Zona Metropolitanã Bucureºti Ghid de informare pentru autoritãþile ...

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale
3.b. Companii/Firme - dinamica spaþialã
Comportamentul spaþial al companiilor a fost dictat de oferta de factori locaþionali relevanþi. ªi în acest caz putem
distinge douã situaþii.
36
Pe de o parte, dupã 1989 a avut loc o dezvoltare a sectorului „servicii", cu apariþia de noi ocupaþii în domeniul
pieþei financiare, pieþei de capital, telecomunicaþiilor, asigurãrilor etc., ceea ce a creat o presiune asupra ofertei
de spaþii pentru birouri cu anumiþi factori locaþionali relevanþi. Amplasamentele preferate au fost, fie în centrul
oraºului, fie în nordul oraºului, în zona rezidenþialã de standard ridicat. Oferta de spaþii pentru birouri s-a bazat
pe efectul de substituþie (hotelurile Negoiu ºi Union au fost supuse unei reconversii funcþionale în spaþii de birouri),
sau au fost furnizate spaþii în construcþii noi, de standard înalt, dar în limita amplasamentelor disponibile. Crearea
de noi spaþii de birouri ºi noi locuri de muncã în centrul oraºului a întãrit încã o datã carcterul monocentric al
Bucureºtilor.
O a doua situaþie este cea a miºcãrii spaþiale de descentralizare a unor anumite tipuri de activitãþi economice, în
general, activitãþile productive ºi comerþul în hypermarket-uri. Este evident cã firmele au reacþionat mai încet decât
familiile, dar companiile cu necesitãþi de amplasament legate de existenþa cãilor majore de comunicaþie/transport
ºi mari consumatoare de spaþiu s-au rãspândit, de asemenea, în zona de periferie a oraºului, cu foste terenuri
agricole disponibile. Amplasamentele preferate au fost, fie de-a lungul ºoselei de centurã, fie în lungul arterelor
majore de penetraþie în oraº. Ca ºi în cazul cartierelor de vile, companiile ºi firmele s-au amplasat pe terenuri
aparþinând administrativ oraºului, sau comunelor învecinate.
Companiile, în general strãine, au urmat tiparele locaþionale din þãrile de origine ºi au contribuit la îmbunãtãþirea
infrastructurii - în termeni de strãzi ºi utilitãþi - în zonele în care s-au amplasat, situaþie de care au profitat ºi locuinþele
situate în vecinãtate.
La acest moment al studiului se poate concluziona cã o miºcare de deconcentrare spaþialã (caracteristicã fazei a
doua a ciclului de viaþã urban) este vizibilã atât în comportamentul spaþial al familiilor cât ºi în cel al companiilor.
Însã, deconcentrarea spaþialã este dispersatã în teritoriu, urmând probabil sã se coaguleze în poli de dezvoltare
urbanã în timp ºi în funcþie de atitudinea administraþiei publice.
Spaþiul ocupat de construcþii aparþine ºi oraºului ºi comunelor învecinate, astfel încât este posibil ca localitãþile care
au graniþã cu oraºul sã beneficieze de o urbanizare mai rapidã decât localitãþile centre de comunã (în cazurile
de acest fel), ceea ce ar putea conduce la schimbarea categoriei de importanþã a localitãþii în cadrul comunei
respective. De asemenea, în cazurile de acest fel dezvoltarea spaþialã a zonei metropolitane ar putea lua forma
unui continuum spaþial.
3.c. Administraþia localã
Al treilea actor relevant implicat în dezvoltarea localitãþilor este administraþia localã. Teoretic, administraþia localã
este interesatã în asigurarea bunãstãrii generale ºi ridicarea calitãþii vieþii locuitorilor prin furnizarea bunurilor ºi
serviciilor publice la nivelele de performanþã cerute, prin planificarea dezvoltãrii ºi alocarea optimã a resurselor
financiare raportat la rezultatele la care se aºteaptã.
s