoştinţe, 

derivate din experienţa personală, astfel încât, la sfârşit 

să putem avea pentru fiecare temă un bagaj bogat de 

cunoştinţe şi experienţe.” 

Prezentarea participanţilor 


Ghidul pas cu pas pentru fiecare seminar 

Obiectivele seminarului 

Reguli de conversaţie şi 

obiective 

Handout 0/1 

Introducere 

„De-a lungul celor nouă săptămâni va fi mereu problema 

timpului insuficient şi limitat de dezbatere a temelor. Obiectivele 

seminarului sunt: reelaborarea cunoştin ţelor; punerea 

lor în practică; cunoaşterea şanselor şi a pro punerilor, pe 

care le veţi putea folosi în viaţa dumneavoastră, alegând cele 

care sunt cele mai importante pentru voi.” 

Dezbaterea regulilor de conversaţie şi a obiectivelor 

seminarului care vor fi scrise deja pe tablă înainte de 

întâlnire: 



Descoperirea unor nevoi proprii şi capacitatea de a le 

exterioriza 


Temele zilei 

„După pauză vom introduce două teme, a căror dezbatere 

va continua săptămâna viitoare. 

Ce este vulnerabilitatea 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine” 

Materiale 

0/1 




persoane. 










Obiective 






Minutul 11-15 

Pauză 


Prima întâlnire 

Prima temă: Vulnerabilitatea 


a. Ce este vulnerabilitatea 

„Cu toţii sunteţi experţi în psihoză. Psihoza se dezvoltă în 

baza unei anumite vulnerabilităţi (explicarea termenului). 

Ce termeni cunoaşteţi ca sinonime ale cuvântului „vulnera 

bili tate”” 

Vulnerabilitate = sensibilitate = predispoziţie ridicată la 

stres = fra gilitate = capacitate limitată în a rezista. 

Vulnerabilitatea 

Minutul 16-45 



Scrieţi pe tablă întrebarea „Cum observaţi fragilitatea 

dum nea voastră” şi lăsaţi participanţii să dea exemple. 

Aveţi grijă ca fiecare participant să comenteze cu privire 

la acest subiect. 

Semne ale vulnerabilităţii 

b. Materiale 

Modelul celor trei etape de dezvoltare a psihozei Aveţi 

gri jă ca fiecare participant să comenteze cu privire la 

acest subiect. 

„Schizofrenia – ce anume este” 

Handout 1/2 

Handout 1/3 

Materiale 

1/2 

Materiale 

1/3 

Modelul celor trei etape de dezvoltare a psihozei 

„Schizofrenia” – ce este 

Termenul „Schizofrenie” a fost introdus pentru prima dată de psihiatrul 

elveţian Eugen Bleuler pentru a indica disocierea dintre gândire şi 

afectivitate. În 1911 a scris lucrarea „Dementia praecox sau grupa 

schizofreniilor” deoarece considera că există mai multe forme ale 

acestei boli. Acest lucru este încă valabil. Toate aceste forme pot 

fi înţelese în baza modelului Vulnerabilitate – stres, în sensul că o 

anumită vulnerabilitate, pentru anumite persoane, poate produce, în 

momente diferite ale vieţii, simptome psihotice, precum alterarea 

gândirii, a percepţiilor, a afectivităţii, a fricii sau a ideilor obsesive. 

Vulnerabilitatea, împreună cu factorii psiho-sociali şi biologici, joacă un rol fundamental în 

geneza psihozei. Gradul vulnerabilităţii se schimbă însă, în mod individual, astfel încât unei 

vulnerabilităţi ridicate nu îi corespunde în mod obligatoriu o probabilitate mare de afecţiune. 

În clasificarea internaţională a afecţiunilor, elaborată de Organizaţia 

Mondială pentru Sănătate (ICD-10) şi folosită în special în scopuri 

statistice, psihozele schizofrenice sunt catalogate cu codul F2. În 

plus, sunt evidenţiate mai multe subcategorii, precum schizofrenia 

paranoidă, catatonică, nediferenţiată, dezorganizată, reziduală. Codul 

F2 cuprinde şi tulburarea schizo – afectivă, tulburările psihice de 

scurtă durată şi psihozele induse de substanţe. 

Formele diferite de psihoză schizofrenică se pot distinge în funcţie de 

evoluţia lor; în plus, simptomele pot fi diferite în funcţie de etapele 

afecţiunii şi aceasta explică posibilitatea unor diagnostice diferite. 

Persoanele cu vulnerabilitate crescută sunt însă predispuse să trăiască în situaţii de stres şi 

ar putea apărea crize psihotice acute dacă sunt supuse unor condiţii stresante (atât acute 

cât şi cronice). 

Evoluţia afecţiunii este individuală, foarte diferită şi nu poate fi stabilită dinainte. Aproximativ 

2/3 dintre persoanele bolnave se însănătoşesc complet sau incomplet şi 1/3 suferă o 

afecţiune gravă de lungă durată; pentru aceste persoane, însă, este posibilă o îmbunătăţire 

sau chiar însănătoşirea după mulţi ani. 

Termenii „schizofrenie” şi „schizofrenic” sunt folosite des în mod 

ambiguu şi dispreţuitor, indicând în mod greşit „personalităţi 

descompuse” sau „caractere incoerente”. Termenul „schizofrenic” este 

des folosit ca o insultă, dar „schizofrenia”, ca afecţiune, nu are nimic 

de-a face cu acesta. Din cauza atâtor confuzii cu privire la termenul 

„schizofrenie”, astăzi este folosit termenul mai general de „psihoză”. 




Ghidul pas cu pas pentur fiecare seminar 

Evoluţia psihozei 


c. Temă pentru acasă 

„Citiţi paginile xeroxate, vom discuta împreună data viitoa 

re conţinutul acestora şi că voi prezenta modelul de 

de pă şire a vulnerabilităţii şi a stresului.” 

Minutul 46-60 

Pauză 


Prima întâlnire 

A doua temă: Calitatea vieţii 


a. Ce pot face pentru a mă simţi mai bine 

„De ce anume aveţi nevoie pentru a vă simţi bine” Răspunsurile 

vor fi scrise pe tablă. 


Minutul 61-85 

Bunăstarea 


„O posibilitate de sporire a bunăstării dumneavoastră 

con stă în sporirea capacităţii de a vă bucura, concentrân 

du-vă în mod conştient asupra simţurilor”. Va urma 

un exerciţiu de degustare „Fiecare să aleagă dintre mai 

mul te gusturi (de exemplu: fructe confiate) o bucată, pe 

care o va descrie cu atenţie (forma, culoarea, etc.) Apoi, 

cine doreşte, poate închide ochii şi poate analiza textura 

bu căţii pentru a evidenţia caracteristicile (suprafaţă, consistenţă). 

Ne vom concentra apoi pe miros şi în sfârşit 

vom băga fructul în gură pentru a simţi gustul.” Se face 

schimb de experienţe (Cum a fost exerciţiul de degustare 

Ce aţi simţit) 

Capacitatea de a te bucura 

b. Materiale 

Sugestii privind un stil de viaţă plin de bunăstare. Eva luarea 

bunăstării zilnice. 

Handout 1/4 

Handout 1/5 

Materiale 

1/4 

Materiale 

1/5 

1/5 

Materiale 

Sfaturi pentru un stil de viaţă favorabil bucuriei 

Evaluarea starii de bine zilnice 

A patra zi: ………………………………… 


1. Bucuria necesită timp 

Pentru a putea într-adevăr să ne bucurăm este nevoie de calm şi de timp =disponibil. 

Regulă: programaţi în mod conştient activităţile, cum ar fi, de exemplu, baia, plimbarea, 

admirarea peisajului, mâncatul, lecturarea, ascultarea muzicii. 

2. Bucuria este posibilă 

Deseori plăcerea este contrastată de preconcepţii negative şi de o incapacitate de simţire 

şi/ sau de căutare a bunăstării, spre exemplu: cine nu munceşte nici să nu mănânce, cine se 

opreşte e pierdut, tot ceea ce fac trebuie să fie util, etc. 

Regulă: este important să descoperim ce anume ne poate aduce fericire în viaţa de zi cu zi 

şi să acţionăm pentru a atinge acest scop. 

3. Bucuria necesită conştiinţă 

Adevărata plăcere necesită concentrare şi atenţie în momentul în care se trăieşte. 

Regulă: dedicaţi-vă plăcerii în mod conştient, atent şi îndepărtaţi posibile neatenţii. 

4. Bucuria este diferită de la persoană la persoană 

Preferinţele sunt individuale şi diferite, şi la fel de diferite sunt gusturile. 

Regulă: descoperiţi propriile preferinţe care nu trebuie influenţate de părerea celorlalţi. 

5. Mai puţin şi mai mult 

În această epocă orientată spre consumism este foarte răspândită ideea sustragerii, în cel 

mai scurt timp, a bucuriei dintr-o experienţă plăcută. Acest comportament duce, însă, la 

o scădere a capacităţii de a simti bucurie şi la incapacitatea de a beneficia de nuanţele 

nenumărate ale plăcerii. 

Regulă: plăcerea necesită concentrare şi atenţie, care pot fi atrase de mai mulţi stimuli şi/ 

sau condiţii externe. 

6. Experienţa favorizează capacitatea de a te bucura 

Plăcerea trebuie să se înveţe, şi acest lucru este favorizat de repetarea experienţelor. 

Regulă: dat fiind faptul că plăcerea este atinsă prin percepţia nuanţelor ei, simţurile trebuie 

educate prin exerciţii adecvate. 

7. Bucuria aparţine vieţii de zi cu zi 

Deseori plăcerea este căutată doar în situaţii excepţionale şi/ sau neobişnuite şi în momente 

cu totul speciale. Ne sunt oferite, în schimb, posibilităţi de plăcere în aproape toate situaţiile 

vieţii zilnice. 

Regulă: trebuie să descoperim şi să percepem caracteristica individuală a momentului în 

viaţa de zi cu zi şi frumuseţea din jurul nostru. 

Răspundeţi în fiecare seară la cele două întrebări de mai jos 

Prima zi: ………………………………… 


1. În ce stare am fost astăzi 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 

Nivel scăzut de bunăstare 

Nivel ridicat de bunăstare 

2. Ce am văzut, mirosit, atins, gustat şi simţit astăzi în mod conştient 

………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A doua zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A treia zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A cincia zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A şasea zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A şaptea zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

Sursa: Modificat de D. Ohm: Râdeţi, iubiţi, trăiţi mai mult – Editura Thieme, Stuttgart 1997 (în limba germană) 

Pagina 1 din 2 




7* Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 



Evaluarea zilnică a bunăstării 



Evaluarea zilnică a bunăstării 

„Vă rog să dedicaţi în fiecare seară puţin timp pentru voi 

înşivă, folosind şi materialul pentru a evalua bunăstarea 

zil nică. Data viitoare vom vorbi despre experienţele voastre.” 

Minutul 86-90 

Runda fulger 

Fiecare participant va descrie pe rând starea sa de spirit 

şi va spune ce anume a învăţat din această oră petrecută 

îm preună. 

Rezumare şi prezentare scurtă a următoarei întâlniri 

Coordonatorul va rezuma punctele esenţiale ale întâlnirii 

de astăzi şi va prezenta pe scurt temele următoarei întâlniri. 

Evaluarea 

Este împărţită fişa de evaluare nr. 1 pentru notarea opiniei 

cu privire la întâlnire; aceasta va trebui completată în mod 

anonim. 

Materiale 

Fişa de evaluare nr. 1 pentru participanţi - Întâlnire 

Pentru participanţi în urma fiecărei întâlniri individuale 

……………………....……..întâlnirea 

grupul……………………………...........................………………………….... 

Vă rugăm să răspundeţi la fiecare întrebare cu privire la această întâlnire. 

Vă rugăm să încercuiţi numărul care reprezintă cel mai bine părerea dumneavoastră. 

1. În ceea ce priveşte comportamentul coordonatorului/ al coordonatoarei de astăzi, în general, am 

fost 

Foarte mulţumit 1 2 3 4 5 nemulţumit 

2. Astăzi, clarificările mi s-au părut 

Foarte bine explicate 1 2 3 4 5 greu de înţeles 

3. Din întâlnirea de astăzi mi s-a părut că seminarul mă ajută să merg înainte 

Chiar aşa este 1 2 3 4 5 nu este deloc aşa 

4. Astăzi am participat cu 

Nici o dificultate 1 2 3 4 5 mare dificultate 

5. În cadrul întâlnirii de astăzi m-am simţit bine 


Aţi dori să ne comunicaţi ceva 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 



Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 51 

Întâlnirea I

ÎNTÂLNIREA II 

Tema I: Vulnerabilitatea 53 Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte 

54 Handout 2/1: Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului 

54 Handout 2/2: Obiective şi practici în tratamentul psihozei 

Tema II: Calitatea vieţii 56 Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte 

56 Handout 2/3: Căi spre bunăstare 


A doua întâlnire 

Distribuiţi lista de prezenţă 

Minutul 1-5 

Runda fulger 

Pe rând, fiecare participant va răspunde la următoarele 

între bări: 

Cum mă simt acum 

S-a întâmplat ceva important de la ultima întâlnire 

Consideraţii şi teme ale zilei 

Împreună cu participanţii sunt rezumate temele şi conţinutul 

ultimei întâlniri. 

Continuarea temelor de ultima dată: 

Ce anume este vulnerabilitatea 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine 



Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte 

a. Ce este vulnerabilitatea – Continuare 

„Din acest moment şi până la pauză vom discuta despre 

tema „Ce anume este vulnerabilitatea”, pentru a înţelege 

conceptul individual de afecţiune. Ce înseamnă concept 

individual de afecţiune Ştie cineva” 

Adunaţi răspunsurile şi rezumaţi „Verificarea, cunoaşterea 

şi înţelegerea a ceea ce favorizează, pentru fiecare dintre 

voi, înrăutăţirea sau îmbunătăţirea afecţiunii/ tulburării/ stabilităţii 

psihice. La ultima întâlnire aţi povestit în ce mod se 

ma nifestă vulnerabilitatea dumneavoastră, spre exemplu, 

o sensibilitate faţă de schimbările de ritm al somnului sau 

ten dinţa de a trăi în mod amplificat anumite senzaţii. 

Astăzi ne vom ocupa de acei factori care pot induce o 

e tapă acută a psihozei, în prezenţa vulnerabilităţii. 

Scrieţi întrebările pe tablă „Care sunt factorii mei de stres 

Ce dăunează stabilităţii mele psihice” Adunaţi răspun surile. 


Conceptul individual de 

afecţiune 

Factori declanşatori 

Minutul 6-30 



Modelul vulnerabilitate – 

stres 

Modelul vulnerabilitate – 

stres – coping 

Handout 2/1 

Handout 2/2 


Elaboraţi modelul Vulnerabilitate – stres şi extindeţi-l spre 

modelul Vulnerabilitate – stres – coping (depăşire = „coping“) 

„Intervenţii psihosociale“: 

Se poate evita stresul prin anumite practici învăţate, de 

exemplu, exerciţii de viaţă, înfruntând cât mai bine problemele 

şi simptomele şi acceptând ajutorul prietenilor. 

Se pot obţine beneficii din grupurile de auto-ajutor. 

Susţinerea din partea rudelor şi terapiile care implică fami 

lia şi prietenii, pot fi de mare ajutor. 

Sunt mai multe forme de sprijin profesional, cu metode 

spe cifice terapeutice de tratare a psihozei. 

Terapia farmacologică este tratată în mod specific în cea 

de-a VI şi al VII întâlnire. 

b. Materiale 

Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului. 

Obiective şi practici în tratamentul psihozei. 

Materiale 

2/1 

2/1 

Materiale 

Materiale 

2/2 

Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului: relaţia dintre 

vulnerabilitate şi factorii de stres în afecţiunea mintală 

(„simptome“) 

Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului: blocarea 

unei recăderi prin reducerea stresului şi scăderea vulnerabilităţii 

Scopuri şi practici în tratamentul psihozei 

Practici terapeutice Nivelul obiectivelor 

a. Vulnerabilitate normală (scăzută): şi un factor de stres mai grav nu duce la depăşirea 

nivelului de prag în urma căruia apar simptomele niciun simptom 

a. Reducerea stresului: reducând stresul, chiar şi în caz de vulnerabilitate ridicată, nu se 

depăşeşte nivelul pragului de apariţie a simptomelor. 

Este posibilă reducerea stresului evitând şi eliminând factorii stresanţi prin tehnici de depăşire 

a stresului, susţinerea socială şi medicamente. 

Îmbunătăţirea 

simptomelor 

Prevenirea 

recăderilor 

Autoajutor - 

Strategii de 

coping 

Coping individual 

al afecţiunii 

Compensarea 

tulburărilor 

primare 

Capacitate de 

trăire a vieţii de zi 

cu zi 

Muncă, casă, 

integrare socială 

Terapie de bază 

Terapie 

farmacologică 

de bază 

Intervenţie 

psihoeducativă 

Psihoterapie 

b. Vulnerabilitate ridicată: deja un factor de stres uşor duce la depăşirea nivelului de prag în 

urma căruia apar simptomele simptome 

b. Diminuarea vulnerabilităţii: diminuând vulnerabilitatea, chiar şi în prezenţa unor factori 

inten şi de stres, nivelul pragului de apariţie a simptomelor nu este depăşit. 

Se poate reduce vulnerabilitatea cu medicamente, psihoterapie şi tehnici de reabilitare psihică 

(de ex. prin oferirea unei structuri a zilei). 

Terapii integrative 

Terapia cognitiv 

– comportamen 

tală a 

simptomelor 

persistente 

Dezvoltarea 

capacităţilor 

sociale 

Grup de psihoză 

Seminar de 

psihoză 

Terapii 

farmacologice 

Training cognitiv 

Ergoterapie şi 

reîncadrare în 

muncă 

Sprijin pentru 

reabilitare 



Sursa: Wienberg, G. (Hg) – Să vorbim despre schizofrenie. Baza şi practica. A doua ediţie. Psychiatrie – Verlag, 

Bonn 1997 (în limba germană) 







„Gândiţi-vă la ceea ce face rău echilibrului dumneavoastră 

psihic şi la ceea ce face bine.” 


Ce-mi face rău 

Ce-mi face bine 


Pauză 

Minutul 31-45 



Minutul 46-70 

Percepţia conştientă 



Ce pot face pentru a mă simţi mai bine 

A doua parte 

a. Ce pot face pentru a mă simţi mai bine - Continuare 

Dezbatere asupra temei pentru acasă: 

„În ceea ce priveşte senzaţia zilnică de bunăstare, cum 

v-aţi descurcat Ce aţi văzut, mirosit, gustat, simţit şi 

as cul tat în mod conştient Cum a fost pentru voi” 

Dezbatere. 

Mediul adecvat 

„Şi un mediu adecvat reprezintă un suport important 

pen tru bunăstare. Vă rog să vă gândiţi la aceste întrebări: 

Ce mediu îmi face bine Cum pot face ca mediul meu de 

viaţă sa fie mai confortabil şi mai plăcut” Întrebările şi 

răs punsurile vor fi scrise şi completate pe tablă. 

Mediul social: Indicaţii ale unor contexte în care sunteţi 

acceptaţi fără rezerve; propuneri specifice pentru femei. 

Puncte de întâlnire obişnuite; avantaje şi dezavantaje 

ale timpului petrecut împreună cu celelalte persoane cu 

aceeaşi afecţiune; etc. 

Organizarea locuinţei: 

Flori, plante, tablouri, curăţenie regulată, aerisire, mobilier, 

lumină, muzică plăcută, etc. 

Handout 2/3 

b. Materiale 

Căi spre starea de bine 

Materiale 

2/3 


Un concept de sănătate globală 

Se vorbeşte foarte mult astăzi despre o 

abordare globală a afecţiunilor, din cauza 

faptului că nu mai pot fi separate clar 

afecţiunile psihice de cele fizice. Corpul, 

sufletul şi spiritul formează, în această 

viziune, un tot unitar care se influenţează 

reciproc. Tratamentul unei afecţiuni fizice 

poate fi astfel influenţat şi de o abordare 

psihologică (medicină psihosomatică). 

Noi nu ne ocupăm aici de afecţiune şi de 

criză, ci de sănătate şi bunăstare. În mod 

analog conceptului de afecţiune globală 

vorbim aşadar despre un concept de 

sănătate globală. Factorii care ne protejează 

de afecţiune sau care o determină sunt 

foarte mulţi şi de natură diferită, de aceea 

a sustine că este în joc un factor unic (doar 

genele, vitaminele, experienţele din copilărie) 

nu corespunde realităţii. Acelaşi lucru este 

valabil pentru păstrarea stării de sănătate şi/ 

sau de însănătoşire: psihofarmaceuticele nu 

sunt instrumente magice pentru a soluţiona 

tulburările psihice, cum nu sunt nici terapiile 

alternative sau o alimentaţie specială. Este 

un tot unitar de factori diferiţi care ne pot 

proteja de stres, de evenimente defavorabile 

şi chiar de schimbările biologice. 

Vom examina pe scurt factorii diferiţi care 

pot influenţa starea noastră de bine: 

Corporalitatea 

Mulţi factori fizici pot fi sănătoşi. În acest 

sens amintim ca exemple activitatea fizică, 

alimentaţia, afectivitatea, experienţele 

senzoriale (ascultarea, vederea, gustarea, 

atingere). Ne putem întreba: Câtă activitate 

fizică, ce şi câte zgomote sau contacte 

îmi fac bine Ce alimente îmi protejează 

organismul Ce mirosuri îmi plac în mod 

special 

Sociabilitatea 

Avem nevoie să interacţionăm cu ceilalţi, 

să discutăm, să avem prieteni (şi chiar 

duşmani). Putem să ne întrebăm: ce 

persoane şi situaţii sociale ne fac să ne 

simţim bine În ce grupuri ne simţim 

în pielea noastră, ce relaţii cu celelalte 

persoane ne fac mai puternici De câte 

contacte sociale avem nevoie 

Gândirea şi simţirea unor sentimente 

Cu siguranţă gândurile influenţează mult 

senzaţiile şi acţiunile noastre. Putem să ne 

întrebăm: ce gânduri acţionează asupra starii 

mele de bine(de exemplu, dacă mă gândesc 

la ceva amuzant, la evenimente pozitive ale 

zilei) Ce gânduri negative pot bloca (de 

exemplu, subestimarea, autocompătimirea) 

Deci acţiunile noastre sunt influenţate foarte 

mult de sentimente. Este clar că nu putem 

acţiona asupra sentimentelor (încercaţi 

câteodată să vă prefaceţi că vă simţiţi 

bine), dar le putem influenţa câteodată prin 

gânduri şi acţiuni. Putem să ne întrebăm: 

ce acţiuni îmi trezesc un sentiment pozitiv 

Înainte sau după ce acţiuni mă simt bine 

Căutarea spiritualităţii 

Experienţa noastră ne-a demonstrat 

că multe persoane cu tulburări psihice 

se gândesc la probleme spirituale şi 

religioase. Ne putem întreba: ce relaţie cu 

spiritualitatea mă face să mă simt bine Este 

important pentru mine să abordez această 

problemă, să particip la slujbă, etc. 

