Zona MetropolitanÃ£ BucureÂºti Ghid de informare pentru autoritÃ£Ã¾ile ...

More documents

Recommendations

Info

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale II.3. Bucureºti - dezvoltarea spaþialã în relaþie cu teritoriul învecinat ºi conformarea Zonei Metropolitane 10 Configuraþia spaþialã a zonei metropolitane va fi hotãrâtã de consiliile locale care se asociazã voluntar în vederea constituirii acestei zone. Conformaþia spaþialã poate avea una din urmãtoarele forme 7 : - dezvoltarea zonei metropolitane prin dezvoltarea nucleului central ºi realizarea unei continuitãþi spaþiale/teritoriale între localitãþi; - dezvoltarea unui teritoriu metropolitan conþinând funcþiuni dispersate (specializate) în fiecare din localitãþi; - dezvoltarea unui teritoriu metropolitan prin dezvoltarea localitãþilor suburbane municipiului ca centre cu caracter secundar; - dezvoltarea unui teritoriu metropolitan dezvoltat liniar pe coridoare de dezvoltare între localitãþi. În decizia asupra tipului de dezvoltare preconizat trebuie luate în considerare ºi aspecte legate de topografia terenului, teren utilizabil (disponibil) la nivel urban ºi rural, resurse de apã ºi energetice existente, caracteristici de mediu, inclusiv riscuri de producere de calamitãþi naturale. Totodatã, trebuie respectate câteva principii: - o creºtere stãpânitã; - un mediu salvat; - transporturi ameliorate; - servicii îmbunãtãþite. Figura 1 preluatã din Planul Urbanistic General al Municipiul Bucureºti încearcã sã identifice primul inel al posibililor poli de dezvoltare urbanã ºi localitãþile situate pe inelul al doilea. Planºa 1: Aglomeraþia urbanã ºi zona metropolitanã ale municipiului Bucureºti - analiza situaþiei existente Sursa: “PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã, reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare.” 7 PATZ - Zona aglomeraþiei urbane ºi zona metropolitanã ale Municipiului Bucureºti, actualizare ºi analizã situaþie existentã, diagnozã, reglementãri, model digital al terenului, plan de acþiune, programe prioritare, 2004
II. Dezvoltarea spaþialã a zonei metropolitane II.4. Conformarea spaþialã a zonelor metropolitane - experienþa germanã 8 ºi experienþa britanicã Experienþele de conformare spaþialã a zonei metropolitane relatate mai jos au la bazã pincipiile „creºterii controlate" ºi „mediului salvat". O iniþiativã de dezvoltarea spaþialã regionalã a fost lansatã în Germania ca reacþie la dezvoltarea necontrolatã a unui teritoriu, prin umplerea neraþionalã a spaþiului cu construcþii în dauna peisajului armonizat cu spaþii verzi, situaþie întâlnitã ºi în cazul dezvoltãrii necontrolate a Bucureºtilor în ultimii ani. În cazul Germaniei, reacþia a constat în constituirea în jurul Berlinului, în parteneriat cu landul Brandenburg, în centrul cãruia este poziþionat oraºul, a opt parcuri regionale dispuse radial, care formeazã împreunã cu Berlinul o regiune de tip metropolitan. Construirea parcurilor metropolitane a urmãrit valorificarea potenþialului economic prin crearea de noi locuri de muncã ºi valorificarea potenþialului recreaþional. Au fost introduse în proiect zone consacrate ca spaþii recreaþionale, dar ºi zone care nu aveau un potenþial atractiv la demararea proiectului. 11 La pornirea proiectului s-au inventariat oportunitãþile existente, s-au gãsit soluþii pentru îmbunãtãþirea peisajului, iar resursa umanã existentã în zonã a fost pregãtitã pentru practicarea serviciilor turistice ºi de marketing. La nivelul parcurilor s-a înregistrat o competiþie în atragerea vizitatorilor, care s-a concretizat în creºtere economicã la nivelul parcurilor ºi în satisfacþia locuitorilor metropolei de a gãsi spaþii recreaþionale civilizate în apropierea capitalei. Un alt efect al constituirii parcurilor metropolitane a fost dezvoltarea spaþialã controlatã în domeniul construcþiilor. Parcul regional reprezintã o zonã în prelungirea capitalei, cu suprafeþe între 25.000 ha ºi 45.000 ha, costituitã în cadrul localitãþilor ºi peisajului existente. Dezvoltarea spaþialã a acestuia ºi îmbunãtãþirile aduse peisajului au fost stabilite de comun acord între primãriile, asociaþiile cetãþeneºti, firmele de consultanþã specializate în amenajarea teritoriului ºi coordonate de autorii proiectului. *** Experienþa britanicã 9 în domeniu a avut ca punct de plecare tot controlul asupra întinderii necontrolate a zonelor construite, salvgardarea mediului ºi a zonelor rurale valoroase. Conceptul cu care s-a operat în dezvoltarea spaþialã a zonelor metropolitane a fost cel de „centurã verde" (green belt), concept prezent ºi în PUG-ul municipiului Bucureºti. În tradiþia unei politici de control al dezvoltãrii spaþiale, pusã la punct în 1955 ºi valabilã ºi astãzi, ministerul coordonator al Amenãjarii Teritoriului ºi Urbanismului din Marea Britanie a emis în 1988 „Planning Policy Guidance no. 2 - Green Belts". Prin acest Ghid al politicii de proiectare-planificare se propune pãstrarea unei rezerve de spaþii publice ºi de recreere conþinând spaþii libere - „open spaces". O primã propunere oficialã în acest sens a fost fãcutã în 1935 ºi apoi reluatã în 1955 printr-o circularã a guvernului, care invita autoritãþile implicate în planificarea fizicã sã implementeze aceastã politicã. Proces de iniþiativã la nivel local ºi aprobare la nivel central, constituirea centurilor verzi se continuã ºi azi, pentru un numãr de 15 localitãþi existând zone aprobate. Centurile verzi aprobate prin planul de amenajare a teritoriului ocupã cca. 1.800.000 ha, reprezentând 14% din teritoriul Angliei, cu dimensiuni de la 480.000 ha în jurul Londrei pânã la cca. 800.000 ha la Burton on Trent. Politica centurilor verzi prevede accesul populaþiei urbane, pentru sport ºi recreere, la spaþiul deschis cu caracter „rural". Extinderea în aceste zone a funcþiei de recreere în detrimentul celei pentru hranã, care necesitã astãzi suprafeþe mai mici de teren, este consideratã normalã. 8 URBANPROIECT, Experienþa germanã - Parcurile Regionale, p. 4 9 Nãdejde, ªerban, Gânduri pentru mai departe - Bucureºti ºi zona sa metropolitanã, Arhitext Design nr. 6/1996, p. 5
Page 1 and 2: Asociaþia ALMA-RO Zona Metropolita
Page 3 and 4: Cuvânt înainte Cuvânt înainte B
Page 5 and 6: I. Zona Metropolitanã Bucureºti -
Page 7 and 8: II. Dezvoltarea spaþialã a zonei
Page 9: II. Dezvoltarea spaþialã a zonei
Page 17 and 18: III. Obiective ºi domenii de coope
Page 25 and 26: IV. Zona Metropolitanã Oradea - st
Page 27 and 28: Bibliografie Bibliografie Texte de
Page 29 and 30: Anexa 1 - Definirea metropolei ca s
Page 31 and 32: Anexa 1 - Definirea metropolei ca s
Page 33 and 34: Anexa 2 - Bucureºti: etape ºi car
Page 35 and 36: Anexa 2 - Bucureºti: etape ºi car

Zona MetropolitanÃ£ BucureÂºti Ghid de informare pentru autoritÃ£Ã¾ile ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?