Zona Metropolitanã Bucureºti Ghid de informare pentru autoritãþile ...

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale
II.2. Bucureºti - etape ºi caracteristici ale dezvoltãrii spaþiale ºi relaþia cu
teritoriul învecinat
Bucureºti, oraºul capitalã, este ºi cel mai mare oraº al þãrii, cu o populaþie de 1.926.334 de locuitori ºi
cu o suprafaþã de cca. 238 kmp 6 . În acelaºi timp, oraºul reprezintã ºi centrul politic ºi administrativ al
þãrii.
8
Capitala este înconjuratã de 14 unitãþi administrativ-teritoriale limtrofe (fostele „comune suburbane" - dar
care îºi menþin caracterul suburban în termeni de infrastructurã, dotãri, economie, densitate, structurã
spaþialã ºi mod de viaþã) unele cu teritorii aparþinãtoare incluse în interiorul ºoselei de centurã a oraºului,
aflate într-o strânsã legãturã economicã, funcþionalã ºi spaþialã cu oraºul.
Cele 14 unitãþi administrativ teritoriale sunt:
- comunele Dobroeºti ºi Pantelimon la est (cu tot teritoriul în interiorul ºoselei de centurã, legate
spaþial de oraº);
- comuna Glina, în sud-est, în afara ºoselei de centurã;
- comunele Jilava ºi Mãgurele în sud ºi sud-vest, în afara ºoselei de centurã;
- comunele Bragadiru ºi Domneºti în vest, în afara centurii;
- comuna Chiajna, la vest, în interiorul centurii;
- comuna Mogoºoaia în nord-vest, în afara ºoselei de centurã;
- comuna Tunari, la nord-est;
- oraºul Voluntari, de asemenea la nord-est;
- oraºul Otopeni la nord - aici este localizat ºi Aeroportul Internaþional Bucureºti-Otopeni „Henri
Coandã";
- oraºul Popeºti-Leordeni, în sud-est, în interiorul ºoselei de centurã, legatã spaþial de oraº, cu acces
ºi structurã a zonei de locuinþe pe lot ca a locuinþelor situate la nord de platforma IMGB;
- oraºul Chitila, în nord-vest, legat spaþial de capitalã, situat parþial în interiorul ºi parþial în afara
ºoselei de centurã.
Existenþa în Bucureºti a unei masive concentrãri de populaþie, de activitãþi economice ºi locuri de muncã,
împreunã cu influenþa exercitatã de oraº în regiunea înconjurãtoare, au condus la situaþia lipsei oraºelor
mari pe o razã de cca. 200 km în jurul capitalei. Cu excepþia municipiului Ploieºti, situat la cca. 60 km
nord de Bucureºti, cele mai apropiate oraºe-municipiu semnificative sunt Craiova (spre vest), Constanþa
(la est) ºi Brasov (la nord).
În interiorul razei de 60 de km sunt cuprinse oraºe mici, ridicate la rang de oraº în ultimul deceniu al
regimului communist, ca ºi dupã 1990. Existã însã oraºele tradiþionale, Giurgiu (la sud) ºi Olteniþa
(la sud-est), porturi la Dunãre, caracterizate prin activitãþi economice de tip preponderent urban,
conformaþie spaþialã ºi mod de viaþã urbane.
O situaþie aparte, care trebuie menþionatã, poate fi constatatã în cazul oraºului Otopeni, un oraº de mici
dimensiuni, situat la cca. 17 km nord de Bucureºti, în care este amplasat Aeroportul Internaþional
Bucureºti-Otopeni „Henri Coandã". Situat pe Drumul Naþional 1, una din principalele rute de transport
auto spre nordul ºi vestul þãrii, oraºul s-a dovedit atractiv în ultimii ani ºi pentru localizarea altor activitãþi
economice, mai ales în sfera comerþ-servicii; activitatea economicã tradiþionalã - agricultura, coexitând
cu acestea. Având o populaþie stabilã, implicatã în economia localã, oraºul furnizeazã mai puþini
navetiºti zilnici spre Bucureºti decât restul localitãþilor înconjurãtoare.
În contextul cadrului teoretic expus anterior, privitor la dezvoltarea spaþialã a metropolei, oraºul Otopeni
poate fi considerat unul din polii urbani de creºtere situaþi pe primul inel, iar oraºele Voluntari ºi Popeºti-
Leordeni pot fi considerate spaþii de extindere a zonei urbane bucureºtene.
6 Date conform Anuarului Statistic 2003, pp. 8-9. Numãrul de locuitori reprezintã populaþia recenzatã la data de 18.03.2002, iar
suprafaþa a fost consideratã la data de 31.12.2002