Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...
Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...
Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
“Strategii <strong>de</strong> prevenire mai eficiente ar salva nu numai zeci <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari ci ºi zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> vieþi.<br />
Fond<strong>urile</strong> utilizate în mod obiºnuit <strong>pentru</strong> intervenþie ºi ajutorare ar putea fi direcþionate mai <strong>de</strong>grabã cãtre sporirea<br />
echitabilã ºi susþinutã a <strong>de</strong>zvoltãrii, care astfel ar reduce riscul <strong>de</strong> rãzboi ºi <strong>de</strong>zastru. Construirea unei culturi a<br />
prevenirii nu este uºoarã. În timp ce cost<strong>urile</strong> <strong>pentru</strong> prevenire trebuie achitate în prezent, beneficiile acesteia se<br />
observã în viitorul în<strong>de</strong>pãrtat. În plus, beneficiile nu sunt tangibile; acestea sunt <strong>de</strong>zastrele care NU au avut loc”.<br />
Kofi Annan, “Facing the Humanitarian Challenge: Towards a Culture of Prevention”<br />
<strong>Managementul</strong> <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru<br />
<strong>Ghid</strong> <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> <strong>pentru</strong> <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu<br />
în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor<br />
Coordonator: Adrian Bãdilã (Asociaþia ALMA-RO)<br />
Autori: Eliza Teodorescu (Asociaþia ALMA-RO)<br />
Lavinia Andrei (TERRA Mileniul III)<br />
Col. (r) Dr. Alexandru Manafu (Oficiului Central <strong>de</strong> Stat <strong>pentru</strong> Probleme Speciale)<br />
Anca Ciucã (Fundaþia <strong>pentru</strong> Schimbãri Democratice)<br />
Cristina Butnariu (TERRA Mileniul III)
CUPRINS<br />
I. Context general ............................................................................................................4<br />
II. Hazard, risc, vulnerabilitate, <strong>de</strong>zastru - ce termeni folosim .....................................6<br />
A. Terminologie .......................................................................................................6<br />
B. Clasificarea hazar<strong>de</strong>lor .....................................................................................8<br />
III. Abordarea internaþionalã privind prevenirea <strong>de</strong>zastrelor ......................................10<br />
A. Acorduri ºi strategii internaþionale ..................................................................10<br />
B. Dezvoltare versus <strong>de</strong>zastre ..............................................................................11<br />
IV. <strong>Managementul</strong> <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ..........................................................................14<br />
A. Elementele managementului <strong>de</strong>zastrelor .......................................................14<br />
B. Intervenþia împotriva <strong>de</strong>zastrelor - <strong>de</strong> la prevenire la reconstrucþie ............16<br />
V. Instituþii ºi legislaþie în România .................................................................................26<br />
VI. Implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor ..................................................33<br />
A. Din perspectiva administraþiei publice ...........................................................33<br />
B. Din perspectiva organizaþiilor neguvernamentale la nivel internaþional ....34<br />
C. Din perspectiva <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu din România ...................................39<br />
VII. Concluzii ºi recomandãri ...........................................................................................45<br />
VIII.Bibliografie .................................................................................................................47<br />
3<br />
Anexe .................................................................................................................................49
I. CONTEXT GENERAL<br />
Dezastrele reprezintã o ameninþare permanentã <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea durabilã ºi genereazã anual<br />
numeroase victime omeneºti ºi pier<strong>de</strong>ri materiale; totodatã, începutul acestui mileniu se<br />
caracterizeazã printr-un impact tot mai accentuat al activitãþilor umane asupra Terrei. Pentru<br />
perioada 1980 – 2000 se estimeazã cã 75 % din populaþia lumii a fost afectatã cel puþin o datã<br />
<strong>de</strong> un <strong>de</strong>zastru (cutremur, ciclon tropical, inundaþie, secetã etc.).<br />
4<br />
Este <strong>de</strong> menþionat ºi un paradox al atitudinii societãþii contemporane faþã <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre: a crescut<br />
foarte mult alocarea <strong>de</strong> resurse materiale ºi umane <strong>pentru</strong> prevenirea ºi reducerea efectelor<br />
<strong>de</strong>zastrelor, dar în acelaºi timp <strong>de</strong>zvoltarea societãþii umane reprezintã un factor favorizant <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>clanºarea unor <strong>de</strong>zastre ºi/sau <strong>pentru</strong> amplificarea consecinþelor acestora.<br />
Frecvenþa inci<strong>de</strong>nþei <strong>de</strong>zastrelor ºi creºterea amplorii lor a atras atenþia comunitãþii internaþionale<br />
în ultimii ani. O serie <strong>de</strong> instituþii, organizaþii interguvernamentale ºi organizaþii neguvernamentale<br />
la nivel mondial ºi-au revizuit abordarea asupra <strong>de</strong>zastrelor ºi lucreazã acum împreunã <strong>pentru</strong> a<br />
i<strong>de</strong>ntifica cele mai bune meto<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> a preveni ºi reduce impactul calamitãþilor asupra societãþii.<br />
Aceasta înseamnã atât reducerea vulnerabilitãþii comunitãþilor, cât ºi îmbunãtãþirea instrumentelor<br />
<strong>pentru</strong> evaluarea riscurilor. De asemenea, se pune mai mult accent pe prevenirea <strong>de</strong>zastrelor, prin<br />
implicarea tuturor factorilor interesaþi în activitãþile <strong>de</strong> management al <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru<br />
(autoritãþi publice, organizaþii neguvernamentale, comunitãþi, sectorul <strong>de</strong> afaceri).<br />
În România, aceeaºi frecvenþã în creºtere a <strong>de</strong>zastrelor a generat multiple controverse, însã nu ºi o<br />
acþiune coerentã <strong>de</strong> reformare a sistemului, în condiþiile în care este evi<strong>de</strong>nt cã autoritãþile publice<br />
par a fi preocupate mai mult <strong>de</strong> intervenþia în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> prevenirea acestora sau<br />
<strong>de</strong> reconstrucþia zonelor calamitate. Mai mult, intervenþia în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru a stârnit în mai multe<br />
situaþii nemulþumirea cetãþenilor. Activitãþi ca i<strong>de</strong>ntificarea vulnerabilitãþii la nivelul comunitãþilor,<br />
realizarea hãrþilor <strong>de</strong> risc sau conºtientizarea populaþiei nu sunt încã puse în practicã (<strong>de</strong>ºi, în cazul<br />
acesteia din urmã, a fost realizatã o strategie naþionala). Trebuie menþionat cã România nu are încã<br />
un sistem naþional integrat <strong>de</strong> gestionare a crizelor ºi cã, în conformitate cu O.U.G. 21/2004<br />
<strong>pentru</strong> înfiinþarea Sistemului Naþional <strong>de</strong> Management al Situaþiilor <strong>de</strong> Urgenþã, organizaþiile<br />
neguvernamentale, prevãzute la nivel internaþional a contribui în toate aspectele legate <strong>de</strong><br />
managementul <strong>de</strong>zastrelor, nu sunt incluse <strong>de</strong>cât în secþiunea privitoare la intervenþia în caz <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru. Nu în ultimul rând, din perspectiva autoritãþilor publice, nu se face încã distincþia între<br />
<strong>ONG</strong>-uri cu diverse domenii <strong>de</strong> activitate, care sã intervinã în activitãþile <strong>de</strong> management (<strong>de</strong> la<br />
prevenire la reconstrucþie) în conformitate cu specializarea lor.<br />
Or, implicarea organizaþiilor neguvernamentale în prevenirea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru este absolut<br />
esenþialã – implicarea instituþiilor publice nu va fi eficientã ºi eficace fãrã o mobilizare a<strong>de</strong>cvatã a<br />
resurselor <strong>pentru</strong> reducerea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi fãrã sprijinul unei comunitãþi implicate ºi<br />
pregãtite sã facã faþã riscurilor. Prevenirea ºi reducerea efectelor <strong>de</strong>zastrelor implicã studierea<br />
interdisciplinarã a hazar<strong>de</strong>lor, vulnerabilitãþii ºi <strong>riscului</strong>, informarea ºi educarea.
<strong>Ghid</strong>ul <strong>de</strong> faþã îºi propune sã ofere organizaþiilor neguvernamentale <strong>de</strong> mediu informaþii <strong>de</strong>spre<br />
managementul <strong>de</strong>zastrelor ºi fazele acestuia, <strong>de</strong>spre activitatea internaþionalã legatã <strong>de</strong><br />
prevenirea <strong>de</strong>zastrelor ºi <strong>de</strong>spre cadrul instituþional românesc privind acest domeniu. Un capitol<br />
este <strong>de</strong>dicat implicãrii <strong>ONG</strong>-urilor în managementul <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, prezentând o analizã<br />
SWOT a sectorului neguvernamental <strong>de</strong> mediu din România ºi o serie <strong>de</strong> domenii clare <strong>de</strong> acþiune<br />
<strong>pentru</strong> organizaþiile <strong>de</strong> mediu.<br />
Elaborarea acestui ghid <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> contribuie la atingerea obiectivului general al proiectului<br />
“Reþeaua <strong>ONG</strong> <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor”, finanþat <strong>de</strong> Uniunea Europeanã prin Programul<br />
Phare 2004 – Societatea Civilã, Componenta 1 – Dezvoltarea sectorului <strong>ONG</strong>. Proiectul vizeazã<br />
creºterea implicãrii <strong>ONG</strong>-urilor din România în managementul <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru prin întãrirea<br />
capacitãþii <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu <strong>de</strong> a lucra în reþea <strong>pentru</strong> diminuarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru,<br />
creºterea capacitãþii <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu <strong>de</strong> a se implica în procesul <strong>de</strong> management al <strong>riscului</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru la nivel local ºi stimularea colaborãrii <strong>ONG</strong> – autoritãþi publice în domeniul<br />
managementului <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
5
II. HAZARD, RISC, VULNERABILITATE, DEZASTRU – CE TERMENI<br />
FOLOSIM<br />
A. Terminologie<br />
<strong>Managementul</strong> <strong>de</strong>zastrelor reprezintã totalitatea politicilor, a <strong>de</strong>ciziilor administrative ºi a<br />
activitãþilor operaþionale care sunt legate <strong>de</strong> diverse stadii ale <strong>de</strong>zastrelor, la toate nivel<strong>urile</strong>.<br />
6<br />
Hazardul este un eveniment ameninþãtor ºi reprezintã probabilitatea <strong>de</strong> apariþie într-o anumitã<br />
perioadã a unui potenþial factor dãunãtor <strong>pentru</strong> om, <strong>pentru</strong> bun<strong>urile</strong> produse <strong>de</strong> acestea ºi <strong>pentru</strong><br />
mediu. Deci, hazardul este un fenomen natural sau antropic dãunãtor omului, ale cãrui consecinþe<br />
sunt datorate <strong>de</strong>pãþirii mãsurilor <strong>de</strong> siguranþã pe care orice societate ºi le impune.<br />
Dezastrul - un hazard este consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong>zastru dacã sunt înregistrate cel puþin zece pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong><br />
vieþi omeneºti sau 50 <strong>de</strong> persoane rãnite ºi pier<strong>de</strong>ri materiale <strong>de</strong> peste un milion <strong>de</strong> dolari.<br />
Riscul reprezintã nivelul probabil al pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> vieþi omeneºti, al numãrului <strong>de</strong> rãniþi, al<br />
pagubelor aduse proprietãþilor ºi activitãþilor economice <strong>de</strong> cãtre un anumit fenomen natural sau<br />
grup <strong>de</strong> fenomene într-un anumit loc ºi într-o anumitã perioadã. Conform Dicþionarului Enciclopedic<br />
(1978, 1999), riscul reprezintã un pericol posibil, probabilitatea <strong>de</strong> a înfrunta o primejdie ºi/sau<br />
<strong>de</strong> a suferi o pagubã.<br />
Vulnerabilitatea reprezintã mãsura în care un sistem poate fi afectat în urma impactului cu un<br />
hazard ºi cuprin<strong>de</strong> totalitatea condiþiilor fizice, sociale, economice ºi <strong>de</strong> mediu care mãresc<br />
susceptibilitatea sistemului respectiv. Vulnerabilitatea pune în evi<strong>de</strong>nþã cât <strong>de</strong> mult sunt expuºi omul<br />
ºi bun<strong>urile</strong> sale în faþa diferitelor hazar<strong>de</strong> ºi se exprimã pe o scarã cuprinsã între 0 ºi 1, cifra 1<br />
exprimând distrugerea totalã a bunurilor ºi pier<strong>de</strong>rile totale <strong>de</strong> vieþi omeneºti din arealul aferent.<br />
Vulnerabilitatea este diferitã în funcþie <strong>de</strong> modul <strong>de</strong> echipare ºi <strong>de</strong> pregãtire a populaþiei.<br />
Capacitatea <strong>de</strong> rezistenþã reprezintã totalitatea forþelor ºi a resurselor cu ajutorul cãrora<br />
societatea poate sã facã faþã unui hazard reuºind sã reducã nivelul <strong>riscului</strong> prin atenuarea<br />
efectelor negative. Capacitatea <strong>de</strong> rezistenþã creºte atunci când se asigurã <strong>de</strong>zvoltarea durabilã<br />
a regiunii respective, se iau mãsuri preventive ºi se organizeazã sistemele <strong>de</strong> alarmare a populaþiei.<br />
Situaþia <strong>de</strong> urgenþã (situaþie extremã) este un alt termen relativ similar cu cel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru. Un<br />
<strong>de</strong>zastru poate fi privit ca un tip particular al unei situaþii <strong>de</strong> urgenþã. „Dezastrul” sugereazã o<br />
perioadã în<strong>de</strong>lungatã <strong>de</strong> timp ºi atingerea unui anumit nivel <strong>de</strong> urgenþã.<br />
Din perspectiva teoriei sistemelor, pagubele produse <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastrele naturale sunt rezultatul<br />
interacþiunii a trei sisteme principale ºi a mai multor subsisteme (Mileti, 1999):<br />
-mediul fizic terestru (clima, ape etc.);<br />
-populaþia (clase sociale, rase, culturi etc.);<br />
-mediul construit (clãdiri, poduri etc.).
