Zona Metropolitanã Bucureºti Ghid de informare pentru autoritãþile ...

Zona Metropolitanã Bucureºti. Ghid de informare pentru autoritãþile publice locale
În schimb, localitãþile de pe al doilea inel cresc, împreunã cu Regiunile Funcþionale Urbane mici ºi mijlocii
dezvoltate în jurul polilor urbani.
Acest stagiu al ciclului urban este marcat de un declin accentuat al „oraºului mamã". Tot în faza a treia se situeazã
ºi punctul de cotiturã în care creºterea populaþiei ºi locurilor de muncã din Regiunea Funcþionalã Urbanã mare
cunoaºte o încetinire ºi apoi o regresie, conducând la declinul întregii Regiuni Funcþionale Urbane. În faza a treia
a dezurbanizãrii comportamentul spaþial al familiilor/populaþiei este din nou factorul determinant al dinamicii
spaþiale.
32
Faza 3 a ciclului vieþii urbane caracterizeazã la momentul actual o mare parte a oraºelor vest europene ºi nord
americane, care implementeazã acum politici urbane menite sã revitalizeze „oraºul mamã" (modele de dezvoltare
urbanã documentate de diferite studii: Cheshire and Hay, 1989; Hall and Hay, 1980; van de Berg, 1987; van de
Berg, 1982).
Bucureºtii nu au atins, încã, acest stadiu de dezvoltare. Faþã de descentralizare sau suburbanizare, care reprezintã
un fenomen de proporþii la nivelul oraºului, tendinþa populaþiei de a-ºi amplasa locuinþele în oraºe mai îndepãrtate,
cu un cadru natural deosebit, se manifestã sub forma construirii caselor de vacanþã. Tentaþia locuirii permanente
în astfel de zone este redusã, justificatã într-un fel de nivelul dezvoltãrii economice per ansamblu, concretizatã în
starea drumurilor, lipsa autostrãzilor, lipsa unor mijloace de transport în comun de tip trenuri de mare vitezã etc.
Faza 4 - Dezvoltarea sectorului informaþional, tradusã în planul dezvoltãrii urbane prin Reurbanizare,
este marcatã de momentul în care declinul populaþiei din „oraºul mamã" se transformã în creºtere, datoritã unor
politici urbane specifice menite sã revitalizeze oraºul.
Iniþiativele de acest tip se referã la revitalizarea zonelor din jurul gãrilor istorice tradiþionale, prin amplasarea în
imediata vecinãtate a acestora a centrelor de afaceri, sãlilor de conferinþe ºi hotelurilor urbane dedicate turismului
de afaceri de scurtã duratã, care s-a dezvoltat ca urmare a folosirii pe scarã din ce în ce mai largã a TGV-ului.
Politicile de revitalizare urmãresc creºterea atractivitãþii oraºului pentru amplasarea de întreprinderi mici,
neconsumatoare de spaþiu, cu producþie abstractã sau concretã în tehnologia informaþiei, ca ºi mãrirea atractivitãþii
oraºului ca reºedinþã pentru persoanele de vârsta a III-a, cu venituri mari, pentru care oraºul oferã facilitãþi din cele
mai diverse, situate la distanþe convenabile.
O serie de oraºe-metropolã din vestul Europei au cunoscut o fazã de declin ºi recesiune puternicã în momentul în
care principala activitate economicã a oraºului a fost reorganizatã pe alte premize. Este ºi cazul Rotterdam-ului -
oraº muncitoresc ºi port, care a cunoscut un puternic declin (faþã de oraºele de pe primul inel) în momentul
modernizãrii ºi automatizãrii activitãþii portuare. Un set de politici urbane care sunt deja puse în practicã, finanþate
prin parteneriate public-private urmãresc revitalizarea oraºului ºi transformarea acestuia într-un pol regional în
domeniul învãþãmântului (Universitatea Erasmus) ºi vieþii cultural-artistice. Au fost construite sãli de concerte de mari
dimensiuni, iar oraºul începe sã fie un punct important pe harta manifestãrilor artistice internaþionale.
Bucureºtii nu cunosc faza a patra a ciclului de viaþã urbanã. Cu toate acestea sunt puse în practicã deja lucrãri
de revitalizare a centrului istoric caracteristice fazei reurbanizãrii. Este cazul singurei zone aflatã într-un declin
vizibil, cu degradarea avansatã a cadrului construit, Zona Lipscani, cea mai veche arterã comercialã a oraºului,
aflatã în inima centrului istoric al acestuia. Aceastã zonã face astãzi, deja, obiectul unor proiecte de restaurare ºi
revitalizare urbanã.
Totodatã, trebuie amintit cã literatura în domeniul managementului urban atrage atenþia asupra faptului cã marea
diversitate a activitãþilor economice care se desfãºoarã pe teritoriul unui oraº sunt un factor care previne declinul
acestuia ºi promoveazã un avantaj comparativ în competiþia pentru supremaþia regionalã.