Sfaturi generale 

Mai mulţi psihiatri şi-au pus întrebarea: ce 

sfaturi se pot da persoanelor cu tulburări 

psihice pentru a le îmbunătăţi modul de 

organizare al vieţii acestora 

Înainte se dădeau sfaturi profesionistilor cu 

privire la modul de comportare cu pacienţii, 

la gradul de influenţare al vieţii lor zilnice. 





2/3 

Materiale 

Materiale 

2/3 

2/3 

Materiale 

Acum autorii sunt de acord cu privire la 

Multe acţiuni devin frumoase dacă le 

Redăm mai jos o listă mică de activităţi 

tulburătoare, în timp ce EUSTRES reprezintă 

mă leg de o activitate demnă, dar în 

mele şi sunt ca copiii mei, sunt patria 

următoarele sugestii: 

realizăm în mod conştient. Astfel acordăm 

plăcute. Nu este necesară realizarea ei 

acele forme de stres care acţionează pozitiv 

decursul anilor am pictat atât de mult 

şi refugiul meu. Este adevărat că sunt 

Relaţii stabile şi de încredere, adică 

relaţiile sociale trebuie să dureze în timp 

şi să poată induce încrederea. 

Organizarea zilnică precisă, adică ziua 

trebuie să aibă o ordine foarte bine 

stabilită. 

O cantitate adecvată de teme, adaptate 

unei anumite persoane, pe care le poate 

îndeplini cu siguranţă la termen şi nu 

depăşesc capacităţile acesteia. 

Aceste sfaturi generale nu sunt valabile doar 

pentru cea mai mare parte dintre persoanele 

cu tulburări psihice, ci pot fi adecvate şi 

pentru persoanele „sănătoase”. Sugestiile de 

mai sus pot fi necesare şi ca stimul: oare o 

organizare precisă a zilei îmi va face bine 

Cât de importante sunt pentru mine relaţiile 

de durată şi serioase Ce decizii îmi fac 

bine şi care mă fac să sufăr Ce ar fi/ este 

pentru mine o cerere excesivă sau o cerere 

inferioară capacităţilor mele 


Fiecare poate descoperi singur activităţile 

şi condiţiile care accentuează bunăstarea 

personală. Anumiţi autori au încercat să 

elaboreze liste cu activităţile satisfăcătoare 

cum ar fi o plimbare scurtă pe seară, 

participarea la slujbă, momente de 

solitudine, dar şi dedicarea treburilor casnice 

precum spălarea vaselor. Este clar tuturor 

că ar fi mai plăcută o vacanţă în Caraibe, 

în timp ce spălarea vaselor sau călcarea 

rufelor sunt mai mult sarcini decât plăceri. 

Dar poate fi şi invers. Şi o vacanţă în 

Caraibe, cu toate mutările respective, cu un 

program obositor de vizite ghidate poate 

deveni un eveniment stresant, în timp ce 

călcarea rufelor seara poate avea un efect 

relaxant. În plus, este foarte important să 

stabilim timpul de care avem nevoie pentru 

a face anumite lucruri şi dacă noi înşine le 

considerăm datorii sau plăceri. 

mai multă atenţie şi percepem în mod mai 

intens gustul mărului, de exemplu, sau 

frumuseţea panoramei sau aşteptarea cu 

bucurie a unei mese copioase. 

Multe gesturi ne fac bine, le facem aproape 

instinctiv şi în mod obişnuit, aşa cum pentru 

cineva devine spontană o lectură seara sau 

un duş în fiecare zi. 

Câteodată această obişnuinţă dispare când, 

de exemplu, după o criză se pierde total 

ritmul. Alte lucruri sunt greu de realizat, 

solicită angajament mai mare, cum ar fi 

exerciţiile de relaxare, mersul cu bicicleta, 

trezirea de dimineaţă. Alte lucruri ne-ar face 

bine, dar nu ne dedicăm lor deoarece nu 

avem destul timp la dispoziţie şi acordăm 

prioritate altor lucruri sau ne lipseşte curajul 

de a rupe convenţiile sociale. 

Când avem la dispoziţie puţin timp, relaţiile 

sociale sunt neglijate, nu neglijăm o seară 

liniştită, dar în loc să mergem la serviciu 

cu bicicleta, ne aşezăm comod în autobuz. 

Exprimarea nemulţumirilor şi a furiei poate 

avea un efect foarte liniştitor şi eliberator, 

dar nu este mereu uşor. Mai sunt acţiuni 

care ne-ar face bine dacă am avea mai mult 

timp la dispoziţie şi o atitudine pozitivă. 

Astfel, sarcina obositoare de a face 

curăţenie în casă poate deveni o „purificare” 

externă (şi chiar internă). Micul dejun în 

grabă luat în 5 minute, care nu reprezintă 

nimic mai mult decât o ingerare a mâncării 

necesare şi grăbite, cu 10 minute în plus 

poate deveni un început regenerator al zilei. 

Pentru persoanele care sunt deseori sub 

tratament şi/ sau care se îmbolnăvesc 

frecvent, este recomandată o îngrijire mai 

atentă a sănătăţii. Ar trebui să se oprească 

în mod conştient şi să facă anumite lucruri, 

deoarece acestea vor întări propriile „forţe 

de apărare”. 

în întregime, dar trebuie să stimuleze 

în adoptarea unor modalităţi de viaţă 

neobişnuite: 

Râdeţi tare 

Leneviţi în pat o zi întreagă 

Spuneţi clar propria părere prietenilor 

Permiteţi-vă să fiţi trişti 

Cumpăraţi-vă o jucărie de pluş 

Uitaţi-vă la poze 

Gândiţi-vă la ce a fost pozitiv de-a lungul 

zilei 

Participaţi la un grup de auto-ajutor 

Plimbaţi-vă dezbrăcaţi (poate nu chiar în 

aer liber) 

Mergeţi la slujbă 

Mergeţi în vizită la cineva pe care nu 

l-aţi mai văzut de mult timp şi pe care îl 

revedeţi cu plăcere. 

Şi pentru medicamente este valabil acelaşi 

lucru, deoarece, pe baza dozelor, acestea 

pot fi utile sau dăunătoare sănătăţii. Puteţi 

profita de sfârşitul de săptămână inactiv 

dacă se distinge de celelalte zile active, 

altfel, devine o suferinţă plictisitoare şi nu 

vă ajută, cauzează doar crize. 

Aceasta înseamnă că nu este de ajuns să 

„colecţionăm” acţiuni plăcute ci trebuie să 

observăm în ce măsură acestea au un efect 

pozitiv; este foarte importantă, în special, 

starea de spirit de moment. 

Nu trebuie să ne gândim că doar activităţile 

de destindere şi relaxante ne protejează. 

Asupra noastră pot avea efect pozitiv şi 

activităţile foarte stresante sau chiar cele 

în care sunt angajaţi peste puterile noastre. 

Şi acestea fac parte din viaţa noastră şi 

absenţa lor (şi în acest caz, am avea o viţă 

plină de armonie fără situaţii problematice) 

poate indica experienţe psihice precum 

situaţiile intolerabile. Oamenii de ştiinţă 

care studiază stresul au creat conceptele 

„Distres” şi „Eustres”. Termenul DISTRES 

indică formele de stres negative şi 

asupra noastră. Şi în acest caz, fiecare 

dintre noi (în special în întâlnirile cu grupul) 

poate deduce ceea ce pentru el poate fi 

EUSTRES şi limita dintre stresul pozitiv şi 

negativ. 

Am cerut câtorva participanţi să scrie 

răspunsul lor la întrebarea „Cum mă pot 

comporta în mod sănătos”. Redăm patru 

declaraţii pentru a vă arăta cât de diferite şi 

complexe sunt nevoile şi stările fiecăruia. 

„Câteodată îmi dau seama că nu m-am 

comportat frumos cu o prietenă, deşi 

aceasta nu merita. Atunci ştiu că este 

momentul să mai fac câteva exerciţii 

fizice. Dar nu reuşesc să mă eliberez 

de senzaţiile negative. Caut atunci un 

loc liniştit în pădure sau în parc, unde 

să pot sta mai mult timp fără să fiu 

deranjată. Vorbesc singură cu mine, ca 

cu un prieten, şi încerc să înţeleg ce mi 

se întâmplă. Mă ridic apoi brusc şi scot 

nişte sunete înfricoşătoare cu bombăneli 

şi lamentări, până când mă simt mai 

bine. Fac exerciţii de respiraţie. Din 

păcate deseori am probleme cu aceste 

exerciţii.” 

„Încerc să nu rămân singur mult timp, 

dar şi să nu stau mult timp împreună cu 

alte persoane.” 

„Îmi programez timpul în funcţie de 

bioritm. În perioada în care mă simt 

bine din punct de vedere psihologic, 

încerc să rezolv anumite probleme cum 

ar fi chestiunile birocratice, negocieri 

cu locatorul, şi aşa mai departe. Când 

capacităţile mele cognitive sunt în stare 

bună citesc cărţi de specialitate sau învăţ 

din nou limba engleză. Când sunt într-o 

stare fizică bună fac curăţenie în casă 

sau plec la plimbare.” 

„Am ieşit la pensie foarte devreme şi 

am realizat visul meu din tinereţe: să 

fiu pictoriţă sau artistă. La început a 

fost greu pentru că toţi voiau ca eu să 

încât am putut organiza expoziţii şi am 

avut posibilitatea de a continua pictura 

întâlnind persoane interesate de munca 

mea. Astfel pictura, ca în visul meu din 

tinereţe, a devenit sensul vieţii mele. În 

apartamentul meu am multe picturi ale 

stresată în momentul în care organizez o 

nouă expoziţie, dar am ceva cu adevărat 

important de făcut, trebuie să continuu 

realizările mele şi să stabilesc contacte 

noi. Aşa dau un sens vieţii mele. Nu aş 

vrea să trăiesc fără pictură.” 

Sursa: Knuf A., Gartelmann A., Înainte de a se restabili 

echilibrul. Ediţia a 3-a. Psychiatrie – Verlag, Bonn, 

2001 (în limba germană). 






10** Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 

10*** Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine 


„Vă rog să citiţi textul Căi spre starea de bine pentru următoa 

rea întâlnire.” 


Căi spre bunăstare 

Runda fulger 



îm pre ună. 


Coordonatorul va rezuma punctele esenţiale ale întâlnirii de 

astăzi şi va prezenta pe scurt temele următoarei întâlniri. 

Minutul 71-75 

Materiale 



……………………....……..întâlnirea grupul……………………………...........................………………………….... 




fost 

Evaluarea 



ano nim. 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 



ÎNTÂLNIREA III 

Tema I: Vulnerabilitatea 59 Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 

60 Handout 3/1: Simptome psihotice 

60 Handout 3/2: Cauzele grijilor şi ale greutăţilor 

Tema II: Calitatea vieţii 61 Cum pot rămâne în formă Prima parte 

61 Handout 3/3: Activităţi fizice 


A treia întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


în tre bări: 






Prezentarea noilor teme care vor fi dezbătute astăzi: 

Ce pot face împotriva simptomelor 

Cum pot rămâne în formă 



Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 

a. Ce pot face împotriva simptomelor 

„În cadrul psihozei au loc mai multe schimbări în modul de 

gândire, de simţire, de percepere şi de acţionare.” Lăsaţi 

par ticipanţii să dea exemple. 


Simptome 

Minutul 6-30 

Împărţiţi tabla în două coloane: 

„Ce anume provoacă apariţia şi/ sau reacutizarea simptomelor“ 

„Ce pot face“ 

Răspunsurile vor fi adunate şi completate (păstraţi-vă calmul, 

liniştea, concentraţi-vă pe lumea externă, dedica ţi-vă 

ac tivi tăţilor zilnice, observaţi cu atenţie mediul încon ju rător, 

plimbaţi-vă, neutralizaţi vocile prin ascultarea la walkman, 

spuneţi stop vocilor, faceţi ceva important pen tru voi 

înşi vă, râdeţi de voi înşivă, etc.) 

Relaţia cu simptomele 

(coping) 

Deseori este nevoie să faceţi distincţia între simptomele 

afec ţiunii, efectele medicamentelor şi greutăţile independen 

te de afecţiune. 



Handout 3/1 

Handout 3/2 

b. Materiale 

Simptome psihotice 

Cauzele grijilor şi ale greutăţilor 

Materiale 

3/1 

3/1 

Materiale 

Materiale 

3/2 

Simptome ale afecţiunilor psihice 

Simptome pozitive 

Simptomele pozitive sunt indicate şi ca simptome plus sau simptome 

productive. Sunt, în general, foarte deranjante şi jenează foarte 

mult. Acest termen derivă din faptul că se adaugă ceva experienţei 

obişnuite, trăită până în acel moment. 

Sunt reprezentate de percepţii iluzorii (halucinaţii), adică tulburări ale 

percepţiei senzoriale, de aceea vi se poate părea că auziţi sunete sau 

voci, că ceilalţi nu le aud, şi pot fi foarte neliniştitoare, în ciuda faptului 

că nu sunt „adevărate”. Se poate întâmpla de asemenea să vedeţi 

imagini pe care ceilalţi nu le văd. Halucinaţiile pot interesa şi simţul 

olfactiv şi al gustului (şi, în acest caz, se poate simţi ceva în interior 

sau în exterior care nu există, cum ar fi, de exemplu, atingerea unei 

mâini, chiar dacă nu este nimeni în jur). Percepţiile iluzorii sunt mereu 

tulburătoare, în special când sunt trăite pentru prima oară şi nu ştiţi 

despre ce este vorba; sunt de asemenea neplăcute. Se întâmplă, însă 

foarte rar din păcate, ca cineva să audă o voce spunându-i „Hai, curaj, 

poţi”; însă cel mai frecvent „vocile” exprimă comentarii neplăcute, 

insulte sau încearcă chiar să dea comenzi. 

Un alt grup de simptome pozitive este reprezentat de idei delirante. 

Acestea sunt reprezentări ale gândurilor de care, în etapa productivă a 

afecţiunii, puteţi fi complet convinşi, în ciuda faptului că ceilalţi nu le 

pot percepe şi înţelege. Spre exemplu, pacientul crede că este urmărit 

şi/ sau supravegheat; că trebuie să ducă la sfârşit o sarcină cu totul 

specială; că deţine capacităţi supranaturale sau că este în centrul 

unor intrigi periculoase. Experienţele delirante pot fi atât de persuasive 

încât pot convinge persoana respectivă să nu mai aibă încredere 

în persoanele apropiate. Aceasta provoacă şi sentimente de frică, 

solitudine, care deseori tulbură persoana până când aceasta rămâne 

blocată în această „lume de iluzii”. 

Simptome negative 

Simptomele negative sau simptome deficitare sunt numite astfel 

deoarece indică lipsa motivării, a stimulilor, interesul, forţa, etc. şi 

astfel lipseşte ceva în experienţa obişnuită. 

Simptomele negative, faţă de celelalte, sunt greu de explicat. Acestea 

distrag persoana respectivă de la relaţiile cu ceilalţi. Spre exemplu, 

nu doriţi să vorbiţi cu celelalte persoane sau să staţi lângă ele, nu 

aveţi forţa şi interesul de a începe ceva, nu vă faceţi griji cu privire la 

aspectul dumneavoastră sau a casei. 

Simptome cognitive 

Cu termenul simptome cognitive sunt indicate tulburările de gândire. 

Se pot manifesta în mai multe feluri. Spre exemplu, poate fi greu să 

vă concentraţi pentru a face ceva cum ar fi lecturarea sau uitatul la 

televizor; vi se poate părea greu să vă amintiţi imediat informaţii noi, 

cum ar fi indicaţiile pentru a ajunge la un loc necunoscut. Pentru alţii 

poate fi greu să-şi pună în ordine propriile gânduri; alţii pot întâlni 

dificultăţi în a înţelege ce spun ceilalţi; puteţi fi tulburaţi de prea 

multe gânduri sau să vă simţiţi ca şi cum nu ati avea nici un gând. În 

aceste condiţii, comunicarea cu ceilalţi este deseori imposibilă, şi la fel 

încercarea de a găsi soluţii la anumite probleme. 

Simptome afective 

Cu termenul simptome afective sunt indicate tulburările sferei afective 

şi ale reacţiilor emotive. Se poate întâmpla să vă simţiţi foarte 

abătut sau foarte sigur pe sine, sau puteţi manifesta o disociere între 

afectivitate şi starea de spirit a momentului. Se poate intampla si sa 

nu simtiti nici o emotie si asta sa va afecteze. 

Cauzele grijilor şi ale încordării 

Modul în care evaluaţi tensiunea 

nervoasa, este decisiv pentru 

modul in care santinela 

memoreaza situatia pentru viitor 

Aşa… 

Sau aşa… 

Santinelă Reacţia sa 


Asta este 

Este ceva 

nou 

nou 

Tensiunea creşte 


Ce se întâmplă 


aici 

aici 

Nu mă simt bine. 

Nu mă simt 

Nimic rău, 

bine. 

probabil nu 

Sunt oare în 

e nici un 

pericol 

pericol. 

Tensiunea creşte şi mai mult 


Nu îmi place 

Îmi place! 

senzaţia aceasta. 

Asta îmi 

Mi-e frică. 

place. 

Situaţia 

Pe viitor, 

aceasta nu 

în situaţia 

îmi place, 

aceasta nu 

aşa că o 

voi avea 

memorez ca 

nevoie să fiu 

o situaţie 

vigilent. 

periculoasă. 

Acordaţi atenţie modalităţii în care 

reacţionaţi într-o situaţie sau alta. 

Ce poziţie adoptă santinela dumneavoastră 

Sursa: Breton S. Descoperirea liniştei – Editura Thieme Stocholm, 1996 (în limba germană) 






Comportamentul în situaţii 

noi 

Minutul 31-45 


c. Tema pentru acasă 

“Descrieţi cum reacţionaţi într-o situaţie nouă.” 

Pauză 


A treia întâlnire 



a. Cum pot rămâne în formă 

„Ce activităţi fizice practicaţi sau aţi practicat” 

Împărţiţi activităţile menţionate în Sport de rezistenţă – 

Sport de viteză – Activităţi individuale şi de grup. 


Activitatea fizică 

Minutul 46-70 

„Ce efect are activitatea fizică regulată, cum ar fi spre 

exemplu activitatea fizică constantă” 

Răspunsurile vor fi scrise şi completate pe tablă: 

Efecte generale (bunăstare, fericire, sporirea 

propriilor capacităţi) 

Efecte specifice (prevenirea şi tratarea afecţiunilor 

de diabet, greutate excesivă, hipertensiune, cardio şi 

angiopatie, depresie). 

Sunt discutate criteriile pentru a obţine cel mai bun rezultat 

în funcţie de entitatea activităţii fizice. 

Rezumare şi sfaturi privind posibilitatea de a practica 

sport. 

b. Materiale 

Activităţi fizice 

Propuneri de activităţi sportive locale 

Sport 

Handout 3/3 


Materiale 

3/3 


„Puţină mişcare este mai bună decât deloc” 

Urcaţi scările în loc să luaţi liftul 

Mergeţi pe jos mai degraba decât să luaţi autobuzul 

Mişcări conştiente în timpul treburilor prin casă 

Încercaţi să implicaţi muşchii gradual 

Activitatea fizică este eficientă în următoarele cazuri: 

Frecvenţă: 3 ori pe săptămână (optim: 20-30 minute) 

Intensitate: „începeţi să transpiraţi” (optim: puls 120-140/ min) 

Cantitate/ proporţii: 60-70% din musculatură trebuie activată (mergeţi cu bicicleta, 

înotaţi, alergaţi etc.) 




Activitate fizică 


„Gândiţi-vă ce activitate fizică vi se pare cea mai plăcută.” 


Minutul 71-75 

Runda fulger 



împreună. 




Evaluarea 


cu privire la întâlnire; aceasta va trebui completată în 

mod anonim. 

Materiale 



……………………....……..întâlnirea 

grupul……………………………...........................………………………….... 




fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




Întâlnirea III

ÎNTÂLNIREA IV 

Tema I: Vulnerabilitatea 65 Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 

66 Handout 4/1: Program în caz de criză 

Tema II: Calitatea vieţii 67 Cum pot rămâne în formă A doua parte 

68 Handout 4/2: O gustare cu conştiinţă: mai bună decât orice regim 


A patra întâlnire 

Distribuiţi lista de prezenţe 

Minutul 1-5 

Runda fulger 


întrebări: 




Împreună cu participanţii sunt rezumate temele şi con ţinutul 


Continuarea temelor de la ultima întâlnire: 

Ce pot face împotriva simptomelor 

Cum pot rămâne în formă 


Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 

a. Ce pot face împotriva simptomelor - Continuare 

„Astăzi, în prima jumătate de oră, ne vom ocupa de simptomele 

care precedă etapa acută a psihozei. Aceste simptome 

sunt numite „semnale de alarmă timpurii” deoarece ele 

pot anunţa o nouă criză. 

Care sunt simptomele voastre timpurii 

Gândiţi-vă la ultima criză, de ce simptome a fost precedată 

Ce schimbări aţi perceput în interiorul vostru şi în mediul 

de viaţă” 

Faceţi diferenţa între tulburări ale stării de sănătate şi semnalele 

de alarmă tipurii: 

„Prin ce anume aţi recunoaşte că o schimbare în starea 

voas tră de spirit, de viaţă şi de comportament anunţă o 

cri ză iminentă Ce simptome vă indică o criză iminentă” 

Dez baterea şi răspunsurile vor fi redate pe tablă. 