Înþelegerea corectã a relaþiilor dintre<br />
hazard, vulnerabilitate, risc ºi <strong>de</strong>zastru condiþioneazã<br />
utilizarea corectã a terminologiei.<br />
Aceste raporturi sunt sintetizate <strong>de</strong><br />
Alexan<strong>de</strong>r (1993) astfel: “Hazardul poate fi<br />
privit ca situaþia pre-<strong>de</strong>zastru, în care existã<br />
un anumit risc <strong>de</strong> producere a unui <strong>de</strong>zastru,<br />
mai ales din cauza faptului cã o comunitate<br />
umanã este situatã într-o poziþie <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate”. Se evi<strong>de</strong>nþiazã aºadar trei<br />
etape în evoluþia unui fenomen natural ce<br />
are potenþialul sã genereze consecinþe<br />
negative: etapa <strong>de</strong> hazard, apoi apare<br />
riscul ca acesta sã afecteze un areal<br />
vulnerabil, iar în final se poate ajunge la<br />
<strong>de</strong>zastru. Riscul se gãseºte la intersecþia<br />
dintre hazard ºi vulnerabilitate, iar hazardul<br />
este cel mai cuprinzãtor taxonomic (Cutter, 2001).<br />
7<br />
Autorii Tobin ºi Montz (1997) <strong>de</strong>scriu<br />
succesiunea manifestãrilor unui eveniment extrem<br />
astfel: hazard – risc – ameninþare – impact/<br />
<strong>de</strong>zastru – faza post-impact. Cu alte cuvinte, caracteristicile<br />
<strong>de</strong> hazard existã încã din faza<br />
iniþialã, atunci când fenomenul este pus în relaþie<br />
cu societatea umanã, cu consecinþele pe care le<br />
poate avea (vorbim <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> risc). Impactul cu<br />
societatea sau, în unele cazuri, <strong>de</strong>zastrul<br />
reprezintã faza <strong>de</strong> apogeu a unui fenomen<br />
extrem. În final, se ajunge în faza post-impact<br />
care este, din multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, la fel <strong>de</strong><br />
importantã ca ºi celelalte. La rândul sãu, Smith<br />
(2001) se opreºte asupra raporturilor dintre<br />
hazard ºi risc. El consi<strong>de</strong>rã cã riscul inclu<strong>de</strong><br />
probabilitatea ca un anume hazard sã se producã. Acelaºi autor comparã hazardul cu cauza,<br />
iar riscul cu consecinþa: “hazardul (cauza) reprezintã o ameninþare potenþialã <strong>pentru</strong><br />
societatea umanã ºi valorile ei, iar riscul (efectul) este probabilitatea ca un anumit hazard sã<br />
se producã”. Hazardul seismic sau atmosferic poate exista într-o regiune nelocuitã, dar riscul<br />
apare numai acolo un<strong>de</strong> existã oameni ºi bunuri construite <strong>de</strong> aceºtia.
B. Clasificarea hazar<strong>de</strong>lor<br />
8<br />
Hazar<strong>de</strong>le pot fi clasificate în funcþie <strong>de</strong> mai<br />
multe criterii: modul <strong>de</strong> formare (genezã),<br />
durata <strong>de</strong> manifestare, arealul afectat,<br />
numãrul victimelor, complexitatea fenomenelor<br />
etc.<br />
1. În funcþie <strong>de</strong> genezã, hazar<strong>de</strong>le pot<br />
fi diferenþiate în:<br />
a. Hazar<strong>de</strong> naturale, care cuprind la rândul<br />
lor douã mari grupe <strong>de</strong> fenomene generate<br />
<strong>de</strong> actori endogeni ºi exogeni. Hazar<strong>de</strong>le<br />
CRITERIU<br />
TIP DE HAZARD<br />
Genezã - Naturale - endogene;<br />
- exogene;<br />
- Antropice.<br />
Suprafaþa afectatã - Globale, sistemice;<br />
- Globale cu efecte regionale;<br />
- Regionale;<br />
- Locale ºi punctuale.<br />
Mãrimea efectelor - Cu efecte reduse;<br />
- Cu efecte severe;<br />
- Dezastre (catastrofe).<br />
endogene includ erupþiile vulcanice ºi cutremurele, fenomene care prin amploarea lor genereazã<br />
în mai multe situaþii numeroase pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> vieþi omeneºti ºi pagube materiale. Acþiunea lor este<br />
generatã <strong>de</strong> energia provenitã din interiorul planetei, ca urmare a redistribuirii permanente a<br />
cãldurii prin curenþi <strong>de</strong> convecþie. Exemplu: cutremurele din România din 10.11.1940 (soldat cu<br />
980 morþi); 04.03.1977 (soldat cu 1641 morþi ºi alte 396300 persoane afectate).<br />
Hazar<strong>de</strong>le exogene se diferenþiazã în:<br />
-hazar<strong>de</strong> climatice (torna<strong>de</strong>, furtuni, fulgere, grindinã, polei, secetã etc);<br />
-hazar<strong>de</strong> geomorfologice (eroziune, <strong>de</strong>plasãri <strong>de</strong> teren);<br />
-hazar<strong>de</strong> hidrologice (inundaþiile);<br />
-hazar<strong>de</strong> oceanografice (ridicarea nivelului oceanului planetar);<br />
-hazar<strong>de</strong> biologice (epi<strong>de</strong>mii, invazii <strong>de</strong> insecte ºi rozãtoare);<br />
-hazar<strong>de</strong> biofizice (focul);<br />
-hazar<strong>de</strong> astrofizice (cã<strong>de</strong>rea meteoriþilor).<br />
Exemple elocvente <strong>pentru</strong> România sunt reprezentate <strong>de</strong> succesiunea anilor în care s-au înregistrat<br />
hazar<strong>de</strong> hidrologice: 1926, 1970, 1975, 1991, 1997, 1998, 2004, 2005. Pentru a vizualiza mai<br />
bine impactul acestora din anul 2005, asupra societãþii ºi mediului, vom prezenta câteva aspecte<br />
din raportul anual al Ministerului Mediului ºi Gospodãririi Apelor:<br />
-toate ju<strong>de</strong>þele au fost afectate (1734 localitãþi);<br />
-valoarea totalã a pagubelor este estimatã la 5.975.201,5 mii RON;<br />
-au <strong>de</strong>cedat 76 persoane;<br />
-au fost avariate 93976 case ºi anexe gospodãreºti; 1063 obiective sociale ºi economice;<br />
-656392 ha <strong>de</strong> teren agricol au fost grav afectate.<br />
În România secetele (hazar<strong>de</strong> climatice) au o pon<strong>de</strong>re mai mare în Dobrogea, Bãrãgan ºi în sudul<br />
Podiºului Moldovei. În ultimii o sutã <strong>de</strong> ani au fost înregistrate trei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> secetã, anii cei mai<br />
secetoºi fiind 1946, 1947, 1982 ºi 1996. Seceta din vara anului 2000 a afectat 2,6 milioane ha<br />
ºi a produs pagube evaluate la 6500 mld lei. Încãlzirea climei ºi accentuarea temperaturilor<br />
ridicate în timpul verii, asociate cu secete frecvente, pot sã genereze o intensificare a torna<strong>de</strong>lor ºi<br />
o mãrire a frecvenþei lor în unele locuri afectate întâmplãtor ºi rar <strong>de</strong> torna<strong>de</strong>. În aceastã situaþie<br />
se aflã ºi România care a fost afectatã în ultimii ani <strong>de</strong> torna<strong>de</strong> puternice ca: tornada <strong>de</strong> la Fãcãeni<br />
din 12 august 2002, care s-a soldat cu 3 morþi, 18 rãniþi, 400 <strong>de</strong> case distruse, trafic feroviar ºi
utier blocat; tornada din comuna Ghindãreºti, ju<strong>de</strong>þul Constanþa; tornada <strong>de</strong> la Moviliþa, ju<strong>de</strong>þul<br />
Ialomiþa etc.<br />
b. Hazar<strong>de</strong>le antropice sunt generate <strong>de</strong> diferite activitãþi umane ºi cuprind acci<strong>de</strong>ntele din<br />
industrie, agriculturã, transporturi ºi rãzboaiele. Dezastrele tehnologice, în special cele legate <strong>de</strong><br />
materialele chimice ºi radioactive, au un ecou mai mare, soldându-se cu modificarea legislaþiei în<br />
domeniu sau cu introducerea <strong>de</strong> noi reglementãri. Ultima modificare legislativã este legatã <strong>de</strong><br />
acci<strong>de</strong>ntele transfrontaliere <strong>de</strong> la Baia Mare din ianuarie-martie 2000, care au avut drept cauzã<br />
scurgeri <strong>de</strong> cianuri <strong>de</strong> la iaz<strong>urile</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare Bozânta ºi Novãþ, ºi care s-au soldat cu poluarea<br />
unor afluenþi ai Tisei, inclusiv în afara teritoriului României. Acci<strong>de</strong>ntul a dus la rãspândirea<br />
poluanþilor (în special cianurã), în aval <strong>de</strong> Tisa ºi în Dunãre, cu implicaþii majore în poluarea<br />
transfrontalierã (Mascklin et. al., 2003).<br />
Una din cauzele hazar<strong>de</strong>lor antropice o reprezintã poluarea cu metale grele datoratã activitãþilor<br />
miniere ºi a celor din industria metalurgicã. În sectorul minier din România s-au produs o serie <strong>de</strong><br />
acci<strong>de</strong>nte tehnologice, respectiv prãbuºiri ale galeriilor <strong>de</strong> minã, alunecãri ºi lichefieri ale hal<strong>de</strong>lor<br />
<strong>de</strong> steril insuficient consolidate ºi ruperi ale iazurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare, care au generat ºi poluarea<br />
râurilor.<br />
9<br />
2. În funcþie <strong>de</strong> suprafaþa afectatã, hazar<strong>de</strong>le sunt:<br />
•Hazar<strong>de</strong> globale, sistemice, cum sunt: tendinþa <strong>de</strong> încãlzire a climei din cauza efectului <strong>de</strong><br />
serã artificial, reducerea stratului <strong>de</strong> ozon, tendinþa <strong>de</strong> creºtere a nivelului Oceanului<br />
Planetar;<br />
•Hazar<strong>de</strong> globale cu efecte regionale cum sunt <strong>de</strong>ºertificarea ºi eroziunea solurilor. Acestea<br />
<strong>de</strong>vin globale prin cumulare;<br />
•Hazar<strong>de</strong> regionale care afecteazã suprafeþe întinse pe continente ºi oceane ºi cuprind<br />
furtunile, poluarea apei, aerului ºi solului;<br />
•Hazar<strong>de</strong> locale ºi punctuale cum sunt alunecãrile <strong>de</strong> teren, erupþiile vulcanice, cutremurele.<br />
Deºi se manifestã pe suprafeþe restrânse aceste hazar<strong>de</strong> pot sã aibã efecte <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
puternice.<br />
3. În funcþie <strong>de</strong> mãrimea efectelor (numãr <strong>de</strong> persoane afectate, pagube economice,<br />
distrugeri ale mediului), hazar<strong>de</strong>le se diferenþiazã în:<br />
•Hazar<strong>de</strong> cu efecte reduse, care produc pagube mici ce pot fi remediate prin forþe locale;<br />
•Hazar<strong>de</strong> cu efecte severe, care produc perturbãri ale funcþionãrii societãþii, pagube<br />
importante ºi rãniri <strong>de</strong> persoane ce necesitã intervenþia formaþiunilor <strong>de</strong> protecþie civilã ºi a<br />
altor organisme abilitate;<br />
•Dezastre (catastrofe), care produc întreruperea sau perturbarea gravã a funcþionãrii<br />
societãþii ºi genereazã victime omeneºti, mari pagube materiale ºi distrugeri ale mediului.<br />
Aceste efecte <strong>de</strong>pãºesc capacitatea societãþii <strong>de</strong> a reacþiona eficient prin folosirea<br />
resurselor locale, fiind necesare intervenþii ºi ajutoare pe plan naþional ºi internaþional.<br />
În Anexa 1 sunt prezentate cele mai grave <strong>de</strong>zastre naturale din România dupã numãrul <strong>de</strong><br />
persoane <strong>de</strong>cedate ºi afectate.
