Zona Metropolitanã Bucureºti Ghid de informare pentru autoritãþile ...

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale
Guvernele, în general, iar în acest caz autoritãþile centrale ºi locale au ca scop declarat asigurarea bunãstãrii
generale. Sunt, de asemenea, discrepanþe între nivelul de bunãstare pe care guvernele îl considerã dezirabil ºi
potenþialul de asigurare a bunãstãrii care existã de fapt. Aceste discrepanþe sunt legate, în general, de obiectivele
pe care guvernele ºi le fixeazã în politici ca: furnizarea de locuinþe, infrastructura pentru transporturi, politica
locurilor de muncã, furnizarea de utilitãþi urbane (energie, apã, educaþie, sãnãtate) sau politica de mediu.
30
Obiectivele guvernelor în aceste direcþii sunt parþial dictate de cererea efectivã de utilitãþi urbane exerciate de
populaþie/familii ºi companii. În acest sens, politicile guvernelor sunt dictate/conduse de cerere (în sensul
economiei de piaþã), modificându-se regulat în funcþie de schimbãrile apãrute în structura cererii.
Acþiunile guvernelor central ºi locale (furnizoare de utilitãþi urbane) afecteazã factorii locaþionali descriºi mai sus,
consideraþi dezirabili de companii ºi populaþie/familii, stimulând reacþiile acestora. Reuºita sau nereuºita unor
acþiuni întreprinse de autoritãþile locale pot duce la creºterea atractivitãþii unei localitãþi, generând amplasarea
afacerilor ºi populaþiei în acea localitate sau, dimpotrivã, pot diminua atractivitatea localitãþii, stimulând
comportamentul migraþional de pãrãsire a localitãþii respective, urmat de declinul oraºului în întregul sãu. Putem
trage concluzia cã interacþiunea modurilor de comportament spaþial ale fiecãrui actor creazã un sistem dinamic
pe baza cãruia putem analiza ciclul de viaþã al oraºului.
Oraºele se dezvoltã urmând un model ciclic, în care putem distinge 4 faze de dezvoltare - ne referim, în special,
la oraºele din vestul Europei, care au parcurs aceste etape ale dezvoltãrii ºi care acum trebuie sã facã faþã
consecinþelor dezvoltãrii dupã acest tipar.
Faza 1: industrializarea, care conduce la concentrare spaþialã, ºi care are urmãtoarele trãsãturi:
- prioritate pentru creºterea economicã;
- localizarea/formarea ºi amplasarea industriilor de scarã;
- dezvoltarea transportului public local.
Faza 2: Dezvoltarea sectoarelor servicii ºi transport, care conduce la deconcentrare spaþialã ºi are ca trãsãturi:
- creºterea rapidã a prosperitãþii;
- înmulþirea numãrului de posesori de autoturisme;
- prioritate la nivelul politicilor guvernamentale în domeniul extinderii infrastructurii pentru transporturi;
- creºtere rapidã a numãrului de birouri - spaþii ºi construcþii pentru birouri.
Faza 3: Aprecierea sporitã acordatã cadrului natural, conducând la accentuarea deconcentrãrii spaþiale, cu
urmãtoarele trãsãturi:
- creºtrea rapidã a preþului energiei;
- contracþia mãrimii medii a familiei - diminuarea numãrului de membri ai familiei „medii“;
- atenþie sporitã acordatã de politica guvernelor unor domenii ca: transportul public, renovarea urbanã ºi
planificare spaþialã.
Faza 4: Dezvoltarea sectorului informaþional - conducând la o ºi mai mare deconcentrare spaþialã ºi fiind
caracterizatã prin:
- puterinca „computerizare“ a societãþii;
- atenþie sporitã acordatã întreprinderilor mici ºi mijlocii;
- creºtere ºi îmbunãtãþire structuralã a timpului liber.
În planul dezvoltãrii spaþiale, al dinamicii spaþiale, cele 4 faze ale ciclului de viaþã urban se transpun dupã cum
urmeazã:
Faza 1 - Industrializarea are ca ºi consecinþã Urbanizarea, în care oraºele devin motoare ale dezvoltãrii
regiunii ºi sunt caracterizate printr-o continuã creºtere a numãrului de populaþie, a locurilor de muncã ºi a
facilitãþilor urbane.