Simptome timpurii 

Minutul 6-30 


Daţi exemplul acului care indică nivelul benzinei: 

„Merg cu maşina, brusc se aprinde beculeţul de benzină 

care indică că nu mai am foarte multă benzină. Ce pot face 

Îl pot ignora şi-mi pot distrage atenţia – şi mă voi opri la un 

Exemplul acului de benzină 




moment dat pentru că nu mai am benzină. Sau: mă pot 

adapta conducând astfel încât să economisesc benzină 

şi să caut o benzinărie. Dacă am ghinion şi benzinăria 

este prea departe voi ramane oricum fără benzină. Dar 

este mai probabil că voi reuşi să ajung la o benzinărie 

apropiată şi voi face din nou plinul. 

În cazul dumneavoastră aceasta înseamnă percepţia unei 

greutăţi şi a unei tulburări; luaţi în considerare situaţia 

dumneavoastră personală şi gândiţi-vă ce tip de stres 

aţi putea evita şi/ sau cum ar putea fi redus acesta şi 

dacă este necesar măriţi doza de medicamente. Aceasta 

re du ce pericolul de îmbolnăvire. Nu există însă garanţii. 

Deseori, în ciuda măsurilor adoptate, poate avea loc oricum 

un nou episod psihotic.” 

Handout 4/1 

b. Materiale 

Programul în caz de criză 


„Completaţi programul în caz de criză, pentru următoarea 

întâlnire.“ 

Materiale 

4/1 

Plan de criză 

Episoadele psihotice sunt deseori precedate de semne prevestitoare. În ceea ce mă priveşte 

acestea sunt: 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Ce trebuie să fac 

Să intru în contact cu medicul îngrijitor sau cu un centru psihiatric 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Reducerea sarcinilor 

(de exemplu cereţi ajutorul cuiva, anulaţi întâlnirile, acordaţi-vă puţină odihnă) 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Vorbiţi cu persoanele care vă liniştesc şi care vă pot da siguranţă 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Adoptaţi măsuri de siguranţă 

(spre exemplu daţi cheile de la maşină altcuiva, daţi cardul de credit unei persoane de încredere) 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 


Minutul 31-45 

Pauză 




Minutul 46-70 


a. Cum pot rămâne în formă - Continuare 

Dezbaterea temei pentru acasă „Ce activităţi fizice aţi 

prac ticat în ultima săptămână Cum a fost” 

Dez batere 

„Pe lângă activitatea fizică, pentru a putea rămâne în 

for mă, alimentaţia are un rol fundamental. Ce obiceiuri 

ali men tare fac bine sănătăţii dumneavoastră” 



Alimentaţie 

Dezbaterea obiceiurilor alimentare va fi scrisă pe tablă. Va 

fi rezumat ce s-a discutat şi se va vorbi şi despre alcătuirea 

unei alimentaţii sănătoasă şi echilibrată (carbohidraţi, 

pro teine, grăsimi, vitamine, apă), despre caloriile ascunse 

în mâncăruri (gustări, coca-cola, făinoase, etc.), despre 

pe ricolul tipurilor alimentare de comparaţie (o senzaţie 

de bunăstare pe termen scurt în defavoarea bunăstării pe 

ter men lung). 


Relaţia între activitatea fizică şi cea alimentară: 

Obiceiuri alimentare echilibrate (evitaţi foamea şi/ 

sau mâncatul pe bază de stres) 

Fericirea prin activitate (nu prin plinul de calorii) 

Întărirea aparatului de susţinere (oase şi muşchi) 

Transformarea ţesutului adipos în muşchi 

Calcularea caloriilor luând în considerare activitatea 

fizică. 



Handout 4/2 

b. Materiale 

O gustare cu conştiinţă: mai bună decât orice regim alimen 

tar 

Materiale 

4/2 

4/2 

Materiale 

O savurare conştientă: mai bună decât orice regim alimentar 

Când nu sunteţi capabili să gustaţi este uşor Modul de a mânca este diferit de la 

să căutaţi satisfacţia nu în calitatea unei persoană la persoană: preferinţele, mai 

experienţe plăcute ci în cantitatea fast food. ales cele pentru mâncare, sunt atât de 

Din acest motiv regulile gustării pe care le diferite de la persoană la persoană încât se 

enumerăm, în caz de probleme cu greutatea, spune de gustibus non disputandum est. În 

pot fi mult mai eficiente decât regimurile ciuda acestui fapt persoanele se limitează 

cu varietate scăzută de alimente, care nu foarte des, în funcţie de prejudecăţi, în 

solicită gustul. 

alegerea mâncărurilor şi din această cauză 

cunosc foarte puţine feluri, limitând astfel 

şi plăcerea. În nordul Germaniei există un 

„Regulile gustului” pentru a îmbunătăţi 

proverb „Ţăranul nu mănâncă ceea ce nu 

obişnuinţele alimentare „greşite” 

cunoaşte”. Spre exemplu, personal mi-a luat 

foarte mulţi ani să depăşesc prejudecata 

Gustarea are nevoie de timpul ei: nu 

conform careia carnea este absolut necesară 

mâncaţi numărând minutele. Mesele 

în alimentaţie şi că fructele şi legumele 

trebuie consumate cu calm şi nu în grabă. nu sunt foarte importante. Astăzi, urmând 

Aceasta este o atitudine pe care trebuie un regim vegetarian, cunosc o serie de 

să o abordeze în special persoanele active, plăceri gastronomice, care mă satisfac pe 

deseori observăm că ritmul de viaţă şi deplin. Încercarea şi abordarea unei atitudini 

muncă foarte intens influenţează mai ales pozitive faţă de gust poate contribui la 

comportamentul alimentar. Nu degeaba se depăşirea unor eventuale dezechilibre şi la 

spune „mâncăm cum lucrăm” (în trecut, amplificarea orizontului propriilor noastre 

muncitorii erau observaţi înainte de a fi 

experienţe. Tot mai des se observă că 

angajaţi: cine mânca repede era considerat 

repulsia faţă de anumite alimente, dezvoltată 

în copilărie (de exemplu, pentru fructe sau 

un bun muncitor). O modalitate pentru a 

anumite specii de legume), dispare la vârsta 

mânca cu calm şi încet este cel de lăsare 

adultă. Deci: experimentaţi! 

a furculiţei pe masă după fiecare bucată, 

savurând mâncarea şi reluând furculiţa în 

Mai puţin este mai bine: Pentru a exalta 

mână doar după o scurtă pauză. 

gustul societatea consumistă are tendinţa 

de a mânca cât mai mult posibil. Această 

Gustarea necesită conştientizare: o 

atitudine, însă, diminuează capacitatea de 

adevărată degustare necesită o atitudine a gusta, deoarece nu mai sunt percepute 

conştientă şi atentă faţă de mâncare. Nu nuanţele gustului. De exemplu, mâncarea 

se poate mânca uitându-ne la un film la unei cantităţi foarte mari de Studentenfutter 

televizor sau conducând maşina. Obiectivul (un amestec de nuci, alune, arahide şi 

este acela de a ne concentra asupra 

stafide), în faţa televizorului nu permite 

mâncării şi de a „dizolva” celelalte elemente distingerea gusturilor: experimentarea 

din jur. Optaţi pentru feluri de mâncare gustului unei singure boabe de stafidă va 

apetisante şi evitaţi să mâncaţi în trecere. fi pierdută. Acelaşi lucru este valabil şi 

O gustare conştientă poate fi favorizată şi pentru nuci, alune şi arahide. Concentrarea 

de o atmosferă plăcută: şerveţele frumoase, conştientă asupra unor alimente în cantităţi 

tacâmuri elegante, lumina lumânării, muzică mai mici, permiterea savorii să acţioneze 

de fundal. Nu ar fi frumos ca fiecare masă încercând să o analizăm, pot fi experienţe 

să fie o mică sărbătoare a gustului 

pozitive, care sporesc simţul gustului. 

Cu siguranţă este vorba de un „remediu” dorim să indicăm o cale pentru a dobândi 

bun împotriva mentalităţii de „îndopare şi ceva. Contrar regimurilor în care se impune 

înghiţire”. 

abstinenţa pentru o anumită perioadă şi 

apoi se reîncepe consumarea mâncării ca 

Experienţa favorizează capacitatea de înainte, „regimul gustului” reprezintă un stil 

gustare: este posibil să învăţaţi să gustaţi de viaţă nou şi plăcut. Motoul este: mai 

repetând exprienţele. Gustul poate fi 

slabi fără să ne fie foame, dar constientizand 

antrenat dacă se abordează o atitudine gustul. Ceea ce învăţăm din acest nou 

conştientă. Dacă ne concentrăm asupra comportament trebuie să determine o 

mâncării, gama de gusturi oferite de felurile schimbare de durată, radicală şi plăcută. 

de mâncare poate spori sensibil, atât de 

mult încât încetul cu încetul, putem deveni Următorul exerciţiu de gust, de efectuat, de 

adevăraţi cunoscători. Savurarea cu calm a preferat, în grup, dar şi singuri, ilustrează 

ceea ce gustăm, gustarea tuturor aspectelor regula „mai puţin este mai bine”. 

mâncării, împărtăşirea cu ceilalţi a propriilor 

experienţe, pot contribui la formarea 

Înainte de toate fiecare să se relaxeze cât 

propriilor simţuri. 

mai mult, cel mai bine printr-un exerciţiu de 

relaxare. Apoi, fiecare participant va lua o 

Mâncarea face parte din viaţa de zi cu zi: boabă de stafidă. Aceasta va fi atinsă încet, 

deseori se caută plăcerea mâncării doar cu ochii închişi, pentru a identifica forma 

în situaţii extraordinare (de exemplu: de şi consistenţa. Apoi va fi mirosită pentru 

sărbători) sau în momente speciale (de a simţi parfumul şi aroma. Va fi observată 

exemplu: duminica sau în zilele festive). apoi, încercând să percepem cât mai mult 

În realitate, în fiecare zi ne sunt oferite forma şi culoarea. În sfârşit, închidem din 

posibilităţi diferite de mâncare. Masa pusă nou ochii şi băgăm în gură boaba de stafidă, 

cu o lumânare aprinsă¸ şerveţele frumoase, fără a o mesteca. Ce gust are Reuşesc să 

farfurii rafinate şi flori pot transforma o simt forma sa şi suprafaţa aspră Reuşesc 

masă simplă de zi cu zi într-o plăcere de să percep deja de acum savoarea şi aroma 

gustat până la ultima bucată, mai ales dacă După unu, două minute se poate simţi 

suntem într-o stare de spirit pozitivă. 

aroma, mestecând şi lăsând ca aroma să se 

răspândească încet. Ce repede îşi schimbă 

Respectarea acestor reguli are avantajul savoarea Îmi aminteşte de ceva Cu ce se 

de a spori experienţa gustului şi de a 

aseamănă 

îmbunătăţi calitatea vieţii noastre. Nu 

cerem, ca în regimuri, să se „renunţe”, ci 

Sursa: D. Ohm: Râdeţi, iubiţi, trăiţi mai mult – Editura Thieme, Stuttgart 1997 (în 

limba germană) 





Obiceiuri alimentare 



„Puneţi în practică propunerile de îmbunătăţire a obiceiurilor 

dumneavoastră alimentare.” 



Runda fulger 



îm preună. 

Minutul 71-75 




Evaluarea 



anonim. 

Materiale 







fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 


…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 



ÎNTÂLNIREA V 

Tema I: 71 Recapitularea întâlnirilor I - IV 

72 Handout 5/1: Cum să facem faţă pozitiv propriilor emoţii 

72 Handout 5/2: Masaje stimulante 

Tema II: 74 Feedback 

75 Handout 5/3: Obiectivele seminarului 


A cincea întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


în trebări: 




Împreună cu participanţii sunt rezumate temele şi conţinu 

tul ultimei întâlniri. 

Temele de astăzi: 

Repetare 

Feedback 

Prima temă 

Recapitularea întâlnirilor I – IV 

a. Recapitularea întâlnirilor I - IV 

„Aceasta este cea de-a V-a întâlnire, în care vom face o 

analiză a situaţiei actuale, ceea ce am făcut şi ce am discutat 

până acum, pentru a mai adăuga ceva interesant 

şi pentru a mai dezbate aceste chestiuni rămase fără un 

răs puns clar. Aveţi întrebări şi/ sau nu aţi înţeles ceva cu 

pri vire la subiectele discutate până acum Care au fost temele 

dezbătute” Recapitularea temelor dezbătute până în 

acest moment. 

În timpul repetării temei Ce anume pot face împotriva 

simp to melor, vom da un exemplu practic „dat fiind faptul 

că nu trebuie doar să vorbim ci să şi acţionăm practic, să 

facem un masaj stimulant, ca un exemplu concret pentru a 

ex pli ca ce anume putem face împotriva simptomelor cum 

ar fi obo seală, anxietate şi frică.” 


Retrospectivă 

Masaj stimulant 

Minutul 6-30 


Se va dezbate tema pentru acasă de data trecută (planul de 

criză): 

Completaţi de exemplu, programul în caz de criză cu numărul 

de telefon şi orarul medicului curant. 



Activitate împreună cu ceilalţi 

Materiale 

Lista participanţilor 

Nume Adresă Telefon/ e-mail 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 


În ceea ce priveşte tema Cum pot rămâne în formă Subliniaţi 

faptul că anumite persoane devin mai active fizic 

când sunt într-un grup. „Şi în grupul nostru există po sibi 

litatea de a lega prietenii sau de a organiza activităţi în 

co mun. Vreţi să încercaţi, până la următoarea întâlnire, 

să faceţi ceva împreună, chiar şi în grupuri mici” 

Completaţi o listă cu numele, adresa şi numărul de telefon 

al participanţilor care doresc şi xeroxaţi-o pentru toţi. 

Sunt dezbătute câteva propuneri pentru activităţile de 

grup şi este de preferat expunerea materialului informativ 

ast fel încât toţi participanţii să-l poată lua. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 


Handout 5/1 

Handout 5/2 

b. Materiale 

Cum să facem faţă pozitiv propriilor emoţii 

Masaje stimulante 

Materiale 

5/1 

Materiale 

5/2 

Cum să ne comportăm pozitiv faţă de propriile emoţii 

Masaj de activare 

Obiectiv: Masajul benefic şi stimulant în poziţie relaxată. 

Metoda de lucru: individuală 

Durata: de la 1 la 10 minute 

Indicaţii: Exerciţiile pot fi efectuate în mod individual sau în serii. Aceste exerciţii pot fi efectuate în cuplu sau în grupuri 

disponibile contactului. 

Loviţi capul: 

bateţi cu vârful degetelor cu forţă oasele craniului pentru a 

le „mişca”. 

Frecaţi capul: 

vârful degetelor pe cap. Rotiţi capul la dreapta şi la stânga 

astfel încât vârfurile degetelor să alunece pe craniu. 

Rezervorul liniştii se 

goleşte: 

Spiritual prin: 

Gânduri negative 

Abulie 

Nelinişti şi frică 

Fizic prin: 

Efort muscular excesiv 

Lipsa mişcării 


proaste – fast food 

Rezervorul liniştii se umple: 


Gânduri pozitive 

Distracţie, plăcere 

Odihnă, relaxare 

Fizic prin: 

Efort minim 

Practicarea regulată a 

unui sport 

Regim bun 

Atingeri sprâncenele: 

Frecaţi nările: 

Ciocăniţi uşor pomeţii: 

Masaţi obrajii, mandibula şi 

maxilarul: 

Frecaţi urechile: 

Loviţi braţele: 

lăsaţi degetele mari să alunece pornind în acelaşi timp de la 

nări, la dreapta şi la stânga până la sprâncene. 

mângâiaţi cu degetele arătătoare în acelaşi timp nările, de 

sus în jos. 

ciocăniţi uşor cu vârful degetelor în acelaşi timp la dreapta 

şi la stânga sub ochi. 

cu vârful degetelor masaţi uşor şi în mod stimulant faţa pe 

ambele părţi. 

mângâiaţi în acelaşi timp cu vârful degetului arătător şi al 

celui mijlociu în poziţie de V, în faţă în spatele urechilor, cu 

o mişcare de sus în jos. 

pumnul drept va lovi partea internă a braţului stâng, în jos, 

apoi partea externă a braţului, în sus, deasupra umărului. 

Bateţi sternul: 

pumnul va bătea uşor partea de sus a sternului. Aceasta 

stimulează timusul şi dă energie vieţii. 

Încălziţi zona lombară: 

frecaţi mâinile pentru a le încălzi şi puneţi-le pe rinichi, cu 

ideea de a atinge rezerva de energie. 

Loviţi fesele: 

bateţi cu pumnii pe fese. 

„Îndepărtaţi apa”: 

imaginaţi-vă că sunteţi la mare cu apa la nivelul stomacului 

şi mişcaţi mâinile ca şi cum aţi dori să înlăturaţi apa de la 

bust cu o mişcare alternată a braţelor. 

Ţineţi sub control rezervorul liniştii! 

Sursa: Breton S. Descoperirea liniştei – Editura Thieme Stuttgart 1996 (în limba germană) 

Scuturaţi, întindeţi: 

la final, scuturaţi, mişcaţi şi relaxaţi mâinile, braţele, 

picioarele şi părţile superioare ale corpului. Întindeţi toate 

părţile corpului şi respiraţi adânc. 

Sursa: Masaguna&Ohashi: Zen Shiatsu- How to Harmonize Yin and Yang for Better Heatlh, Japan Publications, Inc., 

2000, citat de Lahninger, P.: Direcţionarea, prezentarea şi moderarea. A treia ediţie. Editura Okotopia, Munster 1998 

(în limba germană) 






„Încercaţi să descoperiţi ce anume vă face să vă simţiţi 

bine!” 


Bunăstare 

Pauză 

Minutul 31-45 




Minutul 46-70 

Bilanţ intermediar 

Handout 5/3 

Materiale 

5/3 



Să poată discuta cu ceilalţi participanţi 


Descoperirea propriilor posibilităţi de acţiune 

Feedback 

A doua temă 

Feedback 

a. Feedback 

„Cum trebuie evaluate întâlnirile pe care le-am avut până 

acum” 

Întrebări posibile: 

„Ce a fost util“ 

„Ce nu a fost util“ 

„Ce ar fi putut să fie îmbunătăţit“ 

„Ar mai fi alte subiecte despre care aţi vorbi în grup“ 

Sunt analizate din nou obiectivele seminarului. 

Se discută cu privire la obiectivele care au fost atinse. 

Pentru a clarifica acest subiect este împărţită Broşura 5/3 

care indică încă o dată obiectivele seminarului. În acest 

sens este subliniat din nou faptul că posibilitatea aprofun 

dării subiectelor este limitată de timpul avut la dispo 

ziţie şi faptul că este importantă folosirea sugestiilor 

ofe rite, pentru a continua în mod individual atingerea 

obiec tivelor proprii. 

b. Materiale 



Obiective individuale 


„Evaluarea obiectivelor importante pentru dumneavoastră.” 



Runda fulger 



împreună. 

Minutul 71-75 




Feedback 

Evaluarea 



anonim. 

Materiale 



……………………....……..întâlnirea 

grupul……………………………...........................………………………….... 




fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




ÎNTÂLNIREA VI 

Tema I: Vulnerabilitate 77 Ce efecte au medicamentele Prima parte 

78 Handout 6/1: Medicamentele în psihiatrie 

Tema II: Calitatea vieţii 79 Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi Prima parte 

80 Handout 6/2: Sfaturi pentru o interacţionare bună cu ceilalţi 


A şasea întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


în trebări: 






Prezentarea temelor de astăzi: 

Ce efecte au medicamentele 

Ce pot face pentru a mă simţi bine cu ceilalţi 


Ce efecte au medicamentele Prima parte 

a. Ce efecte au medicamentele 

Scrieţi pe flip chart 

„Care sunt grupele de medicamente fo lo site în psihiatrie 

Ce medi ca mente luaţi şi din ce motiv” 

Ordonaţi pe grupuri, medicamentele indicate de pacienţi 

(anti psihotice, antidepresive, anxiolitice, de stabilizare a 

stă rii de spirit etc.). Rezumaţi ceea ce a fost spus şi descrie 

ţi diferenţa între tratamentul în etapa acută şi cel pe 

ter men lung. 

În tratamentul acut, efectele medicamentelor sunt evidente, 

iar efectele colaterale sunt tolerate. În terapia pe termen 

lung nu se înregistrează şi nu se vede nici un efect al medicamentelor. 

„Cheltuielile” generate de administrarea acestor 

medicamente – în fiecare zi de afecţiune – sunt re compensate 

de avantajul unui risc scăzut de recădere psi hică. 


Medicamentele 

Minutul 6-30 

Acţiunea medicamentelor 

Terapia acută 

Terapia pe termen lung 




Materiale 

Medicamente utilizate în psihiatrie 

Handout 6/1 

6/1 


b. Materiale 

Medicamentele utilizate în psihiatrie (v.p. 27) 

Antipsihotice (=Neuroleptice) 

Reducerea simptomelor pozitive, negative, cognitive şi afective. 

Protecţia recidivării (= reducerea riscului de recădere psihică) 

Mai noi: antipsihotice „atipice” 

Aripiprazol, Olanzapina, Rispolept, Quetiapina, Amisulpiride, Clozapina 

Mai vechi: neuroleptice „clasice” 

Haloperidol, Flufenazina, Flupentixol, Sulpiride, 

Antidepresive 

Îmbunătăţesc starea de spirit 

Paroxetina, Fluoxetina, Sertralina, Mirtazapina, Reboxetina, Venlafaxina, Imipramina, 

Clorimipramina, Amitriptilina, Doxepina, Miansan, Maprotilina 

Tranchilizante şi hipnotice 

Sedative, anxiolitice, somnifere 

Diazepam, Modecate, Anxiar, Xanax, Bromazepam, Oxazepam, Triazepam, Zolpidem 

Medicamente stabilizatoare ale stării de spirit (tulburări afective şi schizoafective) 

Litiu, Carbamazepina, Oxcarbazepina, Valproat de sodiu 

Medicamente împotriva efectelor adverse 

Biperiden, Propanolol 


Grupe de medicamente 

c. Tema pentru acasă 

„Citiţi acest handout pentru următoarea întâlnire.” 