III. ABORDAREA INTERNAÞIONALÃ PRIVIND PREVENIREA<br />
DEZASTRELOR<br />
A. Acorduri ºi strategii internaþionale<br />
Începutul acestui mileniu se caracterizeazã printr-un impact tot mai accentuat al activitãþilor umane<br />
asupra Terrei, care <strong>de</strong>terminã modificãri globale ale mediului. Oamenii <strong>de</strong> ºtiinþã aratã cã în<br />
prezent parcurgem o perioadã <strong>de</strong> schimbãri rapi<strong>de</strong> în dinamica diferitelor componente ale<br />
mediului ºi societãþii, cum nu au mai existat în ultimii 1000 <strong>de</strong> ani.<br />
10<br />
Organizaþia Naþiunilor Unite (ONU)<br />
În ultimele trei <strong>de</strong>cenii, diferitele calamitãþi naturale au generat victime, au adus boli, sãrãcie ºi<br />
multe suferinþe ºi au produs pagube materiale <strong>de</strong> sute <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong>. Având în ve<strong>de</strong>re aceste aspecte,<br />
ONU, prin rezoluþia 236 din 1989, a hotãrât sã organizeze un amplu program <strong>de</strong> cercetare<br />
intitulat „Deceniul Internaþional <strong>pentru</strong> Reducerea Efectelor Dezastrelor Naturale” (IDNDR). În<br />
cadrul IDNDR au fost studiate <strong>de</strong>zastre naturale cum sunt cutremurele, erupþiile vulcanice,<br />
alunecãrile <strong>de</strong> teren, ciclonii, torna<strong>de</strong>le, inundaþiile, seceta. Societatea ºi mediul sunt afectate ºi <strong>de</strong><br />
unele <strong>de</strong>zastre produse <strong>de</strong> om, cum sunt acci<strong>de</strong>ntele tehnologice (explozii, emanaþii <strong>de</strong> gaze<br />
toxice, acci<strong>de</strong>nte legate <strong>de</strong> transporturi ºi agriculturã etc.) care necesitã mãsuri speciale <strong>de</strong><br />
prevenire. Forumul internaþional „Towards Partnerships for Disaster Reduction in the 21st Century”<br />
(”Cãtre parteneriat <strong>pentru</strong> reducerea <strong>de</strong>zastrelor în secolul 21”), <strong>de</strong>sfãºurat cu acest prilej în iulie<br />
1999 la Geneva, a transmis în primul rând un mesaj politic, subliniind necesitatea integrãrii<br />
managementului <strong>riscului</strong> ºi a reducerii efectelor <strong>de</strong>zastrelor în politicile guvernamentale ale fiecãrui<br />
stat. Procesul politic <strong>de</strong>rulat la Geneva a inclus adoptarea a douã documente ºi anume: ”O lume<br />
mai sigurã în secolul XXI: reducerea <strong>riscului</strong> ºi a <strong>de</strong>zastrelor” („A Safer World In The Twenty-First<br />
Century: Risk and Disaster Reduction”) ºi ”Mandatul <strong>de</strong> la Geneva privind Reducerea Dezastrelor”<br />
(„A Geneva Mandate on Disaster Reduction”), care au pus în evi<strong>de</strong>nþã consensul dintre<br />
participanþii din toate sectoarele implicate - guverne, organizaþii internaþionale, organizaþii neguvernamentale,<br />
sectorul privat - referitor la necesitatea continuãrii unor cercetãri globale, integrate,<br />
asupra <strong>de</strong>zastrelor. În cadrul acestui forum, Secretarul General ONU a <strong>de</strong>clarat: „Trebuie sã<br />
trecem, în primul rând, <strong>de</strong> la o culturã a reacþiei la o culturã a prevenirii. Prevenirea este nu numai<br />
mult mai umanã <strong>de</strong>cât vin<strong>de</strong>carea; este ºi mai ieftinã. Este necesar sã nu uitãm cã prevenirea<br />
<strong>de</strong>zastrelor este o obligaþie moralã la fel <strong>de</strong> importantã ca ºi reducerea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> rãzboi”. Este<br />
esenþial rolul voinþei politice <strong>pentru</strong> implementarea unei „culturi <strong>de</strong> prevenire” la toate nivel<strong>urile</strong><br />
societãþii.<br />
Conferinþa asupra Mediului ºi Dezvoltãrii Durabile<br />
În 1992 la Rio <strong>de</strong> Janeiro s-au stabilit o serie <strong>de</strong> acorduri internaþionale ºi douã <strong>de</strong>claraþii ce<br />
cuprind o serie <strong>de</strong> acþiuni majore legate <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zvoltãrii durabile. Aceste documente sunt:<br />
Declaraþia <strong>de</strong> la Rio asupra mediului ºi <strong>de</strong>zvoltãrii, Agenda 21, Declaraþia <strong>de</strong> principii <strong>pentru</strong><br />
îndrumarea gospodãririi, conservãrii ºi <strong>de</strong>zvoltãrii durabile a tuturor tipurilor <strong>de</strong> pãduri, Convenþiacadru<br />
a Naþiunilor Unite asupra schimbãrilor climatice ºi Convenþia asupra diversitãþii biologice.<br />
Strategia Yokohama<br />
Strategia a fost adoptatã în 1994 împreunã cu Planul <strong>de</strong> acþiune – primul proiect <strong>pentru</strong> ghidarea<br />
politicilor <strong>de</strong> reducere a <strong>de</strong>zastrelor, cu orientare spre comunitate. În cadrul acestei conferinþe s-a
subliniat cã atenuarea efectelor catastrofelor naturale se înscrie <strong>pentru</strong> un numãr mare <strong>de</strong> þãri între<br />
obiectivele majore ale unei <strong>de</strong>zvoltãri durabile. Promovarea acestei i<strong>de</strong>i se realizeazã prin<br />
intermediul Comisiei Naþiunilor Unite <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilã, dar ºi prin alte organisme<br />
internaþionale. Au fost stabilite câteva direcþii importante <strong>de</strong> acþiune <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor,<br />
<strong>pentru</strong> pregãtirea populaþiei <strong>pentru</strong> catastrofe naturale ºi <strong>pentru</strong> atenuarea efectelor acestora.<br />
Astfel <strong>pentru</strong> prevenirea eficientã a <strong>de</strong>zastrelor este necesarã evaluarea riscurilor. Adoptarea<br />
mãsurilor necesare înainte <strong>de</strong> producerea catastrofelor este esenþialã ºi <strong>pentru</strong> reducerea<br />
cheltuielilor ºi concentrarea precisã a eforturilor.<br />
Strategia Internaþionalã <strong>pentru</strong> Reducerea Dezastrelor (ISDR)<br />
A fost elaboratã în 2000, punând accent pe creºterea implicãrii populaþiei, corelarea cu<br />
<strong>de</strong>zvoltarea durabilã, <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> parteneriate ºi <strong>de</strong> reþele. Obiectivul ISDR este educarea<br />
publicului <strong>pentru</strong> o creºtere a colaborãrii cu autoritãþile publice în ve<strong>de</strong>rea realizãrii unor structuri<br />
rezistente în faþa <strong>de</strong>zastrelor potenþiale care le ameninþã.<br />
Summit-ul Mondial <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilã<br />
În 2002, în cadrul Planului Johanesburg <strong>de</strong> implementare s-a inclus o nouã secþiune - „O concepþie<br />
integratã, multi-hazard <strong>de</strong>spre vulnerabilitate, aprecierea <strong>riscului</strong> ºi management al <strong>de</strong>zastrelor”.<br />
11<br />
Strategia complexã <strong>de</strong> management al <strong>riscului</strong><br />
În cadrul Strategiei adoptate la Istambul în 2004, se menþioneazã integrarea sistemicã (evaluarea<br />
riscurilor, pregãtirea <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã, prevenirea <strong>de</strong>zastrelor ºi finanþarea acþiunilor ce<br />
vizeazã reducerea riscurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru), dar ºi reducerea expunerii þãrilor din la pier<strong>de</strong>ri<br />
economice.<br />
Conferinþa mondialã <strong>pentru</strong> reducerea <strong>de</strong>zastrelor<br />
În 2005 la Hyogo, Japonia, s-a adoptat Cadrul Hyogo <strong>de</strong> acþiune 2005 – 2015 <strong>pentru</strong> construcþia<br />
rezistenþei naþiunilor ºi comunitãþilor la <strong>de</strong>zastre.<br />
Alte programe globale, care întrunesc efort<strong>urile</strong> a mii <strong>de</strong> specialiºti care încearcã sã gãseascã<br />
soluþii problemelor grave ºi incertitudinilor legate <strong>de</strong> modificãrile mediului, sunt: Programul<br />
Internaþional Geosferã - Biosferã, Programul Internaþional Dimensiunea Umanã a Modificãrilor<br />
Globale ale Mediului, Iniþiativa Strategicã <strong>pentru</strong> Reducerea Dezastrelor, Programul Climatic<br />
Mondial etc.<br />
B. Dezvoltare versus <strong>de</strong>zastre<br />
În ultimele <strong>de</strong>cenii se înregistreazã o tendinþã evi<strong>de</strong>ntã <strong>de</strong> intensificare a impactului fenomenelor<br />
extreme asupra societãþii. Aceastã intensificare este legatã <strong>de</strong> tendinþa <strong>de</strong> încãlzire a climei ºi <strong>de</strong><br />
o creºtere a instabilitãþii sistemului climatic, precum ºi <strong>de</strong> creºterea explozivã a populaþiei.<br />
Un grad scãzut <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unei societãþi poate creºte vulnerabilitatea acesteia, atât timp cât<br />
existã o relaþie directã între vulnerabilitate ºi suprapopulaþie, gradul <strong>de</strong> sãrãcie ºi marginalizare a<br />
cetãþenilor. Sãracii locuiesc <strong>de</strong>seori în zone aglomerate, la risc, ºi sunt mai puþin dispuºi sã aloce<br />
resurse <strong>pentru</strong> reducerea vulnerabilitãþilor, din cauza lipsei <strong>de</strong> educaþie ºi <strong>de</strong> informare. În aceastã<br />
situaþie ºi potenþialul <strong>de</strong> resurse ce pot fi alocate <strong>pentru</strong> prevenire ºi <strong>pentru</strong> refacerea post-<strong>de</strong>zastru<br />
este foarte limitat.
Creºterea populaþiei împinge din ce în ce mai mult grup<strong>urile</strong> <strong>de</strong>favorizate ale societãþii spre<br />
ocuparea unor areale vulnerabile cum sunt luncile râurilor ºi versanþii instabili ºi contribuie în<br />
acelaºi timp la <strong>de</strong>gradarea mediului în ansamblu. Peste 90% din numãrul total al victimelor<br />
<strong>de</strong>zastrelor naturale aparþin þãrilor sãrace ºi în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Pe <strong>de</strong> altã parte, þãrile<br />
<strong>de</strong>zvoltate suportã pagube materiale din ce în ce mai mari. Creºterea populaþiei, migraþia <strong>de</strong> la sat<br />
la oraº ºi concentrarea populaþiei în mari aglomerãri urbane genereazã o presiune accentuatã<br />
asupra mediului.<br />
Creºterea gradului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unei societãþi poate spori vulnerabilitatea în anumite cazuri,<br />
cum sunt: <strong>de</strong>zvoltarea urbanã (aglomerare, <strong>de</strong>nsitate mare a clãdirilor – risc <strong>de</strong> cutremur,<br />
acci<strong>de</strong>nte tehnologice), <strong>de</strong>zvoltarea costierã (risc <strong>de</strong> inundaþii, tsunami), investiþii în transporturi<br />
(<strong>de</strong>friºãri – risc <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare a mediului), investiþii în zone sãrace (risc <strong>de</strong> poluare), proiecte<br />
agricole (risc <strong>de</strong> inundaþii, <strong>de</strong>ºertificare, poluare).<br />
12<br />
Dezvoltarea poate reduce vulnerabilitãþile printr-o capacitate crescutã <strong>de</strong> alocare <strong>de</strong> resurse<br />
<strong>pentru</strong> îmbunãtãþirea sistemului <strong>de</strong> utilitãþi, sau <strong>pentru</strong> construcþii cu un grad mai mare <strong>de</strong> siguranþã,<br />
<strong>de</strong> utilizare a noilor tehnologii, <strong>de</strong> implementare a programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ruralã ºi împãduriri<br />
ºi prin creºterea capacitãþii <strong>de</strong> intervenþie a autoritãþilor publice, cu accent pe autoritãþile locale.<br />
Un <strong>de</strong>zastru afecteazã în mod direct <strong>de</strong>zvoltarea prin pier<strong>de</strong>rea mare <strong>de</strong> resurse, întreruperea <strong>de</strong><br />
programe <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, întreruperea accesului la resurse esenþiale pe termen scurt, afectarea<br />
gravã a sectorului public ºi privat ºi impactul negativ asupra climatului investiþional.<br />
Dezastrele pot fi privite ºi ca „furnizori <strong>de</strong> oportunitãþi” <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, în condiþiile în care se<br />
creeazã un climat <strong>de</strong> acceptare a schimbãrii din perspectivã socialã ºi politicã ºi se pot atrage<br />
resurse internaþionale, atenþia internaþionalã concentrându-se pe zona <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
În figura alãturatã se poate observa relaþia dintre elementele menþionate mai sus, în contextul<br />
<strong>de</strong>zvoltãrii durabile.
Sursa: Val<strong>de</strong>s, Helena, Building resilient communities towards sustainable <strong>de</strong>velopment, September<br />
2004, Oslo<br />
13
IV. MANAGEMENTUL RISCULUI DE DEZASTRU<br />
Hazar<strong>de</strong>le naturale ºi antropogene genereazã în fiecare an numeroase pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> vieþi omeneºti<br />
ºi pagube materiale, care afecteazã direct procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicã ºi socialã. Cu<br />
trecerea timpului hazar<strong>de</strong>le ºi-au modificat tiparele, s-au extins ºi au <strong>de</strong>venit mai frecvente, fiind din<br />
ce în ce mai greu <strong>de</strong> prognozat. În aceste condiþii, efort<strong>urile</strong> <strong>de</strong> prevenire a hazar<strong>de</strong>lor ºi <strong>de</strong><br />
atenuare a impactului lor asupra societãþii este necesar sã <strong>de</strong>vinã pãrþi integrante ale politicilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare durabilã. Integrarea problematicii hazar<strong>de</strong>lor în procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare poate sã fie<br />
diferenþiat în funcþie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> mãsuri care se iau înaintea, în timpul ºi dupã producerea<br />
hazar<strong>de</strong>lor.<br />
14<br />
A. Elementele managementului <strong>de</strong>zastrelor<br />
<strong>Managementul</strong> <strong>de</strong>zastrelor þine cont <strong>de</strong> etapele <strong>de</strong> manifestare a unui <strong>de</strong>zastru ºi cuprin<strong>de</strong><br />
urmãtoarele elemente:<br />
1. aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor;<br />
2. rãspunsul la <strong>de</strong>zastru;<br />
3. aprecierea <strong>de</strong>zastrului;<br />
4. reabilitarea ºi reconstrucþia.<br />
1. Aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor face o estimare a<br />
magnitudinii fiecãrui risc potenþial ºi a importanþei acestui risc <strong>pentru</strong> populaþie ºi mediu. Se<br />
încearcã cuantificarea probabilitãþii <strong>de</strong> risc <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, se stabilesc nivel<strong>urile</strong> acceptabile <strong>de</strong> risc<br />
ºi se calculeazã pier<strong>de</strong>rile potenþiale (cuantificabile - care sunt cost<strong>urile</strong> economice ºi<br />
necuantificabile - pier<strong>de</strong>rile ce þin <strong>de</strong> fiinþa umanã).<br />
La Conferinþa mondialã <strong>pentru</strong> reducerea <strong>de</strong>zastrelor <strong>de</strong> la Hyogo din ianuarie 2005, la care au<br />
participat reprezentanþi ai 168 <strong>de</strong> guverne, 78 <strong>de</strong> organizaþii regionale ºi internaþionale ºi 161 <strong>de</strong><br />
organizaþii neguvernamentale, s-au stabilit cinci arii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în perioada 2005 – 2015<br />
<strong>pentru</strong> atenuarea lipsurilor constatate în implementarea Strategiei Yokohama <strong>pentru</strong> o lume mai<br />
sigurã, adoptatã în 1994:<br />
a. guvernare – structura instituþionalã, cadrul legal ºi politici publice;<br />
b. i<strong>de</strong>ntificare riscuri – evaluare ºi monitorizare a acestora, dar ºi sisteme <strong>de</strong> avertizare<br />
timpurie;<br />
c. managementul cunoºtinþelor ºi educaþie;<br />
d. reducerea factorilor fundamentali <strong>de</strong> risc;<br />
e. pregãtirea <strong>pentru</strong> rãspuns corespunzãtor la <strong>de</strong>zastru ºi refacere.<br />
Obiectivul managementului <strong>riscului</strong> este <strong>de</strong> a pune în legãturã toate elementele ºi actorii din<br />
sistemul <strong>de</strong> management al <strong>de</strong>zastrelor, <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta instrumente <strong>de</strong> diminuare a <strong>de</strong>zastrelor<br />
bazate pe strategii <strong>de</strong> prevenire ºi intervenþie, transfer ºi schimb reciproc <strong>de</strong> cunoºtinþe, educaþie<br />
ºi tehnici <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor. Un management durabil al <strong>riscului</strong> presupune menþinerea ºi<br />
îmbunãtãþirea calitãþii mediului ºi a calitãþii vieþii populaþiei, creºterea responsabilitãþii autoritãþilor<br />
ºi a comunitãþilor locale, dar ºi o abordare integratã echitabilã.
În mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> management al <strong>riscului</strong> propus <strong>de</strong> DRM - World Institute for Disaster Risc<br />
Management, sunt evi<strong>de</strong>nþiate patru module:<br />
• aprecierea <strong>riscului</strong>;<br />
• vulnerabilitatea;<br />
• meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> apreciere a <strong>riscului</strong>;<br />
• managementul integral al <strong>riscului</strong>.<br />
Ecuaþia simplificatã a unui <strong>de</strong>zastru presupune luarea în calcul a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru prin<br />
însumarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> hazard ºi a gradului <strong>de</strong> vulnerabilitate; dacã reducerea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> hazard<br />
presupune acþiuni <strong>de</strong> modificare a cauzelor, reducerea vulnerabilitãþii elementelor afectate<br />
presupune acþiuni <strong>de</strong> reducere a efectelor.<br />
Aprecierea <strong>riscului</strong> în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre este foarte importantã, în condiþiile în care hazar<strong>de</strong>le<br />
interacþioneazã la diferite nivele spaþiale ºi temporale, cu <strong>de</strong>zvoltare la nivel local, regional ºi<br />
internaþional. Pe lângã studiul individual al potenþialelor hazar<strong>de</strong>, este importantã o înþelegere<br />
multidisciplinarã ºi o analizã integratã a diferitelor procese, în condiþiile în care <strong>de</strong> multe ori<br />
<strong>de</strong>zastrele sunt complexe (un hazard poate genera un <strong>de</strong>zastru, care la rândul sãu poate genera<br />
un alt hazard, sau un <strong>de</strong>zastru subsecvent).<br />
15<br />
Evaluarea vulnerabilitãþii este o componentã cheie a managementului <strong>riscului</strong>; se impune evaluarea<br />
calitativã ºi cantitativã a vulnerabilitãþii obiectelor ºi a sistemelor expuse la risc <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Evaluarea posibilelor distrugeri ale unor sisteme, ale infrastructurii, ale mediului, ale societãþii<br />
reprezintã baza managementului financiar al riscurilor, însã vulnerabilitatea reprezintã încã un<br />
concept insuficient clarificat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ºtiinþific. O cuantificare riguroasã este foarte<br />
dificilã mai ales în relaþie cu distrugerile indirecte ce apar în urma unui <strong>de</strong>zastru – distrugerea<br />
socialã, moºtenirea culturalã, sistemele <strong>de</strong> mediu.<br />
Se pot menþiona câþiva factori care contribuie la creºterea gradului <strong>de</strong> vulnerabilitate la <strong>de</strong>zastre:<br />
a. cauze fundamentale - grad <strong>de</strong> sãrãcie, acces limitat la resurse, mo<strong>de</strong>l cultural al populaþiei;<br />
b. <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> educaþie, <strong>de</strong> abilitãþi, <strong>de</strong> investiþii locale, capacitate redusã <strong>de</strong> intervenþie a<br />
instituþiilor publice;<br />
c. grad <strong>de</strong> urbanizare, <strong>de</strong>gradarea mediului, creºterea populaþiei, stare <strong>de</strong> tranziþie a<br />
mo<strong>de</strong>lelor culturale/set <strong>de</strong> valori;<br />
e. condiþii <strong>de</strong> nesiguranþã;<br />
f. mediu fragil – locaþii periculoase, clãdiri ºi infrastructurã cu grad mare <strong>de</strong> pericol;<br />
g. economie localã fragilã – nivel scãzut <strong>de</strong> trai;<br />
h. lipsa <strong>de</strong> informare ºi <strong>de</strong> conºtientizare a publicului.<br />
Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> apreciere a <strong>riscului</strong> reprezintã elemente esenþiale în cadrul efortului metodologic <strong>de</strong><br />
înþelegere a potenþialelor efecte ale hazar<strong>de</strong>lor asupra activitãþilor umane ºi asupra mediului. Se<br />
<strong>de</strong>zvoltã astfel tehnici care sã furnizeze o ve<strong>de</strong>re integratã în timp ºi spaþiu a analizei <strong>riscului</strong> <strong>pentru</strong><br />
a sprijini formularea strategiei <strong>de</strong> management al <strong>riscului</strong>.<br />
<strong>Managementul</strong> integrat al <strong>riscului</strong> cuprin<strong>de</strong> atât aprecierea <strong>riscului</strong> ºi evaluarea vulnerabilitãþii, cât<br />
ºi posibilitatea apariþiei unor factori <strong>de</strong> influenþã cu grad mare <strong>de</strong> imprevizibilitate. Se susþin astfel<br />
mãsuri ºi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> prevenire ºi <strong>de</strong> implementare a activitãþilor <strong>de</strong> monitorizare, înregistrare,<br />
previziune, avertizare timpurie, luare a <strong>de</strong>ciziilor ºi a sistemelor <strong>de</strong> management.
2. Rãspunsul la <strong>de</strong>zastru reprezintã totalitatea acþiunilor luate <strong>de</strong> autoritãþi ºi <strong>de</strong> populaþie în<br />
faþa <strong>de</strong>zastrului; cuprin<strong>de</strong> atât faza <strong>de</strong> atenuare, cât ºi cele <strong>de</strong> reabilitare ºi reconstrucþie. Cuprin<strong>de</strong><br />
acþiuni <strong>de</strong> avertizare, securitate, comunicare ºi managementul informaþiilor, logisticã ºi<br />
aprovizionare, apreciere post-<strong>de</strong>zastru, cercetare ºi salvare a supravieþuitorilor, asistenþã post<strong>de</strong>zastru<br />
(asistarea populaþiei, maximizarea numãrului <strong>de</strong> supravieþuitori, restabilirea serviciilor<br />
esenþiale, refacerea distrugerilor) ºi managementul operaþiunilor <strong>de</strong> urgenþã.<br />
3. Aprecierea <strong>de</strong>zastrului, ce presupune <strong>de</strong>terminarea impactului <strong>de</strong>zastrului asupra<br />
societãþii, este un proces interdisciplinar ºi are ca prioritãþi stabilirea nevoilor <strong>pentru</strong> mãsuri<br />
imediate <strong>de</strong> urgenþã, <strong>pentru</strong> salvarea ºi susþinerea în viaþã a supravieþuitorilor <strong>de</strong>zastrului ºi<br />
i<strong>de</strong>ntificarea posibilitãþilor <strong>de</strong> urgentare a refacerii infrastructurii, a serviciilor ºi a <strong>de</strong>zvoltãrii.<br />
16<br />
Aprecierea <strong>de</strong>zastrului se face þinând cont <strong>de</strong> diverse faze <strong>de</strong> manifestare ale <strong>de</strong>zastrului<br />
a. faza <strong>de</strong> avertisment (<strong>de</strong>terminarea grupului <strong>de</strong> populaþie <strong>pentru</strong> care se iau mãsuri <strong>de</strong><br />
protejare a vieþii ºi a facilitãþilor <strong>pentru</strong> atenuarea impactului unui potenþial <strong>de</strong>zastru ºi<br />
activarea aranjamentelor în planul <strong>de</strong> pregãtire din perspectiva aprecierii);<br />
b. faza <strong>de</strong> urgenþã (confirmarea gradului <strong>de</strong> urgenþã raportat ºi estimarea distrugerilor,<br />
i<strong>de</strong>ntificarea, caracterizarea ºi cuantificarea populaþiei cu risc <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, sprijin <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>finirea prioritãþilor <strong>de</strong> acþiune ºi a resurselor necesare <strong>pentru</strong> reducerea imediatã a<br />
riscurilor, i<strong>de</strong>ntificarea capacitãþii locale <strong>de</strong> rãspuns, inclusiv resursele organizaþionale,<br />
medicale ºi logistice, sprijin <strong>pentru</strong> anticiparea unor probleme serioase viitoare ºi sprijin<br />
<strong>pentru</strong> managementul ºi controlul rãspunsului imediat);<br />
c. faza <strong>de</strong> reabilitare (i<strong>de</strong>ntificarea prioritãþilor populaþiei afectate, i<strong>de</strong>ntificarea politicilor<br />
guvernamentale <strong>pentru</strong> asistenþa post-<strong>de</strong>zastru, estimarea sprijinului adiþional din surse<br />
naþionale ºi internaþionale <strong>pentru</strong> atenuare, refacere ºi monitorizarea rezultatelor acestor<br />
mãsuri);<br />
d. faza <strong>de</strong> refacere (<strong>de</strong>terminarea distrugerilor resurselor economice semnificative ºi implicaþiile<br />
acestora asupra politicii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, aprecierea impactului <strong>de</strong>zastrului în programe<br />
curente <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ºi i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi oportunitãþi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare create <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru).<br />
4. Reabilitarea ºi reconstrucþia cuprind cea mai mare perioadã din faza <strong>de</strong> refacere post<strong>de</strong>zastru.<br />
Reabilitarea se face în perioada imediat urmãtoare manifestãrii <strong>de</strong>zastrului ºi este faza<br />
<strong>de</strong> tranziþie între cea <strong>de</strong> atenuare ºi cea <strong>de</strong> reconstrucþie. Perioada <strong>de</strong> reconstrucþie presupune<br />
restaurarea <strong>de</strong>plinã a serviciilor ºi a infrastructurii, construcþia <strong>de</strong> clãdiri, refacerea infrastructurii<br />
distruse ºi, nu în ultimul rând, revitalizarea economiei.<br />
B. Intervenþia împotriva <strong>de</strong>zastrelor – <strong>de</strong> la prevenire la reconstrucþie<br />
<strong>Managementul</strong> <strong>de</strong>zastrelor trebuie sã þinã cont <strong>de</strong> fazele <strong>de</strong> manifestare ale unui <strong>de</strong>zastru.<br />
Dezastrele sunt împãrþite în douã categorii, în funcþie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> manifestare – lente ºi rapi<strong>de</strong>.<br />
Dezastrele cu manifestare rapidã (cutremure, torna<strong>de</strong>, viituri, tsunami) se produc brusc ºi pe o<br />
perioadã <strong>de</strong> timp foarte limitatã ºi sunt practic inevitabile pe termen mediu. Dezastrele cu<br />
manifestare lentã (secetã, <strong>de</strong>ºertificare, rãzboi, inundaþii, <strong>de</strong>gradarea progresivã a mediului în<br />
zone industriale) evolueazã în timp, au efect cumulativ ºi pot fi evitate pe termen mediu.
Dezastre cu manifestare rapidã<br />
Dezastre cu manifestare lentã<br />
Etapa Faza Etapa Faza<br />
Faza pre-<strong>de</strong>zastru<br />
Faza <strong>de</strong> producere<br />
bruscã a <strong>de</strong>zastrului<br />
Faza post-<strong>de</strong>zastru <strong>de</strong><br />
refacere<br />
Diminuare<br />
Pregãtire<br />
Impact<br />
Atenuare<br />
Reabilitare<br />
Reconstrucþie<br />
Faza pre-<strong>de</strong>zastru<br />
Faza <strong>de</strong> manifestare<br />
extremã a <strong>de</strong>zastrului<br />
Faza post-<strong>de</strong>zastru <strong>de</strong><br />
refacere<br />
Diminuare<br />
Pregãtire<br />
Avertizare timpurie<br />
Stare <strong>de</strong> urgenþã<br />
(alertã)<br />
Atenuare<br />
Reabilitare<br />
Reconstrucþie<br />
1. Faza pre-<strong>de</strong>zastru<br />
Pentru ambele tipuri <strong>de</strong> manifestare a <strong>de</strong>zastrelor, cele douã etape ale acestei faze sunt:<br />
17<br />
Starea <strong>de</strong> diminuare reprezintã un termen colectiv care cuprin<strong>de</strong> mãs<strong>urile</strong> pre-<strong>de</strong>zastru, adicã<br />
toate acþiunile întreprinse înainte <strong>de</strong> producerea <strong>de</strong>zastrului, inclusiv pregãtirea ºi mãs<strong>urile</strong> <strong>de</strong><br />
reducere a <strong>riscului</strong> pe termen lung. Este modul <strong>de</strong> acþiune <strong>pentru</strong> reducerea efectelor unui<br />
<strong>de</strong>zastru, înainte ca acesta sã se întâmple. Se impune promovarea proiectelor <strong>de</strong> consultare ºi<br />
conºtientizare a pãrþilor interesate ºi planificarea activitãþilor <strong>de</strong> asistare a populaþiei astfel încât<br />
aceasta sã se autoprotejeze.<br />
Starea <strong>de</strong> diminuare inclu<strong>de</strong> reducerea <strong>riscului</strong> pe termen lung ºi mãsuri <strong>de</strong> pregãtire ºi realizeazã<br />
o legãturã potenþial pozitivã între <strong>de</strong>zastre ºi <strong>de</strong>zvoltare. Foarte importantã este <strong>de</strong>zvoltarea unei<br />
culturi <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>zastrelor la nivelul comunitãþilor. Mãs<strong>urile</strong> ce se iau în aceastã fazã pot fi<br />
active (subvenþii) sau pasive (control ºi sancþiuni), structurate (mãsuri fizice <strong>de</strong> reducere a riscurilor)<br />
sau nestructurate (politici ºi practici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care, odatã implementate, reduc risc<strong>urile</strong>), pe<br />
termen scurt sau lung (proces lung <strong>de</strong> implementare ºi schimbare a atitudinii publicului prin<br />
educare, conºtientizare ºi informare).<br />
Pregãtirea are rolul <strong>de</strong> a minimiza efectele adverse în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru prin acþiuni <strong>de</strong> prevenire<br />
ce constã în programarea activitãþilor <strong>de</strong>sfãºurate în ve<strong>de</strong>rea minimizãrii pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> vieþi<br />
omeneºti ºi a distrugerilor în cazul apariþiei unui <strong>de</strong>zastru: organizarea mutãrii temporare a<br />
oamenilor ºi a <strong>lucru</strong>rilor <strong>de</strong> la locul <strong>de</strong>zastrului ºi uºurarea salvãrii efective ºi la timp, atenuare ºi<br />
reabilitare.<br />
Pregãtirea cuprin<strong>de</strong> atât evaluarea vulnerabilitãþilor ºi a riscurilor, activitãþi <strong>de</strong> programare, creare<br />
a cadrului instituþional, a sistemelor <strong>de</strong> informaþii ºi a bazelor <strong>de</strong> date privind resursele, <strong>de</strong>zvoltarea<br />
sistemelor <strong>de</strong> avertizare ºi a mecanismelor <strong>de</strong> rãspuns la <strong>de</strong>zastre, dar ºi programe extinse <strong>pentru</strong><br />
voluntari (cum sã furnizeze informaþii relevante ºi cum sã intervinã în diverse faze <strong>de</strong> manifestare<br />
ale <strong>de</strong>zastrului) ºi acþiuni <strong>de</strong> conºtientizare, informare ºi instruire a publicului.<br />
În arealele cu posibilitãþi <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfãºurare a unor fenomene periculoase se efectueazã studii <strong>pentru</strong><br />
evaluarea <strong>riscului</strong> ºi a vulnerabilitãþii. Acestea vor fi însoþite <strong>de</strong> hãrþi speciale <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>limitarea
exactã a arealelor expuse. De exemplu: <strong>de</strong>-a lungul râurilor vor fi <strong>de</strong>limitate arealele inundabile,<br />
iar pe versanþi cele afectate <strong>de</strong> alunecãri <strong>de</strong> teren, curgeri <strong>de</strong> noroi sau prãbuºiri. În munþi vor fi<br />
cartografiate culoarele <strong>de</strong> avalanºã ºi arealele cu pericol <strong>de</strong> <strong>de</strong>clanºare a acestor fenomene.<br />
Studiile efectuate permit planificarea unor activitãþi <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>zastrelor. Astfel, în regiunile<br />
seismice se iau mãsuri <strong>de</strong> îmbunãtãþire a rezistenþei clãdirilor ºi <strong>de</strong> reparare a celor afectate <strong>de</strong><br />
seisme trecute. În regiunile inundabile vor fi construite diguri, iar versanþii afectaþi <strong>de</strong> alunecãri vor<br />
fi amenajaþi corespunzãtor.<br />
Mãs<strong>urile</strong> <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>zastrelor cuprind ºi o serie <strong>de</strong> activitãþi <strong>de</strong> educare ºi informare a<br />
populaþiei ºi <strong>de</strong> asigurare a cadrului legislativ.<br />
18<br />
Atunci când se apreciazã cã <strong>de</strong>zastrul este iminent se realizeazã pregãtirea <strong>de</strong> urgenþã <strong>pentru</strong><br />
reducerea pier<strong>de</strong>rilor, se alarmeazã populaþia ºi sunt evacuaþi cei care sunt în loc<strong>urile</strong> cele mai<br />
periculoase.<br />
Prevenirea <strong>de</strong>zastrelor se realizeazã prin mijloace din ce în ce mai performante care includ imagini<br />
satelitare, utilizarea unor senzori <strong>de</strong> mare sensibilitate, a radarelor performante ºi a sistemelor <strong>de</strong><br />
alertare rapidã.<br />
Prin alertare autoritãþile sunt anunþate cã fenomenul se apropie. Acestea, la rândul lor, alerteazã<br />
instituþiile implicate ºi populaþia. Alertarea, care se realizeazã <strong>de</strong> obicei prin mijloace sonore,<br />
semnaleazã hazardul iminent, în acest moment fiind date ºi sfat<strong>urile</strong> necesare <strong>pentru</strong> luarea<br />
mãsurilor imediate <strong>de</strong> protecþie.<br />
2. Faza <strong>de</strong> manifestare a <strong>de</strong>zastrului<br />
În aceastã fazã apare o <strong>de</strong>osebire esenþialã între cele douã tipuri <strong>de</strong> manifestare a <strong>de</strong>zastrelor. La<br />
<strong>de</strong>zastrele cu manifestare rapidã, aceastã fazã inclu<strong>de</strong> producerea efectivã a <strong>de</strong>zastrului ºi<br />
impactul acestuia.<br />
La <strong>de</strong>zastrele cu manifestare lentã sunt <strong>de</strong>finite trei etape <strong>de</strong> acþiune, anume:<br />
Avertizarea timpurie este un proces <strong>de</strong> monitorizare a situaþiilor din comunitate, sau a zonelor<br />
cunoscute ca vulnerabile la apariþia unui potenþial hazard/<strong>de</strong>zastru cu acþiune lentã. Acest<br />
proces are scopul <strong>de</strong> a face posibilã iniþierea <strong>de</strong> mãsuri <strong>de</strong> remediere a situaþiei ºi alocarea <strong>de</strong><br />
timp <strong>pentru</strong> acþiuni eficiente <strong>de</strong> pregãtire pre-<strong>de</strong>zastru.<br />
Sistemele globale <strong>de</strong> avertizare timpurie a hazar<strong>de</strong>lor naturale 1<br />
Sistemele <strong>de</strong> avertizare timpurie ºi elementele lor<br />
Sintagma „avertizare timpurie” este utilizatã în multe domenii <strong>pentru</strong> a exprima furnizarea <strong>de</strong><br />
informaþii în cazul unei situaþii <strong>de</strong> crizã, informaþii ce pot ajuta la luarea unor mãsuri în avans, <strong>pentru</strong><br />
a diminua risc<strong>urile</strong> implicate. Sistemele <strong>de</strong> avertizare timpurie se aplicã <strong>pentru</strong> hazar<strong>de</strong>le naturale<br />
geofizice ºi biologice, situaþii complexe <strong>de</strong> urgenþã socio-politicã, hazar<strong>de</strong> industriale, risc al<br />
sãnãtãþii publice ºi multe alte riscuri colaterale.<br />
1<br />
Basher, Reid, Global early warning systems for natural hazards: systematic and people-centred, UN-ISDR Platform for the<br />
Promotion of Early Warning, 2006
Pentru a fi eficient ºi cuprinzãtor, un sistem <strong>de</strong> avertizare timpurie trebuie sã înglobeze patru<br />
elemente inter-relaþionate, aºa cum aratã ºi figura <strong>de</strong> mai jos: 1. cunoºtinþele privind riscul, 2.<br />
serviciul <strong>de</strong> monitorizare ºi avertizare, 3. diseminare ºi comunicare ºi 4. capacitatea <strong>de</strong> reacþie.<br />
Deºi acest set <strong>de</strong> patru elemente pare sã aibã o secvenþialitate logicã, <strong>de</strong> fapt, fiecare element are<br />
legãturi ºi interacþiuni directe ºi reciproce cu fiecare dintre celelalte elemente.<br />
1. Cunoºtinþe privind riscul<br />
Cunoºtinþe privind hazar<strong>de</strong>le relevante<br />
ºi vulnerabilitatea populaþiei ºi a societãþii<br />
la acestea.<br />
2. Serviciul <strong>de</strong> monitorizare ºi avertizare<br />
Capacitatea tehnicã <strong>de</strong> a monitoriza<br />
evenimentele ce preced hazar<strong>de</strong>le, <strong>de</strong><br />
a prognoza evoluþia acestora ºi <strong>de</strong> a<br />
emite avertismente.<br />
3. Diseminare ºi comunicare<br />
Diseminarea unor avertismente comprehensibile<br />
ºi a unor informaþii <strong>de</strong>spre<br />
acþiuni <strong>de</strong> pregãtire cãtre cei predispuºi<br />
la risc.<br />
4. Capacitatea <strong>de</strong> reacþie<br />
Cunoºtinþe, planuri ºi abilitãþi <strong>de</strong><br />
intervenþie corespunzãtoare ºi la timp<br />
ale autoritãþilor ºi celor predispuºi la<br />
risc.<br />
19<br />
Cel <strong>de</strong>-al doilea element, serviciul <strong>de</strong> monitorizare ºi avertizare este partea sistemului <strong>de</strong> avertizare<br />
timpurie cu cea mai mare recunoaºtere, dar experienþa a arãtat cã doar predicþiile tehnice <strong>de</strong><br />
înaltã calitate sunt insuficiente <strong>pentru</strong> a atinge diminuarea doritã a pier<strong>de</strong>rilor ºi a impacturilor. În<br />
cadrul sistemelor <strong>de</strong> avertizare timpurie, factorul uman are o importanþã semnificativã (Twigg,<br />
2002). Sistemele <strong>de</strong> avertizare timpurie înregistreazã eºecuri la nivelul elementelor <strong>de</strong> comunicare<br />
ºi pregãtire.<br />
Trebuie reþinut faptul cã <strong>pentru</strong> a menþine cele patru elemente pe termen lung, este nevoie <strong>de</strong> un<br />
puternic angajament politic ºi <strong>de</strong> capacitãþi instituþionale durabile, care la rândul lor <strong>de</strong>pind <strong>de</strong><br />
conºtientizarea publicã ºi <strong>de</strong> aprecierea beneficiilor sistemelor eficiente <strong>de</strong> avertizare.<br />
Conºtientizarea ºi susþinerea publicã apar <strong>de</strong> cele mai multe ori imediat dupã producerea<br />
<strong>de</strong>zastrelor – asemenea momente pot fi folosite în avantajul întãririi ºi asigurãrii susþinerii sistemelor<br />
<strong>de</strong> avertizare timpurie.<br />
O viziune mai largã asupra riscurilor naturale<br />
Dacã <strong>de</strong>zastrele se nasc din înlãnþuirea mai multor factori, naturali ºi sociali, atunci cel puþin<br />
teoretic, un sistem <strong>de</strong> avertizare timpurie ar trebui sã aibã în ve<strong>de</strong>re toþi factorii relevanþi ai <strong>riscului</strong><br />
respectiv. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, sunt utile monitorizarea, avertizarea timpurie ºi precauþia, nu<br />
doar <strong>pentru</strong> hazar<strong>de</strong>le temporare ºi <strong>pentru</strong> condiþiile geofizice, dar ºi <strong>pentru</strong> factorii relevanþi pe<br />
termen lung, cum sunt starea <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare a mediului, <strong>de</strong>zvoltarea practicilor ºi proiectelor <strong>de</strong><br />
eliminare a <strong>riscului</strong>, schimbãrile politicii <strong>de</strong> diminuare a <strong>riscului</strong>, starea comunicãrii sociale ºi a<br />
capacitãþilor, tendinþele pe pieþele alimentare, tendinþele <strong>de</strong> stabilizare ºi migraþie, starea<br />
conflictualã ºi a sãnãtãþii populaþiei.<br />
Dezvoltând aceastã i<strong>de</strong>e, se poate spune cã cetãþenii ºi managerul public cu responsabilitãþi în<br />
managementul <strong>riscului</strong> nu sunt atât <strong>de</strong> preocupaþi <strong>de</strong> specificul anumitor hazar<strong>de</strong>, cât mai ales <strong>de</strong><br />
seria <strong>de</strong> riscuri cu care au <strong>de</strong>-a face ºi <strong>de</strong> modul în care le pot atenua ºi se pot pregãti <strong>pentru</strong> ele.<br />
Aceasta presupune cã o abordare care sã atingã toate hazar<strong>de</strong>le relevante, într-o manierã
integratoare ºi nu ca sisteme separate nerelaþionate, este mult mai potrivitã <strong>pentru</strong> managementul<br />
riscurilor naturale. O astfel <strong>de</strong> abordare „multi-hazard” sau „abordare generalã a hazar<strong>de</strong>lor” ar<br />
trebui sã ducã la asocieri ºi la o eficientizare a costurilor, mai exact în culegerea ºi prelucrarea<br />
informaþiilor ºi în efort<strong>urile</strong> <strong>de</strong> pregãtire publicã, ºi ar trebui sã contribuie la susþinerea capacitãþilor<br />
<strong>de</strong> avertizare a celor mai imprevizibile hazar<strong>de</strong>, cum sunt tsunami-<strong>urile</strong>.<br />
Abordarea linearã a sistemelor <strong>de</strong> avertizare timpurie<br />
În centrul sistemelor <strong>de</strong> avertizare timpurie se situeazã un anume mo<strong>de</strong>l ce <strong>de</strong>scrie trãsãt<strong>urile</strong><br />
relevante ale hazardului ºi ale impacturilor acestuia, cu accent pe evoluþia lor în timp. Mo<strong>de</strong>lul<br />
furnizeazã mijloacele <strong>de</strong> a face predicþii asupra a ceea ce se poate întâmpla pe viitor ºi tipurilor<br />
<strong>de</strong> reacþie. Mo<strong>de</strong>lele pot evolua fie mai încet, aºa cum aratã un mo<strong>de</strong>l al secetei, în care pier<strong>de</strong>rea<br />
umiditãþii solului se poate produce dupã luni <strong>de</strong> zile, sau mai rapid, cum este cazul unui cutremur.<br />
20<br />
Deficienþele abordãrii lineare<br />
Oamenii <strong>de</strong> ºtiinþã ºi tehnicienii sunt actorii tipici ai sistemului <strong>de</strong> avertizare timpurie, întrucât <strong>de</strong>þin<br />
cunoºtinþele geofizice ºi tehnice <strong>de</strong> bazã <strong>pentru</strong> sistemul <strong>de</strong> avertizare ºi sunt în general foarte<br />
motivaþi sã foloseascã aceste cunoºtinþe <strong>pentru</strong> binele societãþii. Prin urmare, sistemele <strong>de</strong><br />
avertizare timpurie tind sã fie percepute în general ca sisteme lineare, concentrate pe hazar<strong>de</strong>,<br />
”top-down” ºi conduse <strong>de</strong> experþi, implicându-i foarte puþin sau chiar <strong>de</strong>loc pe beneficiarii finali sau<br />