Minutul 31-45 

Pauză 


A şasea întâlnire 




a. Ce pot face pentru a mă simţi bine impreuna cu ceilalţi 

„În ce mod reuşesc să leg prietenii şi să am grijă de relaţiile 

mele” 

„Ce puteţi face împreună cu ceilalţi pentru a vă simţi 

bine” 

Propunerile vor fi scrise pe tablă şi completate (faceţi în 

aşa fel încât stând împreună cu ceilalţi să vă bucuraţi toţi; 

încercaţi să înţelegeţi şi să vă faceţi înţeleşi; invitaţi-i pe 

ceilalţi, aduceţi-vă aminte de zilele de naştere, organizaţi 

ceva împreună; aveţi grijă de igiena personală; faceţi 

com plimente şi elogii). 

„Deseori poate fi util să informaţi rudele cu privire la afecţiune. 

Astfel îi ajutaţi să înţeleagă bolnavii şi să-i sus ţină 

în depăşirea afecţiunii. Deseori şi rudele ar putea avea 

ne voie de ajutor pentru a îmbunătăţi propria situaţie.” 


Legarea unor prietenii 

Rude 

Minutul 46-70 

b. Materiale 

Sfaturi pentru o interacţionare bună cu ceilalţi. 

Broşura asociaţiilor locale ale rudelor. 

Handout 6/2 

Materiale 

6/2 

Sfaturi pentru o bună comunicare 

1. Fiţi clari şi concişi 

Priviţi interlocutorul. Vorbiţi clar pentru a fi înţeleşi şi nu ridicaţi tonul. 

2. Exprimaţi sentimentele 

Exprimaţi sentimentele pozitive şi negative, care au fost activate în dumneavoastră în 

cadrul grupului. Nu vă ruşinaţi să comunicaţi dorinţa de a vă schimba. 

3. Faceţi complimente 

Acordaţi atenţie nevoilor persoanelor cu care intraţi în contact. Confirmaţi, asiguraţi-i 

pe ceilalţi cu sinceritate spunând ceea ce le-ar putea face plăcere să audă (de exemplu: 

capacităţi şi abilităţi personale, hainele sau coafura). 


4. Fiţi buni ascultători 

Încurajaţi-i pe ceilalţi să vorbească despre sine. Încercaţi înainte să înţelegeţi şi apoi să 

fiţi înţeleşi. 

5. Vorbiţi despre lucruri care îi interesează pe ceilalţi 

Arătaţi-vă interesaţi de hobby-uri, gânduri, păreri şi idei ale celorlalţi. 

6. Fiţi dispuşi să faceţi compromisuri 

Nimeni nu doreşte să renunţe în totalitate la propriile idei şi convingeri. 

7. Dacă simţiţi nevoia, zâmbiţi. 



Ghidul pas cu pas pentru fiecare întâlnire 

Sfaturi de comunicare 


„Experimentaţi sfaturile privind comunicarea” 


Minutul 71-75 

Runda fulger 



îm preună. 




Materiale 




Evaluarea 



anonim. 




fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




Întâlnirea VI

ÎNTÂLNIREA VII 

Tema I: Vulnerabilitate 83 Ce efecte au medicamentele A doua parte 

84 Handout 7/1: Sinapsă 

84 Handout 7/2: Riscul de recădere psihică 

Tema II: Calitatea vieţii 85 Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi A doua parte 

86 Handout 7/3: Sfaturi pentru a gestiona conflictele 


A şaptea întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


între bări: 






Continuarea temelor de la ultima întâlnire: 

Ce efecte au medicamentele 

Ce pot face pentru a mă simţi bine cu ceilalţi 


Ce efecte au medicamentele A doua parte 

a. Ce efecte au medicamentele – Continuare 

„Ce efecte nedorite ale medicamentelor cunoaşteţi şi ce 

anume se poate face împotriva lor” 

Răspunsurile sunt scrise pe tablă şi completate. 


Efecte nedorite 

Minutul 6-30 

Repetarea mecanismului de acţiune a medicamentelor 

anti psi hotice: 

„Ce anume provoacă aceste medicamente Cine ne poate 

spune ceva în acest sens” 

„Creierul este un organ foarte complex, în care sunt realizate 

în continuu procese de reglare, care asigură o anumită 

distribuire a neuronilor. Simptomele psihotice sunt datorate 

unei alterări în reglarea acestor substanţe în zone specifice 

ale creierului, cum ar fi, de exemplu, glutamatul sau dopamina. 

În psihoză se verifică o creştere în transmiterea impul 

surilor atât interne cât şi externe şi astfel creierul este 

inundat de stimuli. Medicamentele reglează aceşti re ceptori 

diferiţi, reducând astfel stimularea excesivă şi îmbu nătă 

ţind elaborarea infor maţiei.” 

Mecanismul de acţiune 


Discutaţi Handout 7/1 Sinapsa 

Handout 7/1 



Risc de recădere psihică 

Handout 7/1 

Handout 7/2 


Se face referire încă o dată la terapia în etapa acută şi la 

cea pe termen lung. 

Evaluaţi riscurile de recădere psihică fără/ cu medicamente 

neuroleptice în primul an după etapa acută a afecţiunii 

psi hice. 

b. Materiale 

Sinapsă 

Risc de recădere psihică 

Materiale 

7/1 

Materiale 

7/2 

Sinapsă 

Riscul de recădere 

Trecerea impulsurilor de la o celulă nervoasă la cealaltă este realizată 

prin sinapsă cu ajutorul mediatorilor chimici sau transmiţătorii 

neurologici, precum Dopamina. 

1 Un impuls ajunge la sinapsă 

Procentul recăderilor psihotice cu sau fără neuroleptice – în decurs de 12 luni 

Recăderi Nicio recădere Recăderi Nicio recădere 

75% 25% 15% 85% 

2 Un mediator chimic este eliberat în spaţiul sinaptic 

3 Mediatorul chimic se va conecta la receptorul din următoarea 

celulă nervoasă 

4 Impulsul va fi transmis, aşadar, celulei nervoase succesive. 

Fără neuroleptice 

Cu neuroleptice 



85% 15% 40% 60% 

Medicamentele pentru afecţiuni psihice influenţează acest proces, 

blocând, spre exemplu, receptorii celulei succesive. 

În acest mod, procesul este modificat: 

3 Mediatorul chimic nu se mai poate conecta la receptor. 

4 Impulsul nu va fi transmis, aşadar, celulei nervoase succesive. 



Sursa: Kieserg, A. Homung, W.P.: Trening psihoeducativ pentru pacienţii schizofrenici, Ediţia a doua, Editura DGTV, 

Tubingen 1996 (în limba germană) 




„Citiţi handouturile.” 

Minutul 31-45 

Pauză 


A şaptea întâlnire 




a. Ce pot face pentru a mă simţi bine împreună cu ceilalţi 

- Continuare 

„Ce aţi făcut, în ultimele şapte zile, împreună cu prieteni 

sau cunoştinţe” 

„Ce experienţe aţi avut, folosind sfaturile privind relaţionarea” 

Dezbatere 

„Cum gestionaţi conflictele” 

Grupul alege o problemă şi pe baza acestui exemplu sunt 

ela borate mai multe soluţii. 


Minutul 46-70 

Acţiuni împreună cu ceilalţi 

Gestionarea conflictelor 

b. Materiale 

Sfaturi pentru a gestiona conflictele 

Handout 7/3 

Materiale 

7/3 

Sugestii pentru gestionarea conflictelor 

Vorbiţi de fiecare data despre ceea ce vă provoacă disconfort. Cu cât 

înfruntaţi mai devreme situaţiile conflictuale, cu atât este mai bine. 

Dacă însă veţi tăcea mereu sau nu veţi manifesta propriile idei, se va 

acumula furie şi iritare astfel încât se va intampla sa spuneti şi lucruri 

neadecvate. 

Când vorbiţi încercaţi să urmaţi aceste sfaturi: 

Vorbiţi despre voi înşivă. Explicaţi ceea ce vă deranjează personal şi 

de ce. De exemplu: „Mi-a părut rău că nu ai venit ieri, deoarece am 

impresia că nu am nici o importanţă pentru tine.” 

Când faceţi afirmaţii asupra interlocutorului dumneavoastră evitaţi 

generalizarea: „Eşti egoist, nimeni nu poate avea încredere în tine.” 

Nu vă îndepărtaţi de problemă şi descrieţi-o din punctul vostru de 

vedere „Am impresia că nu pot avea încredere în tine.” 

Propuneţi ceea ce consideraţi că trebuie să se schimbe pe viitor 

„Dacă pe viitor nu reuşeşti să ajungi la o întâlnire, spune-mi 

dinainte ca să mă pot organiza să fac altceva.” 

Când discutaţi în contradictoriu număraţi până la trei înainte de a 

vorbi, pentru a evita afirmaţii care se pot întoarce în defavoarea 

voastră. 

Nu vă bateţi joc niciodată de interlocutor, dar amintiţi-vă că: 

umorul este util chiar şi în caz de conflict. 




„Gândiţi-vă la conflictele pe care le aveţi momentan în 

viaţă. Aplicaţi sfaturile date în înfruntarea acestora.” 

Soluţii pentru gestionarea 

conflictelor 



Minutul 71-75 

Runda fulger 



împreună. 




Materiale 




Evaluarea 



anonim. 




fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




Întâlnirea VII

ÎNTÂLNIREA VIII 

Tema I: Vulnerabilitate 89 Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări Prima parte 

90 Handout 8/1: Schizofrenia – şapte mituri 

90 Handout 8/2: Stigmatizarea – prejudecata secundară faţă de schizofrenie 

Tema II: Calitatea vieţii 91 Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată Prima parte 

92 Handout 8/3: Lista activităţilor pozitive 

92 Handout 8/4: Strategii împotriva abuliei 


A opta întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


între bări: 







Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări 

Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi 

organizată 



Prima parte 

a. Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări 

„Cu ce prejudecăţi v-aţi confruntat deja”, „Ce avantaje/ 

de za vantaje are informarea celorlalţi cu privire la propria 

afec ţiune” „Ce să spun şi cui” 

Pe tablă veţi scrie informa ţiile şi le veţi rezuma: 

„Informarea celorlalte persoane cu privire la propriile proble 

me psihice are avantaje şi dezavantaje. Când decideţi să 

faceţi acest pas este mai bine să descrieţi propriile dificultăţi 

în mod concret şi să nu comunicaţi doar diagnosticul. Este 

important să vă gândiţi la ce să spuneţi şi cui anume să-i 

spuneţi.” 


Prejudecăţi 

Discriminări 

Stigmatizarea 

Minutul 6-30 




Handout 8/1 

Handout 8/2 


b. Materiale 

Schizofrenia – şapte mituri 

Stigmatizarea – Prejudecata secundară faţă de schizofrenie 

Materiale 

8/1 

Materiale 

8/2 

8/2 

Materiale 


O dată schizofrenic, vei fi mereu 

Cu timpul sporeşte diversitatea, excentricitatea 

Schizofrenia este unică 

În cadrul acestui diagnostic există o variabilitate individuală foarte mare 

Reabilitarea este posibilă doar după stabilizarea afecţiunii 

Reabilitarea ar trebui să înceapă încă din prima zi 

De ce să ne ocupăm timpul cu psihoterapia 

Psihoterapia este importantă 

Pacienţii trebuie să ia medicamente toată viaţa 

Nu se cunoaşte acest procent 

Bolnavii schizofrenici sunt capabili să facă doar activităţi simple 

Este posibilă desfăşurarea unor activităţi cu complexitate variată 

Familiile sunt cauza afecţiunii 

Familiile pot contribui, de exemplu, la reducerea vulnerabilităţii 

Sursa: Modificat de Harding CM, Zahniser JH Empirical correction of seven myths about schizophrrenia with 

implications for treatment. Acta Psychiatrica Scandinavica 1994; 384 (suppl 90): 140-146 

Stigmatizarea – Boala care urmează schizofreniei 

Practica Evului Mediu de tratare a anumitor bolnavi, precum leproşii, a fost depăşită demult. Dar 

mai sunt şi astăzi afecţiuni care generează prejudecăţi puternice de aceea se preferă ascunderea 

lor; schizofrenia este una dintre ele. 

O întrebare pe care şi-o pune fiecare persoană 

cu afecţiuni psihice: 

Să dezvălui sau să ascund 

Sfatul de a ascunde afecţiunea este corect 

dintr-un punct de vedere, dar este total greşit 

din alt punct de vedere. Este corect dacă 

afecţiunea este stabilă şi dacă simptomele 

reziduale ori nu se mai manifestă ori sunt sub 

control. Însă este greşită ascunderea afecţiunii 

dacă aceasta este intr-o perioada activă, dacă 

bolnavii au o capacitate redusă de rezistenţă 

fizică şi/ sau nervoasă, dacă caută o plasare 

socială şi/ sau în câmpul muncii, poate un 

loc de muncă protejat. Este greşit mai ales 

când persoanele au deja un loc de muncă 

şi se îmbolnăvesc, indiferent de activitatea 

lor profesională, şi au nevoie de spitalizare 

şi terapie specifică. În aceste circumstanţe, 

este necesară evidenţierea adevărului către 

angajator şi colegi, din două motive esenţiale: 

1) când se va reîntoarce la muncă, după 

depăşirea etapei acute a afecţiunii, persoana 

va fi uşor stresată, mai puţin rezistentă, şi, sub 

anumite aspecte, chiar diferită faţă de cum era 

înainte de declanşarea afecţiunii. Discutarea 

clară a propriei stări poate genera compătimire 

din partea colegilor şi a superiorilor; acesta 

poate reprezenta un ajutor important în 

reabilitare şi recuperarea starii de bine 

2) Pe de altă parte, superiorii şi colegii vor 

interacţiona cu o persoană diferită de cea 

dinainte şi cunoscând realitatea şi capacităţile 

sale anterioare vor putea fi mai disponibili 

şi mai sinceri. Cu siguranţă nu rămâne altă 

cale decât dezvăluirea propriei afecţiuni dacă 

aceasta nu a fost depăşită, dacă simptomele 

sunt încă active şi dacă acestea determină o 

invaliditate parţială. În căutarea unui loc de 

muncă protejat a spune adevărul colegilor 

şi angajatorului este fundamental pentru un 

rezultat optim. 

Handicapul psihic nu este vizibil precum 

greutăţile de mers sau folosirea unor aparate 

acustice, dar şi acesta solicită respect şi 

claritate, altfel se riscă imposibilitatea de a 

comunica cu ceilalţi. 

Aşadar, se recomandă să nu comunicaţi 

imediat vecinilor şi colegilor diagnosticul, dar 

dacă se consideră că acest lucru este util şi în 

avantajul dumneavoastră, trebuie să-i informaţi 

în mod complet. Această evaluare trebuie să se 

bazeze pe date imparţiale şi obiective şi nu pe 

consideraţii morale, care nu îşi au locul. Astfel, 

părerea majorităţii persoanelor sănătoase faţă 

de persoanele afectate de schizofrenie este, în 

general, negativă. 

Stigmatizarea este mai mult decât o 

prejudecată. Sociologul american Erving 

Goffman scrie în lucrarea sa Stigmatul – 

Tehnici de depăşire a identităţii afectate, cele ce 

urmează: „din definiţie credem în mod normal 

că o persoană cu stigmat nu este chiar umană, 

iar în baza acestor idei punem în practică 

nenumărate discriminări, prin care reducem 

semnificativ şansele sale de viaţă, deseori fără 

a ne gândi. Construim o teorie a Stigmatului, o 

ideologie, care trebuie să clarifice inferioritatea 

lor şi să demonstreze că persoana stigmatizată 

este periculoasă… În conversaţia noastră 

zilnică folosim termeni specifici de stigmatizare 

cum ar fi, de exemplu, infirm, nenorocit, 

tâmpit, ţigan în sens metaforic şi figurat, fără 

a ne gândi la sensul original. Astfel tindem 

să stigmatizăm persoanele.” Metafora şi 

stigmatizarea sunt foarte strâns legate. După 

definiţia clasică, stigmatul este un semn 

evident, însă afecţiunea psihică este invizibilă. 

Bolnavii nu sunt fizic denigraţi pentru stigmatul 

lor, dar sunt denigrabili astfel încât problema lor 

este controlarea informaţiei sau non-informaţiei 

asupra afecţiunii lor. 

O mare capcană - Stigmatizare: „Cine este sănătos nu poate 

să fi fost schizofrenic”. 

Chiar în epoca în care declararea 

homosexualităţii este ceva „la modă”, nu 

se poate concepe, în schimb, ca o persoană 

cunoscută să fie afectată de psihoză; dacă 

se întâmplă acest lucru, cu siguranţă a fost 

greşit diagnosticul. Un pacient cu schizofrenie 

însănătoşit complet apare pe prima pagină, dar 

aceasta nu va deveni o ştire pozitivă, cum se 

întâmplă deseori în mass-media, ci o plângere 

împotriva medicilor, care cu siguranţă au greşit 

diagnosticul; dacă ar fi fost adevărat, bolnavul 

nu putea fi aşa de bun şi nu putea avea atât 

succes. Cine acţionează în mod sănătos nu se 

poate să fi fost bolnav de schizofrenie. Cine 

este stăpân pe propria viaţă nu se poate să fi 

fost bolnav. 

Această logică este falsă. Pentru bolnavii 

de schizofrenie devine o capcană dublă: îi 

va face să se închidă din nou în ei înşişi, 

chiar şi când au depăşit afecţiunea şi îi face 

să pară neincrezatori când sunt în perioade 

bune, îi împiedică în conturarea unei identităţi 

proprii, în care trebuie inclusă în mod necesar 

şi experienţa lor. Mitul imposibilităţii de 

însănătoşire este indestructibil. Un exemplu 

tulburător, dar care în acelaşi timp accentuează 

această afirmaţie este cel referitor la americana 

bolnavă de schizofrenie, Lori Schiller, în 

povestea sa extraordinară a vieţii şi a bolii 

„Nebunie în cap” (1995) 

„…Când reuşim să vorbim cazual despre viaţa 

noastră, nu ne este uşor. Multe persoane nu 

reuşesc să accepte uşor acest lucru. Gândindumă 

la trecut, retrăiesc câteva reacţii de-ale 

lor care sunt chiar haioase. Mult timp m-am 

întâlnit cu un bărbat, pe care îl cunoscusem 

ducând maşina mea la reparat. Ne înţelegeam 

bine (era ceva anume între noi ce ne lega) şi 

petreceam multe momente împreună. La sfârşit 

am decis să-i povestesc trecutul meu. L-am 

dus în apartamentul meu şi i-am arătat articolul 

pe care îl scrisesem şi care privea experienţele 

mele. A citit articolul, a rămas blocat şi mi-a 

Sursa: Finzen A.: Psihoză + Stigma, Psychiatrie – 

Verlag, Bonn 2001 (în limba germană) 

spus: „Tu nu sufereai de schizofrenie”, „ba da, 

mă tem că da”, i-am spus eu. „Nu se poate, 

inventezi!”. 

Sinceritate la locul potrivit 

Pentru bolnavii psihici este necesară o relaţie 

continuă cu ceilalţi pentru afecţiune, îngrijire 

şi pentru problemele care decurg de aici. 

Ascunderea afecţiunii face extrem de dificilă 

viaţa socială aparent normală şi poate favoriza 

căderile psihice. Cu toate acestea, pentru 

bolnavii psihici convalescenţi nu este foarte 

uşor să găsească, în cercul familial, persoane 

în care să aibă încredere fără frica ca acestea 

pot divulga confidenţialităţile şi/ sau să-i 

refuze. Evaluând cu atenţie realitatea, s-ar 

putea întâmpla ceea ce ei încearcă să evite: 

să fie stigmatizaţi ulterior şi să fie dezvăluite 

secretele lor. 

Se recomandă, aşadar, să vorbiţi în mod 

discret/ rezervat atât în ceea ce priveşte 

diagnosticul cât şi terapia farmacologică. S-ar 

putea realiza un Management al Stigmatizării 

foarte eficient, prin care nu se va folosi 

termenul schizofrenie, ci limitarea la afirmaţii 

generale cum ar fi probleme psihice sau 

descrierea simptomelor (frică, tulburări ale 

somnului, greutăţi în concentrare, oboseală). 

Aceeaşi metodă trebuie folosită pentru a spune 

că trebuie administrate medicamente. 

Şi în acest caz se recomandă o informare 

precisă şi graduală. Administrarea 

medicamentelor la locul de muncă este, însă, 

una dintre acele situaţii în care un stigmat 

invizibil poate deveni evident şi de aici 

apare nevoia de a da explicaţii. În relaţiile cu 

persoanele apropiate, ar putea fi de ajutor 

să vorbim despre natura propriei afecţiuni. 

Comunicarea celeilalte persoane că suferim 

de o psihoză este o dovadă mare de încredere. 

Faptul că în realitate este vorba despre o 

psihoză schizofrenică, este o informaţie destul 

de intimă şi confidenţială. Sensul metaforic al 

cuvântului schizofrenie cuprinde un nivel posibil 

de stigmatizare atât de ridicat încât dreptul de 

a şti ceva revine bolnavului, propriului partener 

şi rudelor celor mai apropiate, chiar dacă 

sensul cuvântului schizofrenie din punct de 

vedere medical nu este mai grav decât cel al 

cuvântului „psihoză”. 








„Citiţi cu atenţie Handouturile pentru următoarea întâlnire. 

Data viitoare vom vorbi despre cele şapte mituri de referinţă 

ale schizofreniei.” 

Minutul 31-45 

Pauză 





organizată Prima parte 

a. Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată 

„Care sunt experienţele voastre Cum evaluaţi viaţa de 

toate zilele Ce anume vă face fericiţi şi ce vă întristează” 

Dezbatere. La tablă veţi scrie: 

„Care sunt strategiile împotriva abuliei” 

Adunaţi informaţiile şi completaţi: planificare (calendar, 

program zilnic, săptămânal, lunar, anual); gimnastica de 

dimineaţă (de exemplu: înainte de a vă ridica din pat, 

faceţi exerciţiul bicicletei), acţionaţi imediat, nu doar gândiţi; 

anumite activităţi trebuie să devină sarcini fixe (de 

exem plu: întâlniţi-vă în fiecare miercuri cu o prietenă întrun 

bar, sau faceţi sport), nu aşteptaţi să vă însănătoşiţi, ci 

deveniţi imediat activi, stabiliţi-vă drept obiectiv însănăto 

şirea, implicaţi-vă – anumite activităţi sunt mai simple 

de realizat în grup. 