pe reprezentanþii acestora.<br />
Abordarea linearã prezintã ºi o serie <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficienþe, cum sunt urmãtoarele:<br />
-se axeazã pe hazar<strong>de</strong>, cu mai puþin accent pe vulnerabilitãþi, riscuri ºi capacitãþile <strong>de</strong> reacþie;<br />
-diferitele hazar<strong>de</strong> sunt abordate în mod obiºnuit <strong>de</strong> instituþii tehnice in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte ºi separate,<br />
urmãrind legãturi sau beneficii reciproce minime;<br />
-dominaþia expertului îi poate crea dificultãþi utilizatorului în aprecierea unor aspecte precum<br />
importanþa avertizãrii, incertitudinea avertizãrii, natura alarmelor false ºi reacþiile necesare la<br />
diferitele tipuri <strong>de</strong> avertizare;<br />
-<strong>de</strong> multe ori, nu se conºtientizeazã rolul cercetãrii ºi al cunoºtinþelor din afara centrului <strong>de</strong><br />
expertizã;<br />
-cei predispuºi la risc sunt foarte puþin implicaþi sau acceptaþi în proiectarea sistemului <strong>de</strong><br />
avertizare timpurie ºi creºte tendinþa utilizatorilor <strong>de</strong> a se lipsi <strong>de</strong> orice sentiment al proprietãþii<br />
asupra sistemului ºi <strong>de</strong> a nu acorda încre<strong>de</strong>re experþilor ºi autoritãþilor;<br />
-sunt foarte puþine mecanisme sistematice <strong>de</strong> îmbunãtãþire a sistemului prin inclu<strong>de</strong>rea<br />
cunoºtinþelor, experienþei ºi a feedback-ului utilizatorilor ºi al celor predispuºi la risc ºi<br />
-implicarea slabã a publicului tin<strong>de</strong> sã conducã la o susþinere politicã ºi financiarã redusã<br />
<strong>pentru</strong> sistemul <strong>de</strong> avertizare.<br />
Abordarea centratã pe public necesitã numeroase abordãri sistematice ºi diverse activitãþi <strong>pentru</strong><br />
diferenþierea celor patru elemente ale sistemelor <strong>de</strong> avertizare timpurie <strong>de</strong>scrise mai înainte,<br />
activitãþi precum:<br />
-i<strong>de</strong>ntificarea comunitãþilor þintã, în special cele vulnerabile ºi <strong>de</strong>zavantajate, ºi, prin<br />
interacþiunea cu acestea,<br />
-i<strong>de</strong>ntificarea nevoilor ºi a capacitãþilor lor;
-stabilirea unor puncte <strong>de</strong> referinþã <strong>pentru</strong> persoanele implicate ºi a unor standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>lucru</strong><br />
ale sistemelor tehnice <strong>de</strong> avertizare;<br />
-<strong>de</strong>zvoltarea unor mecanisme formale <strong>pentru</strong> reprezentanþii publici în monitorizarea ºi<br />
revizuirea conceperii sistemului <strong>de</strong> avertizare;<br />
-utilizarea sondajelor <strong>pentru</strong> a mãsura gradul <strong>de</strong> conºtientizare ºi satisfacþie publicã;<br />
-realizarea monumentelor, publicaþiilor, evenimentelor anuale ºi a altor piloni ai memoriei ºi<br />
capacitãþii <strong>de</strong> învãþare publicã;<br />
-asigurarea unui training privind factorii sociali <strong>pentru</strong> experþii tehnici, autoritãþile ºi purtãtorii<br />
<strong>de</strong> cuvânt care activeazã în cadrul sistemului <strong>de</strong> avertizare;<br />
-realizarea unor cercetãri asupra factorilor care intensificã sau împiedicã reacþia umanã la<br />
avertismente ºi înþelegerea acestei reacþii;<br />
-asigurarea unor exerciþii ºi facilitãþi care sã <strong>de</strong>termine oamenii sã se implice ºi sã practice<br />
interpretarea avertismentelor ºi reacþia.<br />
Conceptul <strong>de</strong> sistem integrat <strong>de</strong> avertizare timpurie evi<strong>de</strong>nþiazã urmãtoarele caracteristici:<br />
legãt<strong>urile</strong> ºi interacþiunile dintre toate elementele necesare <strong>pentru</strong> o realã prevenire timpurie ºi<br />
reacþie, cât ºi rolul elementelor umane în sistemul ºi managementul riscurilor, dincolo <strong>de</strong> simpla<br />
avertizare asupra hazar<strong>de</strong>lor.<br />
21<br />
Mo<strong>de</strong>lul integrat propus <strong>de</strong> figura <strong>de</strong> mai jos inclu<strong>de</strong> principalele elemente ale sistemului <strong>de</strong><br />
avertizare, la care mai adaugã douã noi aspecte cheie. Primul aspect presupune inclu<strong>de</strong>rea<br />
actorilor care în mod obiºnuit nu sunt recunoscuþi ca fãcând parte din sistemul <strong>de</strong> avertizare, în<br />
primul rând entitãþile <strong>de</strong> sprijin politico-administrativ, actorii la nivelul comunitãþilor ºi corpul <strong>de</strong><br />
cercetãtori. Cel <strong>de</strong>-al doilea aspect presupune inclu<strong>de</strong>rea explicitã a multiplelor legãturi ºi cãi <strong>de</strong><br />
comunicare, în special pornind <strong>de</strong> la comunitãþile afectate, prin organizaþiile lor, cãtre actorii<br />
politici ºi tehnici. Mo<strong>de</strong>lul mai poate fi <strong>de</strong>zvoltat în funcþie <strong>de</strong> condiþiile specifice fiecãrei þãri, <strong>pentru</strong><br />
a menþiona cât mai clar elementele <strong>de</strong> la nivel sectorial sau al comunitãþii, sau rol<strong>urile</strong> <strong>de</strong><br />
colaborare ale diferitelor instituþii tehnice specializate pe discipline (aºa cum sunt organizaþiile<br />
seismologice, oceanografice ºi meteorologice din cadrul sistemului <strong>de</strong> avertizare timpurie al<br />
tsunami-ului).
“Se impune nevoia <strong>de</strong> a întãri capacitãþile <strong>de</strong> avertizare timpurie ca un element crucial <strong>de</strong> reducere<br />
a riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor la hazar<strong>de</strong> naturale ºi tehnologice, ºi astfel <strong>de</strong> a asigura<br />
<strong>de</strong>zvoltarea durabilã” 2 , prin elaborarea unor programe <strong>pentru</strong>:<br />
a) integrarea avertizãrii timpurii în <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> politici ºi <strong>de</strong> programe;<br />
c) creºterea capacitãþii <strong>de</strong> intervenþie a pãrþilor interesate;<br />
d) informarea populaþiei cu privire la existenþa sistemelor <strong>de</strong> avertizare timpurie;<br />
e) platforme <strong>de</strong> susþinere a dialogului pe tema avertizãrii timpurii.<br />
Starea <strong>de</strong> alertã este perioada în care sunt autorizate luarea <strong>de</strong> mãsuri excepþionale <strong>pentru</strong><br />
sprijinirea populaþiei, susþinerea mijloacelor <strong>de</strong> trai ºi protejarea proprietãþii <strong>pentru</strong> evitarea<br />
<strong>de</strong>zastrului.<br />
22<br />
În aceste momente extrem <strong>de</strong> dificile, formaþiunile <strong>de</strong> protecþie civilã au un rol esenþial în<br />
organizarea cât mai eficientã a activitãþilor. Este realizatã informarea corectã a populaþiei <strong>pentru</strong><br />
evitarea panicii (inclusiv cea creatã <strong>de</strong> zvonuri). Pentru populaþia sinistratã se asigurã adãpostirea<br />
temporarã în tabere <strong>de</strong> corturi, în ºcoli ºi sãli <strong>de</strong> sport neavariate ºi se distribuie apã, hranã,<br />
îmbrãcãminte ºi paturi. Pe parcursul urmãtoarelor luni, se trece la reabilitarea principalelor funcþiuni<br />
ale societãþii <strong>pentru</strong> a se asigura condiþiile <strong>de</strong> bazã <strong>de</strong> adãpostire, hranã ºi activitãþi <strong>pentru</strong><br />
populaþie. În aceastã fazã, în cazul <strong>de</strong>zastrelor cu manifestare lentã, este inclusã ºi etapa <strong>de</strong><br />
atenuare, care apare ca etapã post-<strong>de</strong>zastru la evenimentele cu manifestare rapidã.<br />
3. Faza post-<strong>de</strong>zastru<br />
În cazul <strong>de</strong>zastrelor cu manifestare rapidã, atenuarea reprezintã perioada imediat urmãtoare<br />
manifestãrii bruºte a <strong>de</strong>zastrului (sau dupã i<strong>de</strong>nitificarea <strong>de</strong>teriorãrii situaþiei), când trebuie luate<br />
mãsuri excepþionale <strong>pentru</strong> cercetarea ºi gãsirea supravieþuitorilor ºi asigurarea condiþiilor<br />
minime <strong>de</strong> trai <strong>pentru</strong> aceºtia.<br />
Reabilitarea este faza în care au loc operaþiunile ºi se iau <strong>de</strong>ciziile dupã producerea <strong>de</strong>zastrului,<br />
<strong>pentru</strong> a asigura comunitãþii lovite <strong>de</strong> acesta condiþii <strong>de</strong> trai echivalente cu cele din perioada<br />
anterioarã ºi <strong>pentru</strong> a face ajustãrile necesare, în funcþie <strong>de</strong> schimbãrile cauzate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru. În<br />
cazul <strong>de</strong>zastrelor cu manifestare lentã, în aceastã fazã se <strong>de</strong>sfãºoarã acþiuni ce þin cont <strong>de</strong><br />
programe <strong>de</strong> recolonizare sau reîntoarcere a oamenilor care au fost evacuaþi din cauza<br />
conflictului sau a colapsului economic.<br />
Reconstrucþia reprezintã acþiunile <strong>pentru</strong> restabilirea comunitãþii dupã perioada <strong>de</strong> reabilitare.<br />
Sunt aici cuprinse construcþia <strong>de</strong> locuinþe, restabilirea completã a infrastructurii ºi a serviciilor în<br />
ve<strong>de</strong>rea revenirii la starea <strong>de</strong> normalitate.<br />
Reconstrucþia ºi redresarea economicã pot sã dureze mai mulþi ani sau zeci <strong>de</strong> ani ºi au ca scop<br />
reluarea tuturor funcþiilor pe care societatea le-a avut înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru. O atenþie <strong>de</strong>osebitã se<br />
acordã mãsurilor <strong>de</strong> prevenire a unui nou <strong>de</strong>zastru, mo<strong>de</strong>rnizãrii structurilor urbanistice ºi a cãilor<br />
<strong>de</strong> transport, reconstrucþiei obiectivelor industriale etc. În unele situaþii poate fi necesarã reampla-<br />
2<br />
Declaraþia finalã, Second International Conference Early Warning II (EWC II), Bonn, 16 – 18 octombrie 2003
sarea/relocarea unor obiective/comunitãþi în zone cu risc mai scãzut. Astfel unele aºezãri au<br />
cãpãtat în urma unui <strong>de</strong>zastru o altã configuraþie sau un alt amplasament.<br />
Pentru a corela acþiunile <strong>de</strong> management ºi tip<strong>urile</strong> <strong>de</strong> intervenþie cu diversele faze <strong>de</strong> producere<br />
a <strong>de</strong>zastrelor cu manifestare lentã ºi a celor cu manifestare rapidã ºi diferenþele dintre ele, vom<br />
utiliza câte un exemplu <strong>pentru</strong> fiecare dintre acestea.<br />
În tabelul urmãtor vom exemplifica potenþiale acþiuni <strong>de</strong> management <strong>pentru</strong> cele douã tipuri <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastre.<br />
Cazul 1 – Dezastrul cu manifestare rapidã: cutremurul<br />
Cazul 2 – Dezastrul cu manifestare lentã: <strong>de</strong>ºertificarea 3<br />
23<br />
3<br />
Radu, Mihaela, Zece ju<strong>de</strong>þe intrã în <strong>de</strong>ºertificare – Cel mai cuprinzãtor studiu din Europa privind efectele încãlzirii globale<br />
aratã cã zece ju<strong>de</strong>þe ale României vor <strong>de</strong>veni ari<strong>de</strong> în urmãtoarele douã <strong>de</strong>cenii, Cotidianul, 23.02.2007
24<br />
Cazul 2 – Dezastru cu manifestare lentã - DEªERTIFICARE<br />
Acþiuni <strong>de</strong> management<br />
Eveniment/stare <strong>de</strong><br />
fapt<br />
Etapa<br />
Faza<br />
Aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi<br />
vulnerabilitãþilor:<br />
- studii / hãrþi <strong>de</strong> risc;<br />
- programare;<br />
- cadru instituþional;<br />
- utilizare raþionalã a apei;<br />
- irigaþii;<br />
- protecþia pãdurilor;<br />
- protecþia spaþiilor verzi;<br />
- atenuarea presiunii antropice<br />
prin utilizarea echilibratã a terenurilor<br />
agricole, prin rotirea<br />
culturilor ºi mãsuri <strong>de</strong> protecþie a<br />
solului;<br />
- reducerea suprapãºunatului ºi<br />
<strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> ferme mo<strong>de</strong>rne<br />
care se vor baza pe introducerea<br />
unor meto<strong>de</strong> biologice <strong>de</strong><br />
fertilizare a solurilor ºi utilizarea<br />
echilibratã a resurselor <strong>de</strong> apã.<br />
Existã urmãtoarele indicii<br />
privind <strong>de</strong>butul fenomenului<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>ºertificare:<br />
- modificarea covorului vegetal<br />
(vegetaþia nu reuºeºte<br />
sã asigure o protecþie<br />
corespunzãtoare solurilor;<br />
- reducerea precipitaþiilor ºi<br />
utilizarea în exces a apei<br />
<strong>pentru</strong> irigaþii.<br />
Diminuare<br />
Pre-<strong>de</strong>zastru<br />
Pregãtire<br />
- <strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> politici ºi programe<br />
<strong>de</strong> atenuare a <strong>de</strong>ºertificãrii<br />
zonei;<br />
- creºterea capacitãþii <strong>de</strong> intervenþie<br />
a pãrþilor interesate;<br />
- informarea populaþiei cu privire<br />
la pericolele <strong>de</strong>ºertificãrii zonei;<br />
- creºterea facilitãrii accesului la<br />
date relevante;<br />
- activitãþi <strong>de</strong> educare ºi conºtientizare<br />
a populaþiei potenþial<br />
afectate.<br />
Distrugerea covorului vegetal<br />
(vegetaþia nu reuºeºte sã asigure<br />
o protecþie corespunzãtoare<br />
solurilor).<br />
Reducerea rezervelor <strong>de</strong><br />
apã în sol, în pânza freaticã<br />
ºi în reþeaua hidrograficã.<br />
Avertizare timpurie<br />
(early warning)<br />
Manifestare extremã<br />
Cazul 1 – Dezastru cu manifestare rapidã - CUTREMUR<br />
Faza<br />
Etapa<br />
Eveniment/stare <strong>de</strong><br />
fapt<br />
Acþiuni <strong>de</strong> management<br />
Diminuare<br />
Existã clãdiri ºi elemente <strong>de</strong><br />
infrastructurã care au rezistat<br />
unui cutremur anterior,<br />
dar trebuie consolidate.<br />
Nu existã o culturã a managementului<br />
riscurilor la nivelul<br />
populaþiei ºi al factorilor<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie<br />
Aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi<br />
vulnerabilitãþilor<br />
- studii;<br />
- conºtientizarea populaþiei;<br />
- realizarea <strong>de</strong> simulãri referitoare<br />
la comportamentul populaþiei<br />
ºi al autoritãþilor în caz <strong>de</strong><br />
cutremur;<br />
- hãrþi <strong>de</strong> risc la cutremur;<br />
- subvenþii <strong>pentru</strong> consolidarea<br />
clãdirilor;<br />
- sancþiuni;<br />
- sisteme <strong>de</strong> date;<br />
- accesul la resurse;<br />
- sistemul <strong>de</strong> alarmare.<br />
Pre-<strong>de</strong>zastru<br />
Pregãtire<br />
Impact<br />
Se produce cutremurul cu<br />
pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> vieþi omeneºti ºi<br />
pagube materiale.<br />
Rãspunsul la <strong>de</strong>zastru:<br />
- managementul operaþiunilor <strong>de</strong><br />
urgenþã;<br />
- avertizare, comunicare, managementul<br />
informaþiilor;<br />
- salvarea supravieþuitorilor;<br />
- asistarea populaþiei.<br />
Producere bruscã
Cazul 2 – Dezastru cu manifestare lentã - DEªERTIFICARE<br />
Acþiuni <strong>de</strong> management<br />
Eveniment/stare <strong>de</strong><br />
fapt<br />
Etapa<br />
Faza<br />
Aprecierea ºi rãspunsul la <strong>de</strong>zastru:<br />
- protejarea solului acoperit în<br />
mod natural <strong>de</strong> ierburi ºi amenajarea<br />
unor per<strong>de</strong>le forestiere<br />
<strong>de</strong> protecþie;<br />
- aplicarea <strong>de</strong> îngrãºãminte;<br />
- plantarea anumitor specii <strong>de</strong><br />
arbori <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>gradãrii<br />
solului.<br />
Distrugerea solului prin eroziuni<br />
(formare <strong>de</strong> cruste,<br />
salinizare, alcalinizare):<br />
- modificãri ale temperaturii;<br />
- modificãri ale umiditãþii;<br />
- secarea râurilor din zonã;<br />
- adâncimea pânzei freatice<br />
creºte – scã<strong>de</strong>rea nivelului<br />
apei din fântâni.<br />
Stare <strong>de</strong> urgenþã<br />
(alertã)<br />
Transformarea dunelor <strong>de</strong><br />
nisip fixe în dune mobile ºi<br />
înaintarea acestora.<br />
Manifestare extremã<br />
Stoparea extin<strong>de</strong>rii zonei<br />
afectate <strong>de</strong> <strong>de</strong>ºertificare.<br />
Atenuare<br />
Reabilitare ºi reconstrucþie:<br />
- i<strong>de</strong>ntificarea unor resurse alternative<br />
ºi practicarea unei agriculturi<br />
adaptate condiþiilor <strong>de</strong><br />
umiditate (cultura sorgului, plante<br />
leguminoase etc.);<br />
- recolonizarea cetãþenilor;<br />
- reîmpãduriri;<br />
- irigaþii;<br />
- redresare economicã.<br />
Covor vegetal refãcut.<br />
Se refac treptat rezervele <strong>de</strong><br />
apã.<br />
Reabilitare<br />
Post-<strong>de</strong>zastru<br />
Refacerea aºezãrilor umane<br />
în zonã.<br />
Dezvoltare economicã.<br />
Reconstrucþie<br />
25<br />
Cazul 1 – Dezastru cu manifestare rapidã - CUTREMUR<br />
Faza<br />
Etapa<br />
Eveniment/stare <strong>de</strong><br />
fapt<br />
Acþiuni <strong>de</strong> management<br />
Producere bruscã<br />
Atenuare<br />
Supravieþuitorii au asigurate<br />
temporar condiþii minime <strong>de</strong><br />
trai.<br />
Aprecierea <strong>de</strong>zastrului:<br />
- gãsirea supravieþuitorilor;<br />
- asigurarea condiþiilor minime<br />
<strong>de</strong> trai <strong>pentru</strong> supravieþuitori;<br />
- aprovizionare;<br />
- restabilirea serviciilor esenþiale.<br />
Reabilitare<br />
Reconstrucþie<br />
Infrastructura minimã (utilitãþi,<br />
adãpost pe termen<br />
mediu, servicii <strong>de</strong> sãnãtate ºi<br />
educaþie) este refãcutã.<br />
Reconstrucþia ºi mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
zonelor grav afectate.<br />
Consolidarea clãdirilor avariate.<br />
Reabilitare ºi reconstrucþie:<br />
- refacerea infrastructurii;<br />
- refacerea / reconstrucþia clãdirilor<br />
afectate <strong>de</strong> cutremur;<br />
- asistarea populaþiei <strong>pentru</strong> asigurarea<br />
unor condiþii „normale”<br />
<strong>de</strong> trai.<br />
Post-<strong>de</strong>zastru
V. INSTITUÞII ªI LEGISLAÞIE ÎN ROMÂNIA<br />
Reforma administraþiei publice se înscrie în acþiunea Guvernului României <strong>pentru</strong> promovarea unei<br />
societãþi mo<strong>de</strong>rne, compatibilã cu standar<strong>de</strong>le europene. Reforma implicã adoptarea,<br />
implementarea ºi asimilarea <strong>de</strong> cãtre sistemul administraþiei publice din România a setului <strong>de</strong> valori<br />
administrative care <strong>de</strong>finesc spaþiul european: transparenþa, predictibilitatea, responsabilitatea,<br />
adaptabilitatea ºi eficienþa.<br />
26<br />
Evoluþia societãþii a impus, ca o necesitate “sine qua non”, adoptarea unor iniþiative legislative care<br />
sã asigure baza legalã <strong>pentru</strong> managementul urgenþelor civile, cu o atenþie <strong>de</strong>osebitã <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zastre. Mai mult, opþiunea României privind integrarea în NATO ºi UE a asigurat puntea <strong>de</strong><br />
legãturã între organismele cu atribuþii în domeniu – Înaltul Comitet NATO <strong>pentru</strong> Planificarea<br />
Activitãþilor Civile în Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã, precum ºi cu struct<strong>urile</strong> Uniunii Europene <strong>de</strong> profil.<br />
În cadrul NATO, planificarea activitãþilor civile <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã este coordonatã <strong>de</strong> Înaltul<br />
Comitet NATO <strong>pentru</strong> Planificarea Activitãþilor Civile în Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã (Senior Civil Emergency<br />
Planning Committee – SCEPC). Scopul acestuia este coordonarea eforturilor naþionale, în<br />
cooperare cu statele membre ºi partenere, precum ºi corelarea cu „Strategia Securitãþii Europene<br />
<strong>pentru</strong> secolul XXI”. Activitãþile SCEPC includ stabilirea unor mecanisme, proceduri ºi acorduri<br />
<strong>pentru</strong> prevenirea ºi managementul situaþiilor <strong>de</strong> crizã.<br />
În România nu existã un Sistem Naþional Integrat <strong>de</strong> Gestionare a Crizelor. Legislaþia actualã nu<br />
reglementeazã în mod unitar gestionarea resurselor ºi modul <strong>de</strong> acþiune <strong>pentru</strong> toate formele <strong>de</strong><br />
manifestare a unei crize. Modul <strong>de</strong> gestionare a diverselor tipuri <strong>de</strong> crizã pe domenii (mobilizare,<br />
rãzboi, stare <strong>de</strong> urgenþã, stare <strong>de</strong> asediu, <strong>de</strong>zastre, protecþie civilã etc.) este reglementat prin legi<br />
specifice, iar managementul acestora este asigurat prin structuri permanente sau temporare<br />
organizate pe fiecare domeniu.<br />
În prezent, existã planuri <strong>de</strong> cooperare <strong>pentru</strong> intervenþia ºi gestionarea în comun a crizelor <strong>de</strong><br />
cãtre struct<strong>urile</strong> cu sarcini <strong>de</strong> apãrare ºi cele civile. Cooperarea nu este susþinutã însã <strong>de</strong> o lege<br />
care sã stabileascã responsabilitãþile specifice fiecãrei structuri. ªi în aceastã privinþã este necesarã<br />
armonizarea cu legislaþia Uniunii Europene, care sã conducã la un sistem naþional unitar <strong>de</strong><br />
gestionare a crizelor ºi sã stabileascã responsabilitãþile <strong>pentru</strong> instituþiile cu atribuþii în domeniu.<br />
Pentru elaborarea proiectului <strong>de</strong> lege ºi organizarea unui sistem naþional <strong>de</strong> gestionare a crizelor,<br />
este necesar un grup <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> interministerial, sub coordonarea Consiliului Suprem <strong>de</strong> Apãrare a<br />
Þãrii, din care sã facã parte toate struct<strong>urile</strong> ºi sã-ºi <strong>de</strong>sfãºoare activitatea în baza unui program <strong>de</strong><br />
activitate aprobat. Prima urgenþã o reprezintã protecþia civilã care ar trebui sã includã ºi elemente<br />
referitoare la intervenþia în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, pe lângã atribuþiile din actuala lege.<br />
În 2004 Guvernul României a adoptat cadrul legislativ (O.U.G. 21/2004) <strong>pentru</strong> înfiinþarea<br />
Sistemului Naþional <strong>de</strong> Management al Situaþiilor <strong>de</strong> Urgenþã, <strong>pentru</strong> asigurarea resurselor<br />
ºi coordonarea acþiunilor în situaþii <strong>de</strong> urgenþã în condiþiile în care România prezintã mari
vulnerabilitãþi la calamitãþi naturale ºi antropice precum:<br />
-cutremure – Bucureºtiul este capitala europeanã cu cel mai mare risc seismic ºi unul dintre<br />
cele mai expuse 10 mari oraºe ale lumii;<br />
-inundaþii - evenimente anuale cu mari pagube materiale ºi umane;<br />
-alunecãri <strong>de</strong> teren – circa 20% din teritoriu prezintã condiþii favorizante;<br />
-acci<strong>de</strong>nte ecologice la exploatãrile miniere ºi nu numai.<br />
Actul normativ reglementeazã înfiinþarea, la nivel central ºi teritorial, a structurilor cu atribuþii în<br />
domeniul gestionãrii situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, respectiv <strong>de</strong> coordonare, planificare ºi suport al<br />
<strong>de</strong>ciziei, cu activitate temporarã sau permanentã, plasate într-un sistem ierarhizat dupã criteriile<br />
administrativ-teritorial ºi al domeniului <strong>de</strong> responsabilitate. Aceste structuri asigurã gestionarea<br />
unitarã ºi permanentã a tuturor activitãþilor <strong>de</strong> planificare ºi realizare a mãsurilor <strong>de</strong> prevenire,<br />
limitare ºi înlãturare a efectelor distructive ale situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã.<br />
Sistemul Naþional <strong>de</strong> Management al Situaþiilor <strong>de</strong> Urgenþã este organizat <strong>de</strong> autoritãþile<br />
administraþiei publice ºi se compune dintr-o reþea <strong>de</strong> organisme, organe ºi structuri abilitate în<br />
managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, constituite pe niveluri sau domenii <strong>de</strong> competenþã ºi dispune<br />
<strong>de</strong> infrastructura ºi <strong>de</strong> resursele necesare <strong>pentru</strong> în<strong>de</strong>plinirea atribuþiilor.<br />
27<br />
În principiu, compunerea sistemului naþional vizeazã:<br />
-comitete <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã;<br />
-servicii publice comunitare profesioniste <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-centre operative <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-comandantul acþiunii.<br />
Comitetele <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã sunt organisme inter-instituþionale <strong>de</strong> sprijin al managementului<br />
ºi se întrunesc semestrial ºi ori <strong>de</strong> câte ori situaþia o impune; comitetele <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
sunt:<br />
-Comitetul Naþional <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã;<br />
ofuncþioneazã sub conducerea ministrului administraþiei ºi internelor ºi sub coordonarea<br />
primului-ministru;<br />
oeste un organism interministerial format din persoane cu putere <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, experþi ºi<br />
specialiºti <strong>de</strong>semnaþi <strong>de</strong> ministerele cu atribuþii complexe în gestionarea situaþiilor <strong>de</strong><br />
urgenþã, reprezentând urmãtoarele ministere ºi instituþii ale administraþiei publice centrale:<br />
- Ministerul Administraþiei ºi Internelor;<br />
- Ministerul Apãrãrii Naþionale;<br />
- Ministerul Afacerilor Externe;<br />
- Ministerul Transporturilor, Construcþiilor ºi Turismului;<br />
- Ministerul Economiei ºi Comerþului;<br />
- Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale;<br />
- Ministerul Mediului ºi Gospodãririi Apelor;<br />
- Ministerul Sãnãtãþii;<br />
- Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiei;<br />
- Serviciul <strong>de</strong> Telecomunicaþii Speciale;<br />
- Serviciul <strong>de</strong> Protecþie ºi Pazã;<br />
- Oficiul Central <strong>de</strong> Stat <strong>pentru</strong> Probleme Speciale;
28<br />
- Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã;<br />
- Administraþia Naþionalã a Rezervelor <strong>de</strong> Stat;<br />
- Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii;<br />
- Ministerul Finanþelor Publice;<br />
- Serviciul Român <strong>de</strong> Informaþii;<br />
- Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi <strong>pentru</strong> Siguranþa Alimentelor;<br />
- Agenþia Nuclearã;<br />
- Comisia Naþionalã <strong>pentru</strong> Controlul Activitãþii Nucleare.<br />
-Comitetele ministeriale ºi ale altor instituþii publice centrale <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong><br />
urgenþã<br />
ofuncþioneazã la ministere ºi la alte instituþii publice centrale cu atribuþii în gestionarea<br />
situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã sub conducerea miniºtrilor, respectiv a conducãtorilor instituþiilor<br />
publice centrale.<br />
-Comitetul Municipiului Bucureºti <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã<br />
ose constituie la nivelul municipiului Bucureºti, sub conducerea prefectului;<br />
oeste format din primarul general, primarii <strong>de</strong> sectoare, ºefii <strong>de</strong> servicii publice<br />
<strong>de</strong>concentrate, <strong>de</strong>scentralizate ºi <strong>de</strong> gospodãrie comunalã, manageri ai unor instituþii, regii<br />
autonome ºi societãþi comerciale care în<strong>de</strong>plinesc funcþii <strong>de</strong> sprijin în gestionarea situaþiilor<br />
<strong>de</strong> urgenþã, precum ºi manageri ai agenþilor economici care, prin specificul activitãþii,<br />
constituie factori <strong>de</strong> risc potenþial generatori <strong>de</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã.<br />
-Comitete ju<strong>de</strong>þene <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
ose constituie la nivelul ju<strong>de</strong>þelor, sub conducerea prefecþilor;<br />
osunt formate din preºedintele consiliului ju<strong>de</strong>þean, ºefi <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong>concentrate, <strong>de</strong>scentralizate<br />
ºi <strong>de</strong> gospodãrie comunalã ºi alþi manageri ai unor instituþii ºi societãþi comerciale<br />
<strong>de</strong> interes ju<strong>de</strong>þean care în<strong>de</strong>plinesc funcþii <strong>de</strong> sprijin în gestionarea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã,<br />
precum ºi manageri ai agenþilor economici care, prin specificul activitãþii, constituie factori<br />
<strong>de</strong> risc potenþial generatori <strong>de</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã.<br />
- Comitete locale <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
ose constituie la nivelul municipiilor, oraºelor, sectoarelor municipiului Bucureºti, precum ºi al<br />
comunelor, sub conducerea primarului ºi cu avizul prefectului;<br />
osunt formate dintr-un viceprimar, secretarul comunei, oraºului, sectorului sau municipiului,<br />
dupã caz, ºi reprezentanþi ai serviciilor publice ºi ai principalelor instituþii ºi agenþi<br />
economici din unitatea administrativ-teritorialã respectivã, precum ºi manageri sau conducãtori<br />
ai agenþilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> locale, care,<br />
prin specificul activitãþii, constituie factori <strong>de</strong> risc potenþial generatori <strong>de</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã (IGSU) reprezintã un organism tehnic<br />
cu activitate permanentã, în subordinea ministrului administraþiei ºi internelor. Instituþia asigurã<br />
planificarea ºi aplicarea unitarã pe întreg teritoriul þãrii a mãsurilor <strong>de</strong> prevenire ºi gestionare a<br />
situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, monitorizarea ºi evaluarea factorilor <strong>de</strong> risc, constituirea ºi exploatarea bazei<br />
<strong>de</strong> date privind situaþiile <strong>de</strong> urgenþã, respectarea convenþiilor ºi acordurilor la care România este<br />
parte ºi funcþionarea ca punct naþional <strong>de</strong> contact în relaþiile cu struct<strong>urile</strong> internaþionale similare,<br />
inclusiv privind solicitarea/acordarea <strong>de</strong> asistenþã internaþionalã.<br />
În cadrul IGSU sunt organizate ca <strong>de</strong>partamente: inspecþia <strong>de</strong> prevenire, Centrul Operaþional<br />
Naþional ºi alte structuri a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, încadrate cu<br />
personal specializat pe tipuri <strong>de</strong> riscuri, în comunicaþii, informaticã ºi relaþii publice.
Servicii publice comunitare profesioniste <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã sunt constituite ca<br />
servicii <strong>de</strong>concentrate, care funcþioneazã ca inspectorate ju<strong>de</strong>þene ºi al municipiului Bucureºti ºi<br />
asigurã în zonele <strong>de</strong> competenþã coordonarea, îndrumarea ºi controlul activitãþilor <strong>de</strong> prevenire ºi<br />
gestionare a situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã.<br />
Centre operative <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã se constituie la nivelul ministerelor, al altor<br />
instituþii publice centrale cu atribuþii în gestionarea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, al municipiilor (cu excepþia<br />
municipiului Bucureºti), oraºelor, sectoarelor municipiului Bucureºti ºi comunelor.<br />
Comandantul acþiunii este o persoanã împuternicitã, dupã caz, <strong>de</strong> cãtre Comitetul Naþional,<br />
ministerial, ju<strong>de</strong>þean sau al municipiului Bucureºti, în funcþie <strong>de</strong> natura ºi gravitatea evenimentului ºi<br />
<strong>de</strong> mãrimea categoriilor <strong>de</strong> forþe concentrate, persoanã care asigurã, în situaþii <strong>de</strong> urgenþã,<br />
coordonarea unitarã la locul producerii evenimentului excepþional a acþiunii tuturor forþelor stabilite<br />
<strong>pentru</strong> intervenþie.<br />
Desigur cã volumul mare <strong>de</strong> acte normative <strong>de</strong>notã preocuparea instituþiilor cu atribuþii în domeniul<br />
urgenþelor civile ºi al <strong>de</strong>zastrelor <strong>de</strong> a asigura o bazã legislativã a<strong>de</strong>cvatã <strong>de</strong>sfãºurãrii în condiþii<br />
normale a activitãþii <strong>de</strong> prevenire, înlãturare a urmãrilor ºi <strong>de</strong> intrare în normalitate.<br />
29<br />
În ultima <strong>de</strong>cadã, au fost adoptate o serie <strong>de</strong> acte normative:<br />
-Hotãrârea <strong>de</strong> Guvern nr. 635/1995 privind culegerea <strong>de</strong> informaþii ºi transmiterea<br />
<strong>de</strong>ciziilor în cazul apãrãrii împotriva <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Hotãrârea <strong>de</strong> Guvern nr. 222/1997 privind organizarea ºi conducerea acþiunilor <strong>de</strong><br />
evacuare în cadrul protecþiei civile;<br />
-Ordonanþa <strong>de</strong> Urgenþã a Guvernului (OUG) nr. 88/2001 privind organizarea ºi<br />
funcþionarea serviciilor publice comunitare <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-OUG nr. 21/2004 privind Sistemul Naþional <strong>de</strong> Management al Situaþiilor <strong>de</strong> Urgenþã<br />
transformatã în Legea nr. 15/2005;<br />
-OUG nr. 25/2004 <strong>pentru</strong> modificarea ºi completarea OUG. nr. 88/2001;<br />
-Ordinul ministrului sãnãtãþii nr. 585/19 mai 2004 privind înfiinþarea Compartimentului<br />
<strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> asistenþã medicalã <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre ºi crize;<br />
-Hotãrârea <strong>de</strong> Guvern (HG) nr. 1490/9 septembrie 2004 <strong>pentru</strong> aprobarea<br />
Regulamentului <strong>de</strong> organizare ºi a organigramei Inspectoratului General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong><br />
Urgenþã cu completãrile ºi modificãrile ulterioare;<br />
-Ordinul Ministerului Administraþiei ºi Internelor (OMAI) nr. 736/22 iulie 2005 privind<br />
instituirea serviciului <strong>de</strong> permanenþã la toate primãriile din zona <strong>de</strong> risc, în caz <strong>de</strong> iminenþã<br />
a producerii unor situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-OMAI nr. 735 privind evi<strong>de</strong>nþa, <strong>de</strong>pozitarea ºi distribuirea ajutoarelor interne ºi<br />
internaþionale <strong>de</strong>stinate populaþiei în situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-HG nr. 642/29 iunie 2005 <strong>pentru</strong> aprobarea criteriilor <strong>de</strong> clasificare a unitãþilor<br />
administrativ–teritoriale, instituþiilor publice ºi operatorilor economici din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al<br />
protecþiei civile, în funcþie <strong>de</strong> tip<strong>urile</strong> <strong>de</strong> riscuri specifice. Anexã – Criterii <strong>de</strong> clasificare din 29<br />
iunie 2005 a unitãþilor administrativ-teritoriale, instituþiilor publice ºi operatorilor economici din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al protecþiei civile, în funcþie <strong>de</strong> tip<strong>urile</strong> <strong>de</strong> riscuri specifice;<br />
-HG nr. 547 din 9 iunie 2005 <strong>pentru</strong> aprobarea Strategiei Naþionale <strong>de</strong> protecþie civilã;<br />
-OMAI nr. 712/23 iunie 2005 <strong>pentru</strong> aprobarea Dispoziþiilor generale privind instruirea<br />
salariaþilor în domeniul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã;
30<br />
-OMAI nr. 718/30 iunie 2005 referitor la criterii <strong>de</strong> performanþã privind structura<br />
organizatoricã ºi dotarea serviciilor voluntare <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-OMAI nr. 886/30 septembrie 2005 referitor la norme tehnice privind sistemul naþional<br />
integrat <strong>de</strong> înºtiinþare, avertizare ºi alarmare a populaþiei;<br />
-HG nr. 1222/13 octombrie 2005 privind stabilirea principiilor evacuãrii în caz <strong>de</strong> conflict<br />
armat;<br />
-HG nr. 1579/8 <strong>de</strong>cembrie 2005 privind statutul personalului voluntar din serviciile <strong>de</strong><br />
urgenþã voluntare;<br />
-HG nr. 1669/14 <strong>de</strong>cembrie 2005 privind constituirea ºi funcþionarea Comitetului Director<br />
<strong>de</strong> Asigurare la Dezastre;<br />
-HG nr. 1854/22 <strong>de</strong>cembrie 2005 <strong>pentru</strong> aprobarea Strategiei Naþionale <strong>de</strong> Management<br />
al Riscului la Inundaþii;<br />
-OMAI nr. 1178/2 februarie 2005 privind aprobarea „Manualului prefectului <strong>pentru</strong><br />
managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong> inundaþii” cu „Manualul primarului <strong>pentru</strong><br />
managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong> inundaþii;<br />
-OMAI nr. 1180/3 februarie 2006 <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor tehnice privind întreþinerea,<br />
repararea <strong>de</strong>pozitarea ºi evi<strong>de</strong>nþa mijloacelor tehnice <strong>de</strong> protecþie civilã;<br />
-OMAI nr. 1184/6 februarie 2006 <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor privind organizarea ºi<br />
asigurarea activitãþii <strong>de</strong> evacuare în situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-Norma MAI/6 februarie 2006 privind organizarea ºi asigurarea activitãþii <strong>de</strong> evacuare în<br />
situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-HG nr. 386/22 martie 2006 <strong>pentru</strong> modificarea ºi completarea H.G. nr. 1489/2004 privind<br />
organizarea ºi funcþionarea Comitetului Naþional <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã;<br />
-Norma MAI din 10 aprilie 2006 privind organizarea ºi asigurarea activitãþii <strong>de</strong> înºtiinþare,<br />
avertizare, pre-alarmare ºi alarmare în situaþii <strong>de</strong> urgenþã civilã;<br />
-OMAI nr. 1259/10 aprilie 2006 <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor privind organizarea ºi asigurarea<br />
activitãþii <strong>de</strong> înºtiinþare, avertizare, pre-alarmare ºi alarmare în situaþii <strong>de</strong> protecþie<br />
civilã;<br />
-Decizia nr. 54/16 mai 2006 a Primului-Ministru privind organizarea ºi funcþionarea<br />
Centrului <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã al Guvernului;<br />
-Legea nr. 212/24 mai 2006 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 481/2004<br />
privind protecþia civilã;<br />
-OMAI nr. 1346/21 iunie 2006 <strong>pentru</strong> aprobarea componenþei nominale ºi a<br />
Regulamentului <strong>de</strong> organizare ºi funcþionare al Comitetului interministerial <strong>pentru</strong><br />
monitorizarea serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilitãþi publice;<br />
-OMAI nr. 551/8 august 2006 <strong>pentru</strong> aprobarea Regulamentului privind monitorizarea ºi<br />
gestionarea riscurilor cauzate <strong>de</strong> cã<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> grindinã ºi secetã severã, a Regulamentului<br />
privind gestionarea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în domeniul fitosanitar – invazii ale agenþilor <strong>de</strong><br />
dãunare ºi contaminare a culturilor agricole cu produse <strong>de</strong> uz fitosanitar ºi a<br />
Regulamentului privind gestionarea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã ca urmare a incendiilor <strong>de</strong> pãdure;<br />
-OMAI nr. 1474/12 octombrie 2006 privind Regulamentul <strong>de</strong> planificare, organizare,<br />
pregãtire ºi <strong>de</strong>sfãºurare a activitãþii <strong>de</strong> prevenire a situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã.
Principalele funcþii <strong>de</strong> sprijin pe care le pot în<strong>de</strong>plini ministerele, celelalte organe centrale ºi<br />
unele organizaþii neguvernamentale în prevenirea ºi gestionarea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã (Anexa nr. 2<br />
la OUG nr. 21/2004) sunt:<br />
•Monitorizarea pericolelor ºi riscurilor specifice, precum ºi a efectelor negative ale acestora;<br />
•Informarea, înºtiinþarea ºi avertizarea;<br />
•Planificarea ºi pregãtirea resurselor ºi serviciilor;<br />
•Comunicaþii ºi informaticã;<br />
•Cãutarea, <strong>de</strong>scarcerarea ºi salvarea persoanelor;<br />
•Evacuarea persoanelor, populaþiei sau a bunurilor periclitate;<br />
•Acordarea asistenþei medicale <strong>de</strong> urgenþã;<br />
•Prevenirea îmbolnãvirilor în masã;<br />
•Localizarea ºi stingerea incendiilor;<br />
•Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;<br />
•Asigurarea transportului forþelor ºi mijloacelor <strong>de</strong> intervenþie, persoanelor evacuate ºi al<br />
altor resurse;<br />
•Efectuarea lucrãrilor publice ºi inginereºti la construcþiile, instalaþiile ºi amenajãrile afectate;<br />
•Asigurarea apei ºi hranei <strong>pentru</strong> persoanele ºi animalele afectate sau evacuate;<br />
•Asigurarea cazãrii ºi adãpostirii persoanelor afectate sau evacuate;<br />
•Asigurarea energiei <strong>pentru</strong> iluminat, încãlzire ºi alte utilitãþi;<br />
•Efectuarea <strong>de</strong>poluãrii ºi <strong>de</strong>contaminãrii;<br />
•Menþinerea ºi restabilirea ordinii publice;<br />
•Logistica intervenþiilor;<br />
•Reabilitarea zonei afectate;<br />
•Acordarea <strong>de</strong> ajutoare <strong>de</strong> primã necesitate, <strong>de</strong>spãgubiri ºi asistenþã socialã ºi religioasã.<br />
31<br />
Conform acestui act normativ