Minutul 46-70 

Strategii împotriva abuliei 

Indicarea organizaţiilor locale (de exemplu, lista grupurilor 

de auto-ajutor, a serviciilor psihosociale, a organizaţiilor 

laice, a cursurilor de formare). „Să ridice mâna, cine doreş 

te să realizeze ceva cu cineva din grup, astfel încât 

să vedem persoanele interesate. Aceste persoane se pot 

orga niza, pot programa ceva şi îşi pot da întâlnire. Nimeni 

nu trebuie să se simtă obligat! Este normal ca unii dintre 

voi să aibă mai mult timp liber şi dorinţă, şi alţii nu.” 

Activitate de grup 




Handout 8/3 

Handout 8/4 

b. Materiale 

Lista activităţilor pozitive 

Strategii împotriva abuliei 

Materiale 

8/3 

Materiale 

8/4 


Strategii împotriva pasivităţii 

1. Planificaţi ceva plăcut. 

2. Mergeţi într-o excursie (spre exemplu: o plimbare, un tur de oraş pentru cumpărături, 

picnic). 

3. Ieşiţi din casă (mergeţi, spre exemplu, la teatru, la cinematograf). 

4. Plecaţi în călătorii. 

5. Participaţi la reuniuni, conferinţe, cursuri. 

Programaţi (calendar; organizarea zilnică, săptămânală şi lunară) 

Gimnastica de dimineaţă (de exemplu: înainte de a vă ridica din 

pat, faceţi exerciţiul bicicletei). 

6. Participaţi la întâlniri ale asociaţiilor. 

7. Practicaţi sport, învăţaţi muzică. 

Acţionaţi imediat, nu doar gândiţi. 

8. Creaţi-vă un hobby sau o activitate de interes. 

9. Dedicaţi-vă unei activităţi plăcute în casă (citiţi, ascultaţi muzică, uitaţi-vă la televizor). 

10. Faceţi ceva plăcut pentru voi înşivă (faceţi cumpărături, gătiţi ceea ce vă place, 

îmbrăcaţi-vă cu ceva frumos). 

11. Acordaţi-vă timp pentru odihnă (spre exemplu: staţi să vă gândiţi, staţi jos, dormiţi, 

abandonaţi-vă visurilor). 

12. Îngrijiţi-vă. 

13. Dedicaţi-vă unei sarcini grele. 

14. Duceţi la bun sfârşit o sarcină zilnică sau mai puţin plăcută. 

Faceţi în aşa fel încât anumite activităţi să devină o rutină (de 

exemplu: întâlniţi-vă în fiecare miercuri cu o prietenă într-o cafenea 

sau faceţi sport). 

Nu aşteptaţi să vă însănătoşiţi, ci deveniţi imediat activi, stabiliţi-vă 

drept obiectiv însănătoşirea. 

15. Soluţionaţi cu bine o sarcină. 

16. Colaboraţi cu cineva la o sarcină comună. 

17. Dedicaţi-vă ajutorării unei persoane, fiţi generoşi. 

Implicaţi-vă – anumite activităţi sunt mai simple de realizat în grup. 

18. Intraţi în contact cu alte persoane (spre exemplu: daţi un telefon, mergeţi în vizită, 

întâlniţi-vă cu cineva, mergeţi la reuniuni). 

19. Conversaţi (spre exemplu: la magazin, la o petrecere, la un curs). 

20. Dezbateţi un subiect interesant şi plăcut. 

21. Deschideţi-vă şi manifestaţi clar şi liber propriile păreri. 

22. Jucaţi-vă cu copiii sau cu animalele. 

23. Faceţi complimente şi/ sau elogii. 

24. Demonstraţi ataşamentul fizic sau iubirea. 

25. Primiţi cu bucurie elogiile, complimentele, atenţia. 

Sursa: Roth D., Rehm L.P., Manual/ Ghid pentru terapia de autocontrol al depresiei în grupuri, din lucrarea Sulz- 

Serge K.D.: Înţelegerea şi tratarea depresiei, Editura Reinhardt, Munchen 1986 (în limba germană). 



Activităţi pozitive 



„Încercaţi să desfăşuraţi o activitate pozitivă.” 



Runda fulger 



împreună. 

Minutul 71-75 




Evaluarea 



anonim. 

Materiale 







fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




ÎNTÂLNIREA IX 

Tema I: Vulnerabilitate 95 Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări A doua parte 

96 Handout 9/1: Schizofrenia – punctul de vedere al unui pacient 

Tema II: Calitatea vieţii 97 Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată A doua parte 

97 Handout 9/2: Bibliografie recomandată 

97 Handout 9/3: Adrese utile 


A noua întâlnire 


Minutul 1-5 

Runda fulger 


în trebări: 




Împreună cu participanţii sunt rezumate temele şi conţinu 

tul ultimei întâlniri. 



Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi or ganizată 



A doua parte 

a. Cum mă confrunt cu prejudecăţi şi discriminări - Continua 

re 

Vorbiţi despre cele şapte mituri 

Handout 8/1 

Minutul 6-30 



Materiale 

8/1 





















Prejudecăţi – Ce trebuie 

făcut 

Handout 9/1 


„Ce putem face împotriva prejudecăţilor” Răspunsurile 

participanţilor vor fi adunate şi completate: 

Informarea (de exemplu Campania anti-stigmatizare 

a asociaţiei mondiale pentru pshiatrie WPA). 

Exprimarea propriilor păreri, informarea obiectivă. 

Redactarea unor scrisori către ziare (ca reacţie faţă 

de un articol). 

Administrarea unor noi antipsihotice, care nu 

provoacă efecte colaterale evidente. 

Aderarea la o mişcare a persoanelor afectate de 

aceeaşi afecţiune, care ia poziţie în mod deschis faţă 

de STIGMATIZARE şi luptă împotriva discriminării. 

b. Materiale 

Christian Horvath: Punctul de vedere al unui pacient 

Material local privind campaniile anti-stigmatizare. 

Broşura organizaţiilor de persoane afectate de boli psihice, 

locale şi naţionale 

Materiale 

9/1 

9/1 

Materiale 

Schizofrenia: Părerea unui pacient 

Prejudecată: Bolnavii psihici sunt… 

Argumentare: Nu, sunt… 

Afecţiunea s-a instalat în mod neaşteptat. La început nu reuşeam 

deloc să o controlez. Nici măcar mediul în care trăiam atunci nu voia 

şi nu putea să reacţioneze. Eu însumi simţeam boala mea ca pe o 

stare de urgenţă, pe lângă nenumărate sentimente de frustrare sau 

chiar frica de a muri. Eram neatent în continuu şi nemulţumit de 

mine însumi. Nu reuşeam să mai controlez gândurile şi sentimentele 

mele. Trei sau patru ani la rând m-am culcat şi m-am trezit cu gânduri 

sinucigaşe. Dar terapia farmacologică şi psihologică – m-a ajutat. 

Indiferenţi şi nu foarte inteligenţi 

Leneşi 

Imprevizibili 

Mai sensibili şi iritaţi mult mai uşor de efecte externe 

neprevăzute 

Atât de pătrunşi de afecţiunea lor, încât le lipseşte 

energia pentru alte activităţi 

Atât de nesiguri în acest sens încât persoanelor 

„normale” li se pare o realitate 

Cred că persoanele afectate de tulburări psihice au aceleaşi vise şi 

aceleaşi probleme precum persoanele sănătoase psihic. Primii, însă, 

întâlnesc mai multe greutăţi în abordarea propriei situaţii psihice. Ceea 

ce nu este distrus de problema mintală, este distrus de excludere. 

De 12 ani lucrez la un proiect de auto-ajutor Crazy Industries şi pun 

la dispoziţie, în mod gratuit, cunoştinţele mele privind strategiile de 

coping. Succesul acestui proiect, pe lângă o liberalizare a psihiatriei, 

a permis admiterea mea în Societatea Austriacă de Schizofrenie, unde 

am astăzi funcţia de Vicepreşedinte. 

În timpul mai multor conferinţe şi seminarii încerc să stimulez o 

meditare asupra modalităţii de apropiere faţă de persoanele afectate 

de patologii psihice. Deseori mă lovesc de următoarele prejudecăţi. Am 

anexat în cele ce urmează exemple de argumente susţinute de mine şi 

reacţiile derivate din acestea: 


Paraziţi sociali 

Victime ale unei afecţiuni, pe care cu siguranţă nu 

şi-au dorit-o, iar excluderea socială îngreunează şi 

mai mult integrarea lor 

Rupti de realitate 

În anumite etape ale afecţiunii au o percepţie 

alterată a realităţii şi vorbesc un limbaj diferit. 

Doar dacă sunt înţelese aceste viziuni alterate ale 

realităţii, persoanele „normale” vor reuşi să perceapă 

această realitate. 

Gata pentru orice, dar buni de nimic Pentru o parte importantă a societăţii noastre 

întrebarea nu trebuie să fie „Ce nu ştiu să facă”, ci 

„Cum pot pune în aplicare calităţile lor”, deoarece 

obiectivul este reprezentat de integrare 

Pentru mine, participarea la acest congres este o datorie, iar participarea la această 

conferinţă jurnalistică este o onoare. Afecţiunea mea va avea un sens mai profund în urma 

acestei experienţe. Astăzi, împreună cu multe persoane de încredere şi sincere, am putut 

puncta asupra unei daune pe care o suportă „fraţii şi surorile mele de suferinţă”, şi am putut 

spune: nu este vina noastră pentru această boală. Vă rog să nu ne consideraţi vinovaţi, 

excluzându-ne dintre voi. 

Sursa: Christian Horvath – Şeful proiectului „Crazy Industries” (Industrii nebune) la Viena. 

Vicepreşedinte al Asociaţiei Austriece pentru Schizofrenie, Şeful proiectului Laboratorul de artă Sonnensegel (văl de 

soare), Viena. Discurs ţinut la „Primul congres internaţional pentru reducerea stigmatului şi a discriminării din cauza 

schizofreniei”, Septembrie 2001, Lipsia, Germania. 




Minutul 31-45 

Eliminaţi prejudecăţile 


„Gândiţi-vă la ce prejudecăţi aveţi voi înşivă sau aveaţi 

şi prin ce modalităţi pot fi eliminate acestea sau puteau 

fi eliminate.” 

Pauză 


A noua întâlnire 



organizată A doua parte 

a. Cum pot face ca viaţa mea să fie activă şi organizată - 

Continuare 

Se va discuta asupra temei date „Ce aţi început săptămâ 

na trecută Aţi luat legătura cu cineva din cadrul grupu 

lui Ce activităţi pozitive aţi desfăşurat Cum v-aţi 

des cur cat Ce organizaţii interesante există” 

Dezbatere. Împărţiţi lista organizaţiilor persoanelor interesate 

şi discutaţi acest subiect. 


Activităţi pozitive 

Minutul 46-70 

b. Materiale 

Bibliografie recomandată 

Adrese utile 

Handout 9/2 

Handout 9/3 

Materiale 

Materiale 

9/2 9/3 

Bibliografie recomandată pentru participanţi 

Ghiduri disponibile online 

Schizofrenie – ghid pentru pacienţi, Dr. Mischianu Roxana http://www.dialogsanatatemintala.ro/schizofrenie.pdf 

Tulburarea depresivă majoră – Ghid pentru pacienţi, Dr. Alina Nica 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/tulburarea_majora_depresiva.pdf 

Tulburarea afectiv bipolară – ghid pentru pacienţi, Dr. Alina Marinela Petriceanu 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/tulburarea_afectiva_bipolara.pdf 

Adrese utile 

Instituţii de stat 

Pagină dedicată sănătăţii mintale pe site-ul Ministerului Sănătăţii. 

http://www.ms.ro/pagina.phpid=110 

Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog 

http://cnsm.org.ro/ 

Organizaţii profesionale 

Colegiul Psihologilor din România 

http://www.copsi.ro 

Site-ul Federaţiei Române de Psihoterapie 

http://www.psihoterapie.ro 

Asociaţia Psihiatrică Română 

http://www.e-psihiatrie.ro/ 

Asociaţia Psihiatrică Timişoara 

http://www.asocpsitim.ro/index.phpp=ps 

Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă, Mihaela Hărătău, Dorin Bardac, Eugenia Bratu, Ana-Ioana 

Chiorean, Angela Chelcea, Mihaela Stoia, Radu Moldovan, Radu Vulcu, Theodor Hărătău 

http://www.romtens.ro/images/Brosura_Sanatate_Mintala_La_Munca.pdf 

Carţi în limba română şi în limba engleză 

Stoica Ileana. Prodromul în primul episod psihotic. Editura Infomedica, Bucureşti, 2008 

Mircea Lazarescu: Calitatea vietii in Psihiatrie. Editura Infomedica, Bucureşti, 1999 

Amering M., Schmolke M. Recovery in mental health: Reshaping scientific and clinical responsibilities. World 

Psychiatric Association. John Wiley & Sons. England 2009. 

Maj M., Sartorius N. (Editors) Schizophrenia. John Wiley & Sons. Second Edition. England 2003 

Asociaţii şi fundaţii 

Asociaţia Română de Terapie Comportamentală şi Cognitivă 

http://www.psihoterapie.org 

Liga Română pentru Sănătate Mintală 

http://lrsm.ro/ 

Fundaţia Orizonturi 

http://www.orizonturi.org/ 

http://orizonturiblog.blogspot.com/ 

Asociaţia de Servicii Sociale Scut 

http://www.scutbrasov.org/ro/despre-sanatate-mintala.html 

Fundaţia Estuar 

http://www.estuar.org/ 

Organizaţii internaţionale 

Federaţia Europeană a Asociaţiilor Familiilor Persoanelor cu boli mintale (EUFAMI) 

http://www.eufami.org/index.phpoption=com_content&task=view&id=51&Itemid=75 

Reţeaua Europeană a (foştilor) Utilizatori şi Supravieţuitori ai Psihiatriei (ENUSP) 

http://www.enusp.org 

Asociaţia Mondială de Psihiatrie (WPA) 

http://www.wpanet.org/ 

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) 

http://www.wfmh.com/ 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii-Biroul Regional pentru Europa (WHO) 

http://www.euro.who.int/ 

Alte resurse 

Mintelor.ro – campanie antistigma 

http://www.mintealor.ro/ 

Programul de sănătate mintală al Carter Center 

http://r24.ro/sanatatemintala/index.php/2008/10/05/resurse-pe-internet/ 

Dialog sănătate mintală 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/ 




„Încercaţi să daţi mai departe cunoştinţele dobândite în 

viaţa de zi cu zi!” 

Transferarea cunoaşterii 




Minutul 66-75 Tur de încheiere 

Faceţi un tur de încheiere în care fiecare participant 

trebuie să răspundă la următoarele întrebări: 

Ce impresie generală v-a lăsat seminarul 

Ce anume v-a plăcut cel mai mult şi ce nu v-a 

plăcut 

Cu ce amintiri rămâneţi 

(întrebările şi răspunsurile vor fi scrise pe tablă) 

Rămas bun 

Amintirea posibilităţii de reîntâlnire, de vizitare 

reciprocă, eventual organizarea unei încheieri plăcute 

(de exemplu o petrecere la un bar sau o pizzerie şi 

salutaţi-vă la o cafea, o prăjitură, etc.) 

Evaluare 

Vor fi împărţite Fişa de evaluare nr. 1 pentru evaluarea 

întâl nirii şi Fişa de evaluare nr. 2 pentru o părere generală 

asupra seminarului; acestea vor trebui completate în mod 

ano nim. 

Materiale 


Materiale 

Fişa de evaluare nr. 2 pentru participanţi - Seminar 


Pentru participanţi în urma seminarului 

……………………....……..întâlnirea 

grupul……………………………...........................………………………….... 

Grupul………………………………………………………............................................................................................. 



Vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări care se referă la seminar în general. 

Vă rugăm să încercuiţi numărul care reprezintă cel mai bine părerea dumneavoastră! 


fost 










1. Cât de mulţumit sunteţi de seminar 


2. Comportamentul şi atitudinea dumneavoastră s-au schimbat mulţumită seminarului 

Foarte mult 1 2 3 4 5 deloc 

3. Acum sunt mai mândru de mine însumi. 


4. Acum am devenit mai sigur pe mine. 


5. Aţi recomanda seminarul altor persoane 

1 2 3 

Cu siguranţă Poate Nu 


…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 


…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 




III 

Materiale

Handouturi 

0/1 1 Reguli de conversaţie şi obiective ale seminarului 

0/2 2 Acordul cu privire la seminar 

1/1 3 Întâlniri şi teme ale seminarului 

1/2 4 Modelul celor trei etape de dezvoltare a psihozei 

1/3 5 „Schizofrenia” – ce este 

1/4 6 Sfaturi pentru un stil de viaţă favorabil bucuriei 

1/5 7 Evaluarea starii de bine zilnice 

2/1 8 Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului 

2/2 9 Scopuri şi practici în tratamentul psihozei 

2/3 10 Căi spre starea de bine 

3/1 11 Simptome ale afecţiunilor psihice 

3/2 12 Cauzele grijilor şi ale încordării 

3/3 13 Activităţi fizice 

4/1 14 Plan de criză 

4/2 15 O savurare conştientă: mai bună decât orice regim alimentar 

5/1 16 Cum să ne comportăm pozitiv faţă de propriile emoţii 

5/2 17 Masaj de activare 

5/3 18 Obiectivele seminarului 

6/1 19 Medicamente utilizate în psihiatrie 

6/2 20 Sfaturi pentru o bună comunicare 

7/1 21 Sinapsă 

7/2 22 Riscul de recădere 

7/3 23 Sugestii pentru gestionarea conflictelor 

8/1 24 Schizofrenia – şapte mituri 

8/2 25 Stigmatizarea – Boala care urmează schizofreniei 

8/3 26 Lista activităţilor pozitive 

8/4 27 Strategii împotriva pasivităţii 

9/1 28 Schizofrenia: Părerea unui pacient 

9/2 29 Bibliografie recomandată 

9/3 30 Adrese utile

Fişe de evaluare şi 

de documentare 

31 Lista de prezenţă 

32 Lista participanţilor 

33 Fişa de evaluare nr. 1 pentru participanţi - Întâlnire 

34 Fişa de evaluare nr. 2 pentru participanţi - Seminar 

35 Fişa de documentare nr. 1 pentru coordonatori - Întâlnire 

36 Fişa de documentare nr. 2 pentru coordonatori - Seminar

Materiale 

0/1 




persoane. 










Obiective 






Materiale 

0/2 


















etc.). 








………………….. ………………………………… ……………………......... 




bine. 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Adresa 

………………………………………………………………………………………………............................. 

Telefon 

………………………………………………………………………………………………............................. 

e-mail 


Materiale 

1/1 

Întâlniri şi teme ale seminarului 

„Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine” 


……………………. Prima întâlnire 

……………………. A doua întâlnire 

……………………. A treia întâlnire 

……………………. A patra întâlnire 

Introducere 



Ce anume este vulnerabilitatea A doua parte 

Ce pot face pentru a mă simţi mai bine A doua parte 

Ce pot face împotriva simptomelor Prima parte 


Ce pot face împotriva simptomelor A doua parte 


……………………. A cincia întâlnire Recapitularea temelor dezbătute în cadrul 

întâlnirilor precedente 

Feedback 

……………………. A şasea întâlnire 

Ce efecte au medicamentele Prima parte 



……………………. A şaptea întâlnire Ce efecte au medicamentele A doua parte 



……………………. A opta întâlnire 

……………………. A noua întâlnire 


Prima parte 


Prima parte 


A doua parte 


A doua parte 

Orar: Început …....………………...……. Sfârşit …….………………. 

Coordonare ……………………………………………………………….... 

Date ale coordonatorului .......................................................... 

Telefon …………………………………………………………………….... 

E-mail ……………………………………………………………………..... 


Materiale 

1/2 

Modelul celor trei etape de dezvoltare a psihozei 

Vulnerabilitatea, împreună cu factorii psiho-sociali şi biologici, joacă un rol fundamental în 

geneza psihozei. Gradul vulnerabilităţii se schimbă însă, în mod individual, astfel încât unei 

vulnerabilităţi ridicate nu îi corespunde în mod obligatoriu o probabilitate mare de afecţiune. 

Persoanele cu vulnerabilitate crescută sunt însă predispuse să trăiască în situaţii de stres şi 

ar putea apărea crize psihotice acute dacă sunt supuse unor condiţii stresante (atât acute 

cât şi cronice). 

Evoluţia afecţiunii este individuală, foarte diferită şi nu poate fi stabilită dinainte. Aproximativ 

2/3 dintre persoanele bolnave se însănătoşesc complet sau incomplet şi 1/3 suferă o 

afecţiune gravă de lungă durată; pentru aceste persoane, însă, este posibilă o îmbunătăţire 

sau chiar însănătoşirea după mulţi ani. 


Materiale 

1/3 

„Schizofrenia” – ce este 

Termenul „Schizofrenie” a fost introdus pentru prima dată de psihiatrul 

elveţian Eugen Bleuler pentru a indica disocierea dintre gândire şi 

afectivitate. În 1911 a scris lucrarea „Dementia praecox sau grupa 

schizofreniilor” deoarece considera că există mai multe forme ale 

acestei boli. Acest lucru este încă valabil. Toate aceste forme pot 

fi înţelese în baza modelului Vulnerabilitate – stres, în sensul că o 

anumită vulnerabilitate, pentru anumite persoane, poate produce, în 

momente diferite ale vieţii, simptome psihotice, precum alterarea 

gândirii, a percepţiilor, a afectivităţii, a fricii sau a ideilor obsesive. 

În clasificarea internaţională a afecţiunilor, elaborată de Organizaţia 

Mondială pentru Sănătate (ICD-10) şi folosită în special în scopuri 

statistice, psihozele schizofrenice sunt catalogate cu codul F2. În 

plus, sunt evidenţiate mai multe subcategorii, precum schizofrenia 

paranoidă, catatonică, nediferenţiată, dezorganizată, reziduală. Codul 

F2 cuprinde şi tulburarea schizo – afectivă, tulburările psihice de 

scurtă durată şi psihozele induse de substanţe. 

Formele diferite de psihoză schizofrenică se pot distinge în funcţie de 

evoluţia lor; în plus, simptomele pot fi diferite în funcţie de etapele 

afecţiunii şi aceasta explică posibilitatea unor diagnostice diferite. 

Termenii „schizofrenie” şi „schizofrenic” sunt folosite des în mod 

ambiguu şi dispreţuitor, indicând în mod greşit „personalităţi 

descompuse” sau „caractere incoerente”. Termenul „schizofrenic” este 

des folosit ca o insultă, dar „schizofrenia”, ca afecţiune, nu are nimic 

de-a face cu acesta. Din cauza atâtor confuzii cu privire la termenul 

„schizofrenie”, astăzi este folosit termenul mai general de „psihoză”. 


Materiale 

1/4 

Sfaturi pentru un stil de viaţă favorabil bucuriei 

1. Bucuria necesită timp 

Pentru a putea într-adevăr să ne bucurăm este nevoie de calm şi de timp =disponibil. 

Regulă: programaţi în mod conştient activităţile, cum ar fi, de exemplu, baia, plimbarea, 

admirarea peisajului, mâncatul, lecturarea, ascultarea muzicii. 

2. Bucuria este posibilă 

Deseori plăcerea este contrastată de preconcepţii negative şi de o incapacitate de simţire 

şi/ sau de căutare a bunăstării, spre exemplu: cine nu munceşte nici să nu mănânce, cine se 

opreşte e pierdut, tot ceea ce fac trebuie să fie util, etc. 

Regulă: este important să descoperim ce anume ne poate aduce fericire în viaţa de zi cu zi 

şi să acţionăm pentru a atinge acest scop. 

3. Bucuria necesită conştiinţă 

Adevărata plăcere necesită concentrare şi atenţie în momentul în care se trăieşte. 

Regulă: dedicaţi-vă plăcerii în mod conştient, atent şi îndepărtaţi posibile neatenţii. 

4. Bucuria este diferită de la persoană la persoană 

Preferinţele sunt individuale şi diferite, şi la fel de diferite sunt gusturile. 

Regulă: descoperiţi propriile preferinţe care nu trebuie influenţate de părerea celorlalţi. 

5. Mai puţin şi mai mult 

În această epocă orientată spre consumism este foarte răspândită ideea sustragerii, în cel 

mai scurt timp, a bucuriei dintr-o experienţă plăcută. Acest comportament duce, însă, la 

o scădere a capacităţii de a simti bucurie şi la incapacitatea de a beneficia de nuanţele 

nenumărate ale plăcerii. 

Regulă: plăcerea necesită concentrare şi atenţie, care pot fi atrase de mai mulţi stimuli şi/ 

sau condiţii externe. 

6. Experienţa favorizează capacitatea de a te bucura 

Plăcerea trebuie să se înveţe, şi acest lucru este favorizat de repetarea experienţelor. 

Regulă: dat fiind faptul că plăcerea este atinsă prin percepţia nuanţelor ei, simţurile trebuie 

educate prin exerciţii adecvate. 

7. Bucuria aparţine vieţii de zi cu zi 

Deseori plăcerea este căutată doar în situaţii excepţionale şi/ sau neobişnuite şi în momente 

cu totul speciale. Ne sunt oferite, în schimb, posibilităţi de plăcere în aproape toate situaţiile 

vieţii zilnice. 

Regulă: trebuie să descoperim şi să percepem caracteristica individuală a momentului în 

viaţa de zi cu zi şi frumuseţea din jurul nostru. 

Sursa: Modificat de D. Ohm: Râdeţi, iubiţi, trăiţi mai mult – Editura Thieme, Stuttgart 1997 (în limba germană) 


Materiale 

1/5 

Evaluarea starii de bine zilnice 

Răspundeţi în fiecare seară la cele două întrebări de mai jos 

Prima zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A doua zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A treia zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 



1/5 

Materiale 

A patra zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A cincia zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A şasea zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 

A şaptea zi: ………………………………… 



1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 




………………………………………………………………………………………………………….. 

………………………………………………………………………………………………………….. 


7* Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine

Materiale 

2/1 

Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului: relaţia dintre 

vulnerabilitate şi factorii de stres în afecţiunea mintală 

(„simptome“) 

a. Vulnerabilitate normală (scăzută): şi un factor de stres mai grav nu duce la depăşirea 

nivelului de prag în urma căruia apar simptomele niciun simptom 

b. Vulnerabilitate ridicată: deja un factor de stres uşor duce la depăşirea nivelului de prag în 

urma căruia apar simptomele simptome 



2/1 

Materiale 

Modelul depăşirii vulnerabilităţii şi a stresului: blocarea 

unei recăderi prin reducerea stresului şi scăderea vulnerabilităţii 

a. Reducerea stresului: reducând stresul, chiar şi în caz de vulnerabilitate ridicată, nu se 

depăşeşte nivelul pragului de apariţie a simptomelor. 

Este posibilă reducerea stresului evitând şi eliminând factorii stresanţi prin tehnici de depăşire 

a stresului, susţinerea socială şi medicamente. 

b. Diminuarea vulnerabilităţii: diminuând vulnerabilitatea, chiar şi în prezenţa unor factori 

inten şi de stres, nivelul pragului de apariţie a simptomelor nu este depăşit. 

Se poate reduce vulnerabilitatea cu medicamente, psihoterapie şi tehnici de reabilitare psihică 

(de ex. prin oferirea unei structuri a zilei). 



Materiale 

2/2 

Scopuri şi practici în tratamentul psihozei 

Practici terapeutice 

Nivelul obiectivelor 

Îmbunătăţirea 

simptomelor 

Prevenirea 

recăderilor 

Autoajutor - 

Strategii de 

coping 

Terapie de bază 

Coping individual 

al afecţiunii 

Compensarea 

tulburărilor 

primare 

Capacitate de 

trăire a vieţii de zi 

cu zi 

Muncă, casă, 

integrare socială 

Terapie 

farmacologică 

de bază 

Intervenţie 

psihoeducativă 

Psihoterapie 

Terapii integrative 

Terapia cognitiv 

– comportamen 

tală a 

simptomelor 

persistente 

Dezvoltarea 

capacităţilor 

sociale 

Grup de psihoză 

Seminar de 

psihoză 

Terapii 

farmacologice 

Training cognitiv 

Ergoterapie şi 

reîncadrare în 

muncă 

Sprijin pentru 

reabilitare 

Sursa: Wienberg, G. (Hg) – Să vorbim despre schizofrenie. Baza şi practica. A doua ediţie. Psychiatrie – Verlag, 

Bonn 1997 (în limba germană) 


Materiale 

2/3 


Un concept de sănătate globală 

Se vorbeşte foarte mult astăzi despre o 

abordare globală a afecţiunilor, din cauza 

faptului că nu mai pot fi separate clar 

afecţiunile psihice de cele fizice. Corpul, 

sufletul şi spiritul formează, în această 

viziune, un tot unitar care se influenţează 

reciproc. Tratamentul unei afecţiuni fizice 

poate fi astfel influenţat şi de o abordare 

psihologică (medicină psihosomatică). 

Noi nu ne ocupăm aici de afecţiune şi de 

criză, ci de sănătate şi bunăstare. În mod 

analog conceptului de afecţiune globală 

vorbim aşadar despre un concept de 

sănătate globală. Factorii care ne protejează 

de afecţiune sau care o determină sunt 

foarte mulţi şi de natură diferită, de aceea 

a sustine că este în joc un factor unic (doar 

genele, vitaminele, experienţele din copilărie) 

nu corespunde realităţii. Acelaşi lucru este 

valabil pentru păstrarea stării de sănătate şi/ 

sau de însănătoşire: psihofarmaceuticele nu 

sunt instrumente magice pentru a soluţiona 

tulburările psihice, cum nu sunt nici terapiile 

alternative sau o alimentaţie specială. Este 

un tot unitar de factori diferiţi care ne pot 

proteja de stres, de evenimente defavorabile 

şi chiar de schimbările biologice. 

Vom examina pe scurt factorii diferiţi care 

pot influenţa starea noastră de bine: 

Corporalitatea 

Mulţi factori fizici pot fi sănătoşi. În acest 

sens amintim ca exemple activitatea fizică, 

alimentaţia, afectivitatea, experienţele 

senzoriale (ascultarea, vederea, gustarea, 

atingere). Ne putem întreba: Câtă activitate 

fizică, ce şi câte zgomote sau contacte 

îmi fac bine Ce alimente îmi protejează 

organismul Ce mirosuri îmi plac în mod 

special 

Sociabilitatea 

Avem nevoie să interacţionăm cu ceilalţi, 

să discutăm, să avem prieteni (şi chiar 

duşmani). Putem să ne întrebăm: ce 

persoane şi situaţii sociale ne fac să ne 

simţim bine În ce grupuri ne simţim 

în pielea noastră, ce relaţii cu celelalte 

persoane ne fac mai puternici De câte 

contacte sociale avem nevoie 

Gândirea şi simţirea unor sentimente 

Cu siguranţă gândurile influenţează mult 

senzaţiile şi acţiunile noastre. Putem să ne 

întrebăm: ce gânduri acţionează asupra starii 

mele de bine(de exemplu, dacă mă gândesc 

la ceva amuzant, la evenimente pozitive ale 

zilei) Ce gânduri negative pot bloca (de 

exemplu, subestimarea, autocompătimirea) 

Deci acţiunile noastre sunt influenţate foarte 

mult de sentimente. Este clar că nu putem 

acţiona asupra sentimentelor (încercaţi 

câteodată să vă prefaceţi că vă simţiţi 

bine), dar le putem influenţa câteodată prin 

gânduri şi acţiuni. Putem să ne întrebăm: 

ce acţiuni îmi trezesc un sentiment pozitiv 

Înainte sau după ce acţiuni mă simt bine 

Căutarea spiritualităţii 

Experienţa noastră ne-a demonstrat 

că multe persoane cu tulburări psihice 

se gândesc la probleme spirituale şi 

religioase. Ne putem întreba: ce relaţie cu 

spiritualitatea mă face să mă simt bine Este 

important pentru mine să abordez această 

problemă, să particip la slujbă, etc. 

Sfaturi generale 

Mai mulţi psihiatri şi-au pus întrebarea: ce 

sfaturi se pot da persoanelor cu tulburări 

psihice pentru a le îmbunătăţi modul de 

organizare al vieţii acestora 

Înainte se dădeau sfaturi profesionistilor cu 

privire la modul de comportare cu pacienţii, 

la gradul de influenţare al vieţii lor zilnice. 



2/3 

Materiale 

Acum autorii sunt de acord cu privire la 

următoarele sugestii: 

Relaţii stabile şi de încredere, adică 

relaţiile sociale trebuie să dureze în timp 

şi să poată induce încrederea. 

Organizarea zilnică precisă, adică ziua 

trebuie să aibă o ordine foarte bine 

stabilită. 

O cantitate adecvată de teme, adaptate 

unei anumite persoane, pe care le poate 

îndeplini cu siguranţă la termen şi nu 

depăşesc capacităţile acesteia. 

Aceste sfaturi generale nu sunt valabile doar 

pentru cea mai mare parte dintre persoanele 

cu tulburări psihice, ci pot fi adecvate şi 

pentru persoanele „sănătoase”. Sugestiile de 

mai sus pot fi necesare şi ca stimul: oare o 

organizare precisă a zilei îmi va face bine 

Cât de importante sunt pentru mine relaţiile 

de durată şi serioase Ce decizii îmi fac 

bine şi care mă fac să sufăr Ce ar fi/ este 

pentru mine o cerere excesivă sau o cerere 

inferioară capacităţilor mele 


Fiecare poate descoperi singur activităţile 

şi condiţiile care accentuează bunăstarea 

personală. Anumiţi autori au încercat să 

elaboreze liste cu activităţile satisfăcătoare 

cum ar fi o plimbare scurtă pe seară, 

participarea la slujbă, momente de 

solitudine, dar şi dedicarea treburilor casnice 

precum spălarea vaselor. Este clar tuturor 

că ar fi mai plăcută o vacanţă în Caraibe, 

în timp ce spălarea vaselor sau călcarea 

rufelor sunt mai mult sarcini decât plăceri. 

Dar poate fi şi invers. Şi o vacanţă în 

Caraibe, cu toate mutările respective, cu un 

program obositor de vizite ghidate poate 

deveni un eveniment stresant, în timp ce 

călcarea rufelor seara poate avea un efect 

relaxant. În plus, este foarte important să 

stabilim timpul de care avem nevoie pentru 

a face anumite lucruri şi dacă noi înşine le 

considerăm datorii sau plăceri. 

Multe acţiuni devin frumoase dacă le 

realizăm în mod conştient. Astfel acordăm 

mai multă atenţie şi percepem în mod mai 

intens gustul mărului, de exemplu, sau 

frumuseţea panoramei sau aşteptarea cu 

bucurie a unei mese copioase. 

Multe gesturi ne fac bine, le facem aproape 

instinctiv şi în mod obişnuit, aşa cum pentru 

cineva devine spontană o lectură seara sau 

un duş în fiecare zi. 

Câteodată această obişnuinţă dispare când, 

de exemplu, după o criză se pierde total 

ritmul. Alte lucruri sunt greu de realizat, 

solicită angajament mai mare, cum ar fi 

exerciţiile de relaxare, mersul cu bicicleta, 

trezirea de dimineaţă. Alte lucruri ne-ar face 

bine, dar nu ne dedicăm lor deoarece nu 

avem destul timp la dispoziţie şi acordăm 

prioritate altor lucruri sau ne lipseşte curajul 

de a rupe convenţiile sociale. 

Când avem la dispoziţie puţin timp, relaţiile 

sociale sunt neglijate, nu neglijăm o seară 

liniştită, dar în loc să mergem la serviciu 

cu bicicleta, ne aşezăm comod în autobuz. 

Exprimarea nemulţumirilor şi a furiei poate 

avea un efect foarte liniştitor şi eliberator, 

dar nu este mereu uşor. Mai sunt acţiuni 

care ne-ar face bine dacă am avea mai mult 

timp la dispoziţie şi o atitudine pozitivă. 

Astfel, sarcina obositoare de a face 

curăţenie în casă poate deveni o „purificare” 

externă (şi chiar internă). Micul dejun în 

grabă luat în 5 minute, care nu reprezintă 

nimic mai mult decât o ingerare a mâncării 

necesare şi grăbite, cu 10 minute în plus 

poate deveni un început regenerator al zilei. 

Pentru persoanele care sunt deseori sub 

tratament şi/ sau care se îmbolnăvesc 

frecvent, este recomandată o îngrijire mai 

atentă a sănătăţii. Ar trebui să se oprească 

în mod conştient şi să facă anumite lucruri, 

deoarece acestea vor întări propriile „forţe 

de apărare”. 



Materiale 

2/3 

Redăm mai jos o listă mică de activităţi 

plăcute. Nu este necesară realizarea ei 

în întregime, dar trebuie să stimuleze 

în adoptarea unor modalităţi de viaţă 

neobişnuite: 

Râdeţi tare 

Leneviţi în pat o zi întreagă 

Spuneţi clar propria părere prietenilor 

Permiteţi-vă să fiţi trişti 

Cumpăraţi-vă o jucărie de pluş 

Uitaţi-vă la poze 

Gândiţi-vă la ce a fost pozitiv de-a lungul 

zilei 

Participaţi la un grup de auto-ajutor 

Plimbaţi-vă dezbrăcaţi (poate nu chiar în 

aer liber) 

Mergeţi la slujbă 

Mergeţi în vizită la cineva pe care nu 

l-aţi mai văzut de mult timp şi pe care îl 

revedeţi cu plăcere. 

Şi pentru medicamente este valabil acelaşi 

lucru, deoarece, pe baza dozelor, acestea 

pot fi utile sau dăunătoare sănătăţii. Puteţi 

profita de sfârşitul de săptămână inactiv 

dacă se distinge de celelalte zile active, 

altfel, devine o suferinţă plictisitoare şi nu 

vă ajută, cauzează doar crize. 

Aceasta înseamnă că nu este de ajuns să 

„colecţionăm” acţiuni plăcute ci trebuie să 

observăm în ce măsură acestea au un efect 

pozitiv; este foarte importantă, în special, 

starea de spirit de moment. 

Nu trebuie să ne gândim că doar activităţile 

de destindere şi relaxante ne protejează. 

Asupra noastră pot avea efect pozitiv şi 

activităţile foarte stresante sau chiar cele 

în care sunt angajaţi peste puterile noastre. 

Şi acestea fac parte din viaţa noastră şi 

absenţa lor (şi în acest caz, am avea o viţă 

plină de armonie fără situaţii problematice) 

poate indica experienţe psihice precum 

situaţiile intolerabile. Oamenii de ştiinţă 

care studiază stresul au creat conceptele 

„Distres” şi „Eustres”. Termenul DISTRES 

indică formele de stres negative şi 

tulburătoare, în timp ce EUSTRES reprezintă 

acele forme de stres care acţionează pozitiv 

asupra noastră. Şi în acest caz, fiecare 

dintre noi (în special în întâlnirile cu grupul) 

poate deduce ceea ce pentru el poate fi 

EUSTRES şi limita dintre stresul pozitiv şi 

negativ. 

Am cerut câtorva participanţi să scrie 

răspunsul lor la întrebarea „Cum mă pot 

comporta în mod sănătos”. Redăm patru 

declaraţii pentru a vă arăta cât de diferite şi 

complexe sunt nevoile şi stările fiecăruia. 

„Câteodată îmi dau seama că nu m-am 

comportat frumos cu o prietenă, deşi 

aceasta nu merita. Atunci ştiu că este 

momentul să mai fac câteva exerciţii 

fizice. Dar nu reuşesc să mă eliberez 

de senzaţiile negative. Caut atunci un 

loc liniştit în pădure sau în parc, unde 

să pot sta mai mult timp fără să fiu 

deranjată. Vorbesc singură cu mine, ca 

cu un prieten, şi încerc să înţeleg ce mi 

se întâmplă. Mă ridic apoi brusc şi scot 

nişte sunete înfricoşătoare cu bombăneli 

şi lamentări, până când mă simt mai 

bine. Fac exerciţii de respiraţie. Din 

păcate deseori am probleme cu aceste 

exerciţii.” 

„Încerc să nu rămân singur mult timp, 

dar şi să nu stau mult timp împreună cu 

alte persoane.” 

„Îmi programez timpul în funcţie de 

bioritm. În perioada în care mă simt 

bine din punct de vedere psihologic, 

încerc să rezolv anumite probleme cum 

ar fi chestiunile birocratice, negocieri 

cu locatorul, şi aşa mai departe. Când 

capacităţile mele cognitive sunt în stare 

bună citesc cărţi de specialitate sau învăţ 

din nou limba engleză. Când sunt într-o 

stare fizică bună fac curăţenie în casă 

sau plec la plimbare.” 

„Am ieşit la pensie foarte devreme şi 

am realizat visul meu din tinereţe: să 

fiu pictoriţă sau artistă. La început a 

fost greu pentru că toţi voiau ca eu să 


10** Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine

2/3 

Materiale 

mă leg de o activitate demnă, dar în 

decursul anilor am pictat atât de mult 

încât am putut organiza expoziţii şi am 

avut posibilitatea de a continua pictura 

întâlnind persoane interesate de munca 

mea. Astfel pictura, ca în visul meu din 

tinereţe, a devenit sensul vieţii mele. În 

apartamentul meu am multe picturi ale 

mele şi sunt ca copiii mei, sunt patria 

şi refugiul meu. Este adevărat că sunt 

stresată în momentul în care organizez o 

nouă expoziţie, dar am ceva cu adevărat 

important de făcut, trebuie să continuu 

realizările mele şi să stabilesc contacte 

noi. Aşa dau un sens vieţii mele. Nu aş 

vrea să trăiesc fără pictură.” 

Sursa: Knuf A., Gartelmann A., Înainte de a se restabili 

echilibrul. Ediţia a 3-a. Psychiatrie – Verlag, Bonn, 

2001 (în limba germană). 


10*** Cunoaşte – Bucură-te de viaţă – Trăieşte mai bine

Materiale 

3/1 

Simptome ale afecţiunilor psihice 

Simptome pozitive 

Simptomele pozitive sunt indicate şi ca simptome plus sau simptome 

productive. Sunt, în general, foarte deranjante şi jenează foarte 

mult. Acest termen derivă din faptul că se adaugă ceva experienţei 

obişnuite, trăită până în acel moment. 

Sunt reprezentate de percepţii iluzorii (halucinaţii), adică tulburări ale 

percepţiei senzoriale, de aceea vi se poate părea că auziţi sunete sau 

voci, că ceilalţi nu le aud, şi pot fi foarte neliniştitoare, în ciuda faptului 

că nu sunt „adevărate”. Se poate întâmpla de asemenea să vedeţi 

imagini pe care ceilalţi nu le văd. Halucinaţiile pot interesa şi simţul 

olfactiv şi al gustului (şi, în acest caz, se poate simţi ceva în interior 

sau în exterior care nu există, cum ar fi, de exemplu, atingerea unei 

mâini, chiar dacă nu este nimeni în jur). Percepţiile iluzorii sunt mereu 

tulburătoare, în special când sunt trăite pentru prima oară şi nu ştiţi 

despre ce este vorba; sunt de asemenea neplăcute. Se întâmplă, însă 

foarte rar din păcate, ca cineva să audă o voce spunându-i „Hai, curaj, 

poţi”; însă cel mai frecvent „vocile” exprimă comentarii neplăcute, 

insulte sau încearcă chiar să dea comenzi. 

Un alt grup de simptome pozitive este reprezentat de idei delirante. 

Acestea sunt reprezentări ale gândurilor de care, în etapa productivă a 

afecţiunii, puteţi fi complet convinşi, în ciuda faptului că ceilalţi nu le 

pot percepe şi înţelege. Spre exemplu, pacientul crede că este urmărit 

şi/ sau supravegheat; că trebuie să ducă la sfârşit o sarcină cu totul 

specială; că deţine capacităţi supranaturale sau că este în centrul 

unor intrigi periculoase. Experienţele delirante pot fi atât de persuasive 

încât pot convinge persoana respectivă să nu mai aibă încredere 

în persoanele apropiate. Aceasta provoacă şi sentimente de frică, 

solitudine, care deseori tulbură persoana până când aceasta rămâne 

blocată în această „lume de iluzii”. 



3/1 

Materiale 

Simptome negative 

Simptomele negative sau simptome deficitare sunt numite astfel 

deoarece indică lipsa motivării, a stimulilor, interesul, forţa, etc. şi 

astfel lipseşte ceva în experienţa obişnuită. 

Simptomele negative, faţă de celelalte, sunt greu de explicat. Acestea 

distrag persoana respectivă de la relaţiile cu ceilalţi. Spre exemplu, 

nu doriţi să vorbiţi cu celelalte persoane sau să staţi lângă ele, nu 

aveţi forţa şi interesul de a începe ceva, nu vă faceţi griji cu privire la 

aspectul dumneavoastră sau a casei. 

Simptome cognitive 

Cu termenul simptome cognitive sunt indicate tulburările de gândire. 

Se pot manifesta în mai multe feluri. Spre exemplu, poate fi greu să 

vă concentraţi pentru a face ceva cum ar fi lecturarea sau uitatul la 

televizor; vi se poate părea greu să vă amintiţi imediat informaţii noi, 

cum ar fi indicaţiile pentru a ajunge la un loc necunoscut. Pentru alţii 

poate fi greu să-şi pună în ordine propriile gânduri; alţii pot întâlni 

dificultăţi în a înţelege ce spun ceilalţi; puteţi fi tulburaţi de prea 

multe gânduri sau să vă simţiţi ca şi cum nu ati avea nici un gând. În 

aceste condiţii, comunicarea cu ceilalţi este deseori imposibilă, şi la fel 

încercarea de a găsi soluţii la anumite probleme. 

Simptome afective 

Cu termenul simptome afective sunt indicate tulburările sferei afective 

şi ale reacţiilor emotive. Se poate întâmpla să vă simţiţi foarte 

abătut sau foarte sigur pe sine, sau puteţi manifesta o disociere între 

afectivitate şi starea de spirit a momentului. Se poate intampla si sa 

nu simtiti nici o emotie si asta sa va afecteze. 



Materiale 

3/2 

Cauzele grijilor şi ale încordării 

Modul în care evaluaţi tensiunea 

nervoasa, este decisiv pentru 

modul in care santinela 

memoreaza situatia pentru viitor 

Aşa… 


Asta este 

nou 


Nu mă simt 

bine. 

Sunt oare în 

pericol 


aici 

Nu mă simt bine. 


Nu îmi place 

senzaţia aceasta. 

Mi-e frică. 

Situaţia 

aceasta nu 

îmi place, 

aşa că o 

memorez ca 

o situaţie 

periculoasă. 

Sau aşa… 


Este ceva 

nou 



aici 

Nimic rău, 

probabil nu 

e nici un 

pericol. 


Asta îmi 

place. 

Pe viitor, 

în situaţia 

aceasta nu 

voi avea 

nevoie să fiu 

vigilent. 

Îmi place! 

Acordaţi atenţie modalităţii în care 

reacţionaţi într-o situaţie sau alta. 

Ce poziţie adoptă santinela dumneavoastră 

Sursa: Breton S. Descoperirea liniştei – Editura Thieme Stocholm, 1996 (în limba germană) 


Materiale 

3/3 


„Puţină mişcare este mai bună decât deloc” 

Urcaţi scările în loc să luaţi liftul 

Mergeţi pe jos mai degraba decât să luaţi autobuzul 

Mişcări conştiente în timpul treburilor prin casă 

Încercaţi să implicaţi muşchii gradual 

Activitatea fizică este eficientă în următoarele cazuri: 

Frecvenţă: 3 ori pe săptămână (optim: 20-30 minute) 

Intensitate: „începeţi să transpiraţi” (optim: puls 120-140/ min) 

Cantitate/ proporţii: 60-70% din musculatură trebuie activată (mergeţi cu bicicleta, 

înotaţi, alergaţi etc.) 


Materiale 

4/1 

Plan de criză 

Episoadele psihotice sunt deseori precedate de semne prevestitoare. În ceea ce mă priveşte 

acestea sunt: 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Ce trebuie să fac 

Să intru în contact cu medicul îngrijitor sau cu un centru psihiatric 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Reducerea sarcinilor 

(de exemplu cereţi ajutorul cuiva, anulaţi întâlnirile, acordaţi-vă puţină odihnă) 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Vorbiţi cu persoanele care vă liniştesc şi care vă pot da siguranţă 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

Adoptaţi măsuri de siguranţă 

(spre exemplu daţi cheile de la maşină altcuiva, daţi cardul de credit unei persoane de încredere) 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 

……………………………………………………………………………………………………………...... 


Materiale 

4/2 

O savurare conştientă: mai bună decât orice regim alimentar 

Când nu sunteţi capabili să gustaţi este uşor 

să căutaţi satisfacţia nu în calitatea unei 

experienţe plăcute ci în cantitatea fast food. 

Din acest motiv regulile gustării pe care le 

enumerăm, în caz de probleme cu greutatea, 

pot fi mult mai eficiente decât regimurile 

cu varietate scăzută de alimente, care nu 

solicită gustul. 

„Regulile gustului” pentru a îmbunătăţi 

obişnuinţele alimentare „greşite” 

Gustarea are nevoie de timpul ei: nu 

mâncaţi numărând minutele. Mesele 

trebuie consumate cu calm şi nu în grabă. 

Aceasta este o atitudine pe care trebuie 

să o abordeze în special persoanele active, 

deseori observăm că ritmul de viaţă şi 

muncă foarte intens influenţează mai ales 

comportamentul alimentar. Nu degeaba se 

spune „mâncăm cum lucrăm” (în trecut, 

muncitorii erau observaţi înainte de a fi 

angajaţi: cine mânca repede era considerat 

un bun muncitor). O modalitate pentru a 

mânca cu calm şi încet este cel de lăsare 

a furculiţei pe masă după fiecare bucată, 

savurând mâncarea şi reluând furculiţa în 

mână doar după o scurtă pauză. 

Gustarea necesită conştientizare: o 

adevărată degustare necesită o atitudine 

conştientă şi atentă faţă de mâncare. Nu 

se poate mânca uitându-ne la un film la 

televizor sau conducând maşina. Obiectivul 

este acela de a ne concentra asupra 

mâncării şi de a „dizolva” celelalte elemente 

din jur. Optaţi pentru feluri de mâncare 

apetisante şi evitaţi să mâncaţi în trecere. 

O gustare conştientă poate fi favorizată şi 

de o atmosferă plăcută: şerveţele frumoase, 

tacâmuri elegante, lumina lumânării, muzică 

de fundal. Nu ar fi frumos ca fiecare masă 

să fie o mică sărbătoare a gustului 

Modul de a mânca este diferit de la 

persoană la persoană: preferinţele, mai 

ales cele pentru mâncare, sunt atât de 

diferite de la persoană la persoană încât se 

spune de gustibus non disputandum est. În 

ciuda acestui fapt persoanele se limitează 

foarte des, în funcţie de prejudecăţi, în 

alegerea mâncărurilor şi din această cauză 

cunosc foarte puţine feluri, limitând astfel 

şi plăcerea. În nordul Germaniei există un 

proverb „Ţăranul nu mănâncă ceea ce nu 

cunoaşte”. Spre exemplu, personal mi-a luat 

foarte mulţi ani să depăşesc prejudecata 

conform careia carnea este absolut necesară 

în alimentaţie şi că fructele şi legumele 

nu sunt foarte importante. Astăzi, urmând 

un regim vegetarian, cunosc o serie de 

plăceri gastronomice, care mă satisfac pe 

deplin. Încercarea şi abordarea unei atitudini 

pozitive faţă de gust poate contribui la 

depăşirea unor eventuale dezechilibre şi la 

amplificarea orizontului propriilor noastre 

experienţe. Tot mai des se observă că 

repulsia faţă de anumite alimente, dezvoltată 

în copilărie (de exemplu, pentru fructe sau 

anumite specii de legume), dispare la vârsta 

adultă. Deci: experimentaţi! 

Mai puţin este mai bine: Pentru a exalta 

gustul societatea consumistă are tendinţa 

de a mânca cât mai mult posibil. Această 

atitudine, însă, diminuează capacitatea de 

a gusta, deoarece nu mai sunt percepute 

nuanţele gustului. De exemplu, mâncarea 

unei cantităţi foarte mari de Studentenfutter 

(un amestec de nuci, alune, arahide şi 

stafide), în faţa televizorului nu permite 

distingerea gusturilor: experimentarea 

gustului unei singure boabe de stafidă va 

fi pierdută. Acelaşi lucru este valabil şi 

pentru nuci, alune şi arahide. Concentrarea 

conştientă asupra unor alimente în cantităţi 

mai mici, permiterea savorii să acţioneze 

încercând să o analizăm, pot fi experienţe 

pozitive, care sporesc simţul gustului. 



4/2 

Materiale 

Cu siguranţă este vorba de un „remediu” 

bun împotriva mentalităţii de „îndopare şi 

înghiţire”. 

Experienţa favorizează capacitatea de 

gustare: este posibil să învăţaţi să gustaţi 

repetând exprienţele. Gustul poate fi 

antrenat dacă se abordează o atitudine 

conştientă. Dacă ne concentrăm asupra 

mâncării, gama de gusturi oferite de felurile 

de mâncare poate spori sensibil, atât de 

mult încât încetul cu încetul, putem deveni 

adevăraţi cunoscători. Savurarea cu calm a 

ceea ce gustăm, gustarea tuturor aspectelor 

mâncării, împărtăşirea cu ceilalţi a propriilor 

experienţe, pot contribui la formarea 

propriilor simţuri. 

Mâncarea face parte din viaţa de zi cu zi: 

deseori se caută plăcerea mâncării doar 

în situaţii extraordinare (de exemplu: de 

sărbători) sau în momente speciale (de 

exemplu: duminica sau în zilele festive). 

În realitate, în fiecare zi ne sunt oferite 

posibilităţi diferite de mâncare. Masa pusă 

cu o lumânare aprinsă¸ şerveţele frumoase, 

farfurii rafinate şi flori pot transforma o 

masă simplă de zi cu zi într-o plăcere de 

gustat până la ultima bucată, mai ales dacă 

suntem într-o stare de spirit pozitivă. 

Respectarea acestor reguli are avantajul 

de a spori experienţa gustului şi de a 

îmbunătăţi calitatea vieţii noastre. Nu 

cerem, ca în regimuri, să se „renunţe”, ci 

dorim să indicăm o cale pentru a dobândi 

ceva. Contrar regimurilor în care se impune 

abstinenţa pentru o anumită perioadă şi 

apoi se reîncepe consumarea mâncării ca 

înainte, „regimul gustului” reprezintă un stil 

de viaţă nou şi plăcut. Motoul este: mai 

slabi fără să ne fie foame, dar constientizand 

gustul. Ceea ce învăţăm din acest nou 

comportament trebuie să determine o 

schimbare de durată, radicală şi plăcută. 

Următorul exerciţiu de gust, de efectuat, de 

preferat, în grup, dar şi singuri, ilustrează 

regula „mai puţin este mai bine”. 

Înainte de toate fiecare să se relaxeze cât 

mai mult, cel mai bine printr-un exerciţiu de 

relaxare. Apoi, fiecare participant va lua o 

boabă de stafidă. Aceasta va fi atinsă încet, 

cu ochii închişi, pentru a identifica forma 

şi consistenţa. Apoi va fi mirosită pentru 

a simţi parfumul şi aroma. Va fi observată 

apoi, încercând să percepem cât mai mult 

forma şi culoarea. În sfârşit, închidem din 

nou ochii şi băgăm în gură boaba de stafidă, 

fără a o mesteca. Ce gust are Reuşesc să 

simt forma sa şi suprafaţa aspră Reuşesc 

să percep deja de acum savoarea şi aroma 

După unu, două minute se poate simţi 

aroma, mestecând şi lăsând ca aroma să se 

răspândească încet. Ce repede îşi schimbă 

savoarea Îmi aminteşte de ceva Cu ce se 

aseamănă 


Sursa: D. Ohm: Râdeţi, iubiţi, trăiţi mai mult – Editura Thieme, Stuttgart 1997 (în 

limba germană) 


Materiale 

5/1 

Cum să ne comportăm pozitiv faţă de propriile emoţii 

Rezervorul liniştii se 

goleşte: 


Gânduri negative 

Abulie 

Nelinişti şi frică 

Fizic prin: 

Efort muscular excesiv 

Lipsa mişcării 


proaste – fast food 

Rezervorul liniştii se umple: 


Gânduri pozitive 

Distracţie, plăcere 

Odihnă, relaxare 

Fizic prin: 

Efort minim 

Practicarea regulată a 

unui sport 

Regim bun 

Ţineţi sub control rezervorul liniştii! 

Sursa: Breton S. Descoperirea liniştei – Editura Thieme Stuttgart 1996 (în limba germană) 


Materiale 

5/2 

Masaj de activare 

Obiectiv: Masajul benefic şi stimulant în poziţie relaxată. 

Metoda de lucru: individuală 

Durata: de la 1 la 10 minute 

Indicaţii: Exerciţiile pot fi efectuate în mod individual sau în serii. Aceste exerciţii pot fi efectuate în cuplu sau în grupuri 

disponibile contactului. 

Loviţi capul: 

Frecaţi capul: 

bateţi cu vârful degetelor cu forţă oasele craniului pentru a 

le „mişca”. 

vârful degetelor pe cap. Rotiţi capul la dreapta şi la stânga 

astfel încât vârfurile degetelor să alunece pe craniu. 

Atingeri sprâncenele: 

Frecaţi nările: 

Ciocăniţi uşor pomeţii: 

Masaţi obrajii, mandibula şi 

maxilarul: 

Frecaţi urechile: 

Loviţi braţele: 

lăsaţi degetele mari să alunece pornind în acelaşi timp de la 

nări, la dreapta şi la stânga până la sprâncene. 

mângâiaţi cu degetele arătătoare în acelaşi timp nările, de 

sus în jos. 

ciocăniţi uşor cu vârful degetelor în acelaşi timp la dreapta 

şi la stânga sub ochi. 

cu vârful degetelor masaţi uşor şi în mod stimulant faţa pe 

ambele părţi. 

mângâiaţi în acelaşi timp cu vârful degetului arătător şi al 

celui mijlociu în poziţie de V, în faţă în spatele urechilor, cu 

o mişcare de sus în jos. 

pumnul drept va lovi partea internă a braţului stâng, în jos, 

apoi partea externă a braţului, în sus, deasupra umărului. 

Bateţi sternul: 

Încălziţi zona lombară: 

Loviţi fesele: 

„Îndepărtaţi apa”: 

Scuturaţi, întindeţi: 

pumnul va bătea uşor partea de sus a sternului. Aceasta 

stimulează timusul şi dă energie vieţii. 

frecaţi mâinile pentru a le încălzi şi puneţi-le pe rinichi, cu 

ideea de a atinge rezerva de energie. 

bateţi cu pumnii pe fese. 

imaginaţi-vă că sunteţi la mare cu apa la nivelul stomacului 

şi mişcaţi mâinile ca şi cum aţi dori să înlăturaţi apa de la 

bust cu o mişcare alternată a braţelor. 

la final, scuturaţi, mişcaţi şi relaxaţi mâinile, braţele, 

picioarele şi părţile superioare ale corpului. Întindeţi toate 

părţile corpului şi respiraţi adânc. 

Sursa: Masaguna&Ohashi: Zen Shiatsu- How to Harmonize Yin and Yang for Better Heatlh, Japan Publications, Inc., 

2000, citat de Lahninger, P.: Direcţionarea, prezentarea şi moderarea. A treia ediţie. Editura Okotopia, Munster 1998 

(în limba germană) 


Materiale 

5/3 



Să poată discuta cu ceilalţi participanţi 


Descoperirea propriilor posibilităţi de acţiune 


Materiale 

6/1 

Medicamente utilizate în psihiatrie 

Antipsihotice (=Neuroleptice) 

Reducerea simptomelor pozitive, negative, cognitive şi afective. 

Protecţia recidivării (= reducerea riscului de recădere psihică) 

Mai noi: antipsihotice „atipice” 

Aripiprazol, Olanzapina, Rispolept, Quetiapina, Amisulpiride, Clozapina 

Mai vechi: neuroleptice „clasice” 

Haloperidol, Flufenazina, Flupentixol, Sulpiride, 

Antidepresive 

Îmbunătăţesc starea de spirit 

Paroxetina, Fluoxetina, Sertralina, Mirtazapina, Reboxetina, Venlafaxina, Imipramina, 

Clorimipramina, Amitriptilina, Doxepina, Miansan, Maprotilina 

Tranchilizante şi hipnotice 

Sedative, anxiolitice, somnifere 

Diazepam, Modecate, Anxiar, Xanax, Bromazepam, Oxazepam, Triazepam, Zolpidem 

Medicamente stabilizatoare ale stării de spirit (tulburări afective şi schizoafective) 

Litiu, Carbamazepina, Oxcarbazepina, Valproat de sodiu 

Medicamente împotriva efectelor adverse 

Biperiden, Propanolol 


Materiale 

6/2 

Sfaturi pentru o bună comunicare 

1. Fiţi clari şi concişi 

Priviţi interlocutorul. Vorbiţi clar pentru a fi înţeleşi şi nu ridicaţi tonul. 

2. Exprimaţi sentimentele 

Exprimaţi sentimentele pozitive şi negative, care au fost activate în dumneavoastră în 

cadrul grupului. Nu vă ruşinaţi să comunicaţi dorinţa de a vă schimba. 

3. Faceţi complimente 

Acordaţi atenţie nevoilor persoanelor cu care intraţi în contact. Confirmaţi, asiguraţi-i 

pe ceilalţi cu sinceritate spunând ceea ce le-ar putea face plăcere să audă (de exemplu: 

capacităţi şi abilităţi personale, hainele sau coafura). 

4. Fiţi buni ascultători 

Încurajaţi-i pe ceilalţi să vorbească despre sine. Încercaţi înainte să înţelegeţi şi apoi să 

fiţi înţeleşi. 

5. Vorbiţi despre lucruri care îi interesează pe ceilalţi 

Arătaţi-vă interesaţi de hobby-uri, gânduri, păreri şi idei ale celorlalţi. 

6. Fiţi dispuşi să faceţi compromisuri 

Nimeni nu doreşte să renunţe în totalitate la propriile idei şi convingeri. 

7. Dacă simţiţi nevoia, zâmbiţi. 


Materiale 

7/1 

Sinapsă 

Trecerea impulsurilor de la o celulă nervoasă la cealaltă este realizată 

prin sinapsă cu ajutorul mediatorilor chimici sau transmiţătorii 

neurologici, precum Dopamina. 

1 Un impuls ajunge la sinapsă 

2 Un mediator chimic este eliberat în spaţiul sinaptic 

3 Mediatorul chimic se va conecta la receptorul din următoarea 

celulă nervoasă 

4 Impulsul va fi transmis, aşadar, celulei nervoase succesive. 

Medicamentele pentru afecţiuni psihice influenţează acest proces, 

blocând, spre exemplu, receptorii celulei succesive. 

În acest mod, procesul este modificat: 

3 Mediatorul chimic nu se mai poate conecta la receptor. 

4 Impulsul nu va fi transmis, aşadar, celulei nervoase succesive. 


Materiale 

7/2 

Riscul de recădere 



75% 25% 15% 85% 





85% 15% 40% 60% 



Sursa: Kieserg, A. Homung, W.P.: Trening psihoeducativ pentru pacienţii schizofrenici, Ediţia a doua, Editura DGTV, 

Tubingen 1996 (în limba germană) 


Materiale 

7/3 

Sugestii pentru gestionarea conflictelor 

Vorbiţi de fiecare data despre ceea ce vă provoacă disconfort. Cu cât 

înfruntaţi mai devreme situaţiile conflictuale, cu atât este mai bine. 

Dacă însă veţi tăcea mereu sau nu veţi manifesta propriile idei, se va 

acumula furie şi iritare astfel încât se va intampla sa spuneti şi lucruri 

neadecvate. 

Când vorbiţi încercaţi să urmaţi aceste sfaturi: 

Vorbiţi despre voi înşivă. Explicaţi ceea ce vă deranjează personal şi 

de ce. De exemplu: „Mi-a părut rău că nu ai venit ieri, deoarece am 

impresia că nu am nici o importanţă pentru tine.” 

Când faceţi afirmaţii asupra interlocutorului dumneavoastră evitaţi 

generalizarea: „Eşti egoist, nimeni nu poate avea încredere în tine.” 

Nu vă îndepărtaţi de problemă şi descrieţi-o din punctul vostru de 

vedere „Am impresia că nu pot avea încredere în tine.” 

Propuneţi ceea ce consideraţi că trebuie să se schimbe pe viitor 

„Dacă pe viitor nu reuşeşti să ajungi la o întâlnire, spune-mi 

dinainte ca să mă pot organiza să fac altceva.” 

Când discutaţi în contradictoriu număraţi până la trei înainte de a 

vorbi, pentru a evita afirmaţii care se pot întoarce în defavoarea 

voastră. 

Nu vă bateţi joc niciodată de interlocutor, dar amintiţi-vă că: 

umorul este util chiar şi în caz de conflict. 


Materiale 

8/1 



















Materiale 

8/2 

Stigmatizarea – Boala care urmează schizofreniei 

Practica Evului Mediu de tratare a anumitor bolnavi, precum leproşii, a fost depăşită demult. Dar 

mai sunt şi astăzi afecţiuni care generează prejudecăţi puternice de aceea se preferă ascunderea 

lor; schizofrenia este una dintre ele. 

O întrebare pe care şi-o pune fiecare persoană 

cu afecţiuni psihice: 

Să dezvălui sau să ascund 

Sfatul de a ascunde afecţiunea este corect 

dintr-un punct de vedere, dar este total greşit 

din alt punct de vedere. Este corect dacă 

afecţiunea este stabilă şi dacă simptomele 

reziduale ori nu se mai manifestă ori sunt sub 

control. Însă este greşită ascunderea afecţiunii 

dacă aceasta este intr-o perioada activă, dacă 

bolnavii au o capacitate redusă de rezistenţă 

fizică şi/ sau nervoasă, dacă caută o plasare 

socială şi/ sau în câmpul muncii, poate un 

loc de muncă protejat. Este greşit mai ales 

când persoanele au deja un loc de muncă 

şi se îmbolnăvesc, indiferent de activitatea 

lor profesională, şi au nevoie de spitalizare 

şi terapie specifică. În aceste circumstanţe, 

este necesară evidenţierea adevărului către 

angajator şi colegi, din două motive esenţiale: 

1) când se va reîntoarce la muncă, după 

depăşirea etapei acute a afecţiunii, persoana 

va fi uşor stresată, mai puţin rezistentă, şi, sub 

anumite aspecte, chiar diferită faţă de cum era 

înainte de declanşarea afecţiunii. Discutarea 

clară a propriei stări poate genera compătimire 

din partea colegilor şi a superiorilor; acesta 

poate reprezenta un ajutor important în 

reabilitare şi recuperarea starii de bine 

2) Pe de altă parte, superiorii şi colegii vor 

interacţiona cu o persoană diferită de cea 

dinainte şi cunoscând realitatea şi capacităţile 

sale anterioare vor putea fi mai disponibili 

şi mai sinceri. Cu siguranţă nu rămâne altă 

cale decât dezvăluirea propriei afecţiuni dacă 

aceasta nu a fost depăşită, dacă simptomele 

sunt încă active şi dacă acestea determină o 

invaliditate parţială. În căutarea unui loc de 

muncă protejat a spune adevărul colegilor 

şi angajatorului este fundamental pentru un 

rezultat optim. 

Handicapul psihic nu este vizibil precum 

greutăţile de mers sau folosirea unor aparate 

acustice, dar şi acesta solicită respect şi 

claritate, altfel se riscă imposibilitatea de a 

comunica cu ceilalţi. 

Aşadar, se recomandă să nu comunicaţi 

imediat vecinilor şi colegilor diagnosticul, dar 

dacă se consideră că acest lucru este util şi în 

avantajul dumneavoastră, trebuie să-i informaţi 

în mod complet. Această evaluare trebuie să se 

bazeze pe date imparţiale şi obiective şi nu pe 

consideraţii morale, care nu îşi au locul. Astfel, 

părerea majorităţii persoanelor sănătoase faţă 

de persoanele afectate de schizofrenie este, în 

general, negativă. 

Stigmatizarea este mai mult decât o 

prejudecată. Sociologul american Erving 

Goffman scrie în lucrarea sa Stigmatul – 

Tehnici de depăşire a identităţii afectate, cele ce 

urmează: „din definiţie credem în mod normal 

că o persoană cu stigmat nu este chiar umană, 

iar în baza acestor idei punem în practică 

nenumărate discriminări, prin care reducem 

semnificativ şansele sale de viaţă, deseori fără 

a ne gândi. Construim o teorie a Stigmatului, o 

ideologie, care trebuie să clarifice inferioritatea 

lor şi să demonstreze că persoana stigmatizată 

este periculoasă… În conversaţia noastră 

zilnică folosim termeni specifici de stigmatizare 

cum ar fi, de exemplu, infirm, nenorocit, 

tâmpit, ţigan în sens metaforic şi figurat, fără 

a ne gândi la sensul original. Astfel tindem 

să stigmatizăm persoanele.” Metafora şi 

stigmatizarea sunt foarte strâns legate. După 

definiţia clasică, stigmatul este un semn 

evident, însă afecţiunea psihică este invizibilă. 

Bolnavii nu sunt fizic denigraţi pentru stigmatul 

lor, dar sunt denigrabili astfel încât problema lor 

este controlarea informaţiei sau non-informaţiei 

asupra afecţiunii lor. 



8/2 

Materiale 

O mare capcană - Stigmatizare: „Cine este sănătos nu poate 

să fi fost schizofrenic”. 

Chiar în epoca în care declararea 

homosexualităţii este ceva „la modă”, nu 

se poate concepe, în schimb, ca o persoană 

cunoscută să fie afectată de psihoză; dacă 

se întâmplă acest lucru, cu siguranţă a fost 

greşit diagnosticul. Un pacient cu schizofrenie 

însănătoşit complet apare pe prima pagină, dar 

aceasta nu va deveni o ştire pozitivă, cum se 

întâmplă deseori în mass-media, ci o plângere 

împotriva medicilor, care cu siguranţă au greşit 

diagnosticul; dacă ar fi fost adevărat, bolnavul 

nu putea fi aşa de bun şi nu putea avea atât 

succes. Cine acţionează în mod sănătos nu se 

poate să fi fost bolnav de schizofrenie. Cine 

este stăpân pe propria viaţă nu se poate să fi 

fost bolnav. 

Această logică este falsă. Pentru bolnavii 

de schizofrenie devine o capcană dublă: îi 

va face să se închidă din nou în ei înşişi, 

chiar şi când au depăşit afecţiunea şi îi face 

să pară neincrezatori când sunt în perioade 

bune, îi împiedică în conturarea unei identităţi 

proprii, în care trebuie inclusă în mod necesar 

şi experienţa lor. Mitul imposibilităţii de 

însănătoşire este indestructibil. Un exemplu 

tulburător, dar care în acelaşi timp accentuează 

această afirmaţie este cel referitor la americana 

bolnavă de schizofrenie, Lori Schiller, în 

povestea sa extraordinară a vieţii şi a bolii 

„Nebunie în cap” (1995) 

„…Când reuşim să vorbim cazual despre viaţa 

noastră, nu ne este uşor. Multe persoane nu 

reuşesc să accepte uşor acest lucru. Gândindumă 

la trecut, retrăiesc câteva reacţii de-ale 

lor care sunt chiar haioase. Mult timp m-am 

întâlnit cu un bărbat, pe care îl cunoscusem 

ducând maşina mea la reparat. Ne înţelegeam 

bine (era ceva anume între noi ce ne lega) şi 

petreceam multe momente împreună. La sfârşit 

am decis să-i povestesc trecutul meu. L-am 

dus în apartamentul meu şi i-am arătat articolul 

pe care îl scrisesem şi care privea experienţele 

mele. A citit articolul, a rămas blocat şi mi-a 

Sursa: Finzen A.: Psihoză + Stigma, Psychiatrie – 

Verlag, Bonn 2001 (în limba germană) 

spus: „Tu nu sufereai de schizofrenie”, „ba da, 

mă tem că da”, i-am spus eu. „Nu se poate, 

inventezi!”. 

Sinceritate la locul potrivit 

Pentru bolnavii psihici este necesară o relaţie 

continuă cu ceilalţi pentru afecţiune, îngrijire 

şi pentru problemele care decurg de aici. 

Ascunderea afecţiunii face extrem de dificilă 

viaţa socială aparent normală şi poate favoriza 

căderile psihice. Cu toate acestea, pentru 

bolnavii psihici convalescenţi nu este foarte 

uşor să găsească, în cercul familial, persoane 

în care să aibă încredere fără frica ca acestea 

pot divulga confidenţialităţile şi/ sau să-i 

refuze. Evaluând cu atenţie realitatea, s-ar 

putea întâmpla ceea ce ei încearcă să evite: 

să fie stigmatizaţi ulterior şi să fie dezvăluite 

secretele lor. 

Se recomandă, aşadar, să vorbiţi în mod 

discret/ rezervat atât în ceea ce priveşte 

diagnosticul cât şi terapia farmacologică. S-ar 

putea realiza un Management al Stigmatizării 

foarte eficient, prin care nu se va folosi 

termenul schizofrenie, ci limitarea la afirmaţii 

generale cum ar fi probleme psihice sau 

descrierea simptomelor (frică, tulburări ale 

somnului, greutăţi în concentrare, oboseală). 

Aceeaşi metodă trebuie folosită pentru a spune 

că trebuie administrate medicamente. 

Şi în acest caz se recomandă o informare 

precisă şi graduală. Administrarea 

medicamentelor la locul de muncă este, însă, 

una dintre acele situaţii în care un stigmat 

invizibil poate deveni evident şi de aici 

apare nevoia de a da explicaţii. În relaţiile cu 

persoanele apropiate, ar putea fi de ajutor 

să vorbim despre natura propriei afecţiuni. 

Comunicarea celeilalte persoane că suferim 

de o psihoză este o dovadă mare de încredere. 

Faptul că în realitate este vorba despre o 

psihoză schizofrenică, este o informaţie destul 

de intimă şi confidenţială. Sensul metaforic al 

cuvântului schizofrenie cuprinde un nivel posibil 

de stigmatizare atât de ridicat încât dreptul de 

a şti ceva revine bolnavului, propriului partener 

şi rudelor celor mai apropiate, chiar dacă 

sensul cuvântului schizofrenie din punct de 

vedere medical nu este mai grav decât cel al 

cuvântului „psihoză”. 



Materiale 

8/3 


1. Planificaţi ceva plăcut. 

2. Mergeţi într-o excursie (spre exemplu: o plimbare, un tur de oraş pentru cumpărături, 

picnic). 

3. Ieşiţi din casă (mergeţi, spre exemplu, la teatru, la cinematograf). 

4. Plecaţi în călătorii. 

5. Participaţi la reuniuni, conferinţe, cursuri. 

6. Participaţi la întâlniri ale asociaţiilor. 

7. Practicaţi sport, învăţaţi muzică. 

8. Creaţi-vă un hobby sau o activitate de interes. 

9. Dedicaţi-vă unei activităţi plăcute în casă (citiţi, ascultaţi muzică, uitaţi-vă la televizor). 

10. Faceţi ceva plăcut pentru voi înşivă (faceţi cumpărături, gătiţi ceea ce vă place, 

îmbrăcaţi-vă cu ceva frumos). 

11. Acordaţi-vă timp pentru odihnă (spre exemplu: staţi să vă gândiţi, staţi jos, dormiţi, 

abandonaţi-vă visurilor). 

12. Îngrijiţi-vă. 

13. Dedicaţi-vă unei sarcini grele. 

14. Duceţi la bun sfârşit o sarcină zilnică sau mai puţin plăcută. 

15. Soluţionaţi cu bine o sarcină. 

16. Colaboraţi cu cineva la o sarcină comună. 

17. Dedicaţi-vă ajutorării unei persoane, fiţi generoşi. 

18. Intraţi în contact cu alte persoane (spre exemplu: daţi un telefon, mergeţi în vizită, 

întâlniţi-vă cu cineva, mergeţi la reuniuni). 

19. Conversaţi (spre exemplu: la magazin, la o petrecere, la un curs). 

20. Dezbateţi un subiect interesant şi plăcut. 

21. Deschideţi-vă şi manifestaţi clar şi liber propriile păreri. 

22. Jucaţi-vă cu copiii sau cu animalele. 

23. Faceţi complimente şi/ sau elogii. 

24. Demonstraţi ataşamentul fizic sau iubirea. 

25. Primiţi cu bucurie elogiile, complimentele, atenţia. 

Sursa: Roth D., Rehm L.P., Manual/ Ghid pentru terapia de autocontrol al depresiei în grupuri, din lucrarea Sulz- 

Serge K.D.: Înţelegerea şi tratarea depresiei, Editura Reinhardt, Munchen 1986 (în limba germană). 


Materiale 

8/4 

Strategii împotriva pasivităţii 

Programaţi (calendar; organizarea zilnică, săptămânală şi lunară) 

Gimnastica de dimineaţă (de exemplu: înainte de a vă ridica din 

pat, faceţi exerciţiul bicicletei). 

Acţionaţi imediat, nu doar gândiţi. 

Faceţi în aşa fel încât anumite activităţi să devină o rutină (de 

exemplu: întâlniţi-vă în fiecare miercuri cu o prietenă într-o cafenea 

sau faceţi sport). 

Nu aşteptaţi să vă însănătoşiţi, ci deveniţi imediat activi, stabiliţi-vă 

drept obiectiv însănătoşirea. 

Implicaţi-vă – anumite activităţi sunt mai simple de realizat în grup. 


Materiale 

9/1 

Schizofrenia: Părerea unui pacient 

Afecţiunea s-a instalat în mod neaşteptat. La început nu reuşeam 

deloc să o controlez. Nici măcar mediul în care trăiam atunci nu voia 

şi nu putea să reacţioneze. Eu însumi simţeam boala mea ca pe o 

stare de urgenţă, pe lângă nenumărate sentimente de frustrare sau 

chiar frica de a muri. Eram neatent în continuu şi nemulţumit de 

mine însumi. Nu reuşeam să mai controlez gândurile şi sentimentele 

mele. Trei sau patru ani la rând m-am culcat şi m-am trezit cu gânduri 

sinucigaşe. Dar terapia farmacologică şi psihologică – m-a ajutat. 

Cred că persoanele afectate de tulburări psihice au aceleaşi vise şi 

aceleaşi probleme precum persoanele sănătoase psihic. Primii, însă, 

întâlnesc mai multe greutăţi în abordarea propriei situaţii psihice. Ceea 

ce nu este distrus de problema mintală, este distrus de excludere. 

De 12 ani lucrez la un proiect de auto-ajutor Crazy Industries şi pun 

la dispoziţie, în mod gratuit, cunoştinţele mele privind strategiile de 

coping. Succesul acestui proiect, pe lângă o liberalizare a psihiatriei, 

a permis admiterea mea în Societatea Austriacă de Schizofrenie, unde 

am astăzi funcţia de Vicepreşedinte. 

În timpul mai multor conferinţe şi seminarii încerc să stimulez o 

meditare asupra modalităţii de apropiere faţă de persoanele afectate 

de patologii psihice. Deseori mă lovesc de următoarele prejudecăţi. Am 

anexat în cele ce urmează exemple de argumente susţinute de mine şi 

reacţiile derivate din acestea: 



9/1 

Materiale 

Prejudecată: Bolnavii psihici sunt… 

Argumentare: Nu, sunt… 

Indiferenţi şi nu foarte inteligenţi 

Leneşi 

Imprevizibili 

Paraziţi sociali 

Rupti de realitate 

Gata pentru orice, dar buni de nimic 

Mai sensibili şi iritaţi mult mai uşor de efecte externe 

neprevăzute 

Atât de pătrunşi de afecţiunea lor, încât le lipseşte 

energia pentru alte activităţi 

Atât de nesiguri în acest sens încât persoanelor 

„normale” li se pare o realitate 

Victime ale unei afecţiuni, pe care cu siguranţă nu 

şi-au dorit-o, iar excluderea socială îngreunează şi 

mai mult integrarea lor 

În anumite etape ale afecţiunii au o percepţie 

alterată a realităţii şi vorbesc un limbaj diferit. 

Doar dacă sunt înţelese aceste viziuni alterate ale 

realităţii, persoanele „normale” vor reuşi să perceapă 

această realitate. 

Pentru o parte importantă a societăţii noastre 

întrebarea nu trebuie să fie „Ce nu ştiu să facă”, ci 

„Cum pot pune în aplicare calităţile lor”, deoarece 

obiectivul este reprezentat de integrare 

Pentru mine, participarea la acest congres este o datorie, iar participarea la această 

conferinţă jurnalistică este o onoare. Afecţiunea mea va avea un sens mai profund în urma 

acestei experienţe. Astăzi, împreună cu multe persoane de încredere şi sincere, am putut 

puncta asupra unei daune pe care o suportă „fraţii şi surorile mele de suferinţă”, şi am putut 

spune: nu este vina noastră pentru această boală. Vă rog să nu ne consideraţi vinovaţi, 

excluzându-ne dintre voi. 

Sursa: Christian Horvath – Şeful proiectului „Crazy Industries” (Industrii nebune) la Viena. 

Vicepreşedinte al Asociaţiei Austriece pentru Schizofrenie, Şeful proiectului Laboratorul de artă Sonnensegel (văl de 

soare), Viena. Discurs ţinut la „Primul congres internaţional pentru reducerea stigmatului şi a discriminării din cauza 

schizofreniei”, Septembrie 2001, Lipsia, Germania. 



Materiale 

9/2 

Bibliografie recomandată pentru participanţi 

Ghiduri disponibile online 

Schizofrenie – ghid pentru pacienţi, Dr. Mischianu Roxana http://www.dialogsanatatemintala.ro/schizofrenie.pdf 

Tulburarea depresivă majoră – Ghid pentru pacienţi, Dr. Alina Nica 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/tulburarea_majora_depresiva.pdf 

Tulburarea afectiv bipolară – ghid pentru pacienţi, Dr. Alina Marinela Petriceanu 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/tulburarea_afectiva_bipolara.pdf 

Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă, Mihaela Hărătău, Dorin Bardac, Eugenia Bratu, Ana-Ioana 

Chiorean, Angela Chelcea, Mihaela Stoia, Radu Moldovan, Radu Vulcu, Theodor Hărătău 

http://www.romtens.ro/images/Brosura_Sanatate_Mintala_La_Munca.pdf 

Carţi în limba română şi în limba engleză 

Stoica Ileana. Prodromul în primul episod psihotic. Editura Infomedica, Bucureşti, 2008 

Mircea Lazarescu: Calitatea vietii in Psihiatrie. Editura Infomedica, Bucureşti, 1999 

Amering M., Schmolke M. Recovery in mental health: Reshaping scientific and clinical responsibilities. World 

Psychiatric Association. John Wiley & Sons. England 2009. 

Maj M., Sartorius N. (Editors) Schizophrenia. John Wiley & Sons. Second Edition. England 2003 


Materiale 

9/3 

Adrese utile 

Instituţii de stat 

 

 

Pagină dedicată sănătăţii mintale pe site-ul Ministerului Sănătăţii. 

http://www.ms.ro/pagina.phpid=110 

Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog 

http://cnsm.org.ro/ 

Organizaţii profesionale 

 

 

 

 

Colegiul Psihologilor din România 

http://www.copsi.ro 

Site-ul Federaţiei Române de Psihoterapie 

http://www.psihoterapie.ro 

Asociaţia Psihiatrică Română 

http://www.e-psihiatrie.ro/ 

Asociaţia Psihiatrică Timişoara 

http://www.asocpsitim.ro/index.phpp=ps 

Asociaţii şi fundaţii 

 

 

 

 

 

Asociaţia Română de Terapie Comportamentală şi Cognitivă 

http://www.psihoterapie.org 

Liga Română pentru Sănătate Mintală 

http://lrsm.ro/ 

Fundaţia Orizonturi 

http://www.orizonturi.org/ 

http://orizonturiblog.blogspot.com/ 

Asociaţia de Servicii Sociale Scut 

http://www.scutbrasov.org/ro/despre-sanatate-mintala.html 

Fundaţia Estuar 

http://www.estuar.org/ 

Organizaţii internaţionale 

 

 

 

 

 

Federaţia Europeană a Asociaţiilor Familiilor Persoanelor cu boli mintale (EUFAMI) 

http://www.eufami.org/index.phpoption=com_content&task=view&id=51&Itemid=75 

Reţeaua Europeană a (foştilor) Utilizatori şi Supravieţuitori ai Psihiatriei (ENUSP) 

http://www.enusp.org 

Asociaţia Mondială de Psihiatrie (WPA) 

http://www.wpanet.org/ 

Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) 

http://www.wfmh.com/ 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii-Biroul Regional pentru Europa (WHO) 

http://www.euro.who.int/ 

Alte resurse 

 

 

 

Mintelor.ro – campanie antistigma 

http://www.mintealor.ro/ 

Programul de sănătate mintală al Carter Center 

http://r24.ro/sanatatemintala/index.php/2008/10/05/resurse-pe-internet/ 

Dialog sănătate mintală 

http://www.dialogsanatatemintala.ro/ 


Materiale 

Lista de prezenţă 

Întâlnirea 

I 

Întâlnirea 

II 

Întâlnirea 

III 

Întâlnirea 

IV 

Întâlnirea 

V 

Întâlnirea 

VI 

Întâlnirea 

VII 

Întâlnirea 

VIII 

Întâlnirea 

IX 

Participant .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. .................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 

........................ ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. ................. 


Materiale 

Lista participanţilor 

Nume Adresă Telefon/ e-mail 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 

………………………… …………………………………………. …..…………………….. 

..………………………… .…………………………………………. ..……………………….. 


Materiale 



……………………....……..întâlnirea 

grupul……………………………...........................………………………….... 




fost 











…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 


Materiale 

Fişa de evaluare nr. 2 pentru participanţi - Seminar 

Pentru participanţi în urma seminarului 

Grupul………………………………………………………............................................................................................. 

Vă rugăm să răspundeţi la câteva întrebări care se referă la seminar în general. 

Vă rugăm să încercuiţi numărul care reprezintă cel mai bine părerea dumneavoastră! 

1. Cât de mulţumit sunteţi de seminar 


2. Comportamentul şi atitudinea dumneavoastră s-au schimbat mulţumită seminarului 

Foarte mult 1 2 3 4 5 deloc 

3. Acum sunt mai mândru de mine însumi. 


4. Acum am devenit mai sigur pe mine. 


5. Aţi recomanda seminarul altor persoane 

1 2 3 

Cu siguranţă Poate Nu 


…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 


Materiale 

Fişa de documentare nr. 1 pentru coordonatori - Întâlnire 

Pentru coordonatori cu privire la fiecare întâlnire individuală 

Grupul ……………………………….. (indicaţie aleasă în interior) Data ……………………. 

Persoane prezente…………………. din……………………participanţi aşteptaţi 

Vă rugăm să indicaţi, cum a fost din punctul dumneavoastră de vedere întâlnirea de astăzi 

(ceea ce a fost mai greu, ce a fost acceptat cu plăcere, alte caracteristici): 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

(în caz de nevoie, continuaţi pe spatele fişei) 

Vă rugăm să redaţi părerile tuturor participanţilor (P1 – P8) 

(din fişa de evaluare nr. 1) şi media: 


fost foarte mulţumit/ deloc mulţumit ( 1 – 5) 

P1…….. P2…….. P3…….. P4…….. P5…….. P6…….. P7…….. P8…….. media…….. 

2. Astăzi, clarificările mi s-au părut foarte bine explicate/ greu de înţeles (1 – 5) 


3. Din întâlnirea de astăzi mi s-a părut că seminarul mă ajută să merg înainte (1 – 5) 


4. Astăzi am întâlnit dificultăţi în a participa în mod adecvat (1 – 5) 


5. În cadrul întâlnirii de astăzi m-am simţit bine (1 – 5) 



Materiale 

Fişa de documentare nr. 2 pentru coordonatori - Seminar 

Pentru coordonatori cu privire la seminar în general 

Grupul ……………………………….. (indicaţie aleasă în interior) Data ……………………. 

Persoane prezente…………………. din……………………participanţi aşteptaţi 

Vă rugăm să indicaţi, în calitate de coordonator, impresiile dumneavoastră la sfârşit de 

seminar: 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

…………………………………………………………………………………………………………......... 

(în caz de nevoie, continuaţi pe spatele fişei) 

Vă rugăm să redaţi părerile tuturor participanţilor (P1 – P8) 

(din fişa de evaluare nr. 2) şi media: 

1. Cât de mulţumit sunteţi de seminar în general (1 – 5) 


2. Comportamentul şi atitudinea dumneavoastră s-au schimbat mulţumită seminarului (1 – 5) 


3. Acum sunt mai mândru de mine însumi. (1 – 5) 


4. Acum am devenit mai sigur pe mine. (1 – 5) 


5. Aţi recomanda seminarul altor persoane (1 – 3)

ISBN 978-606-92489-2-8 - Media Med Publicis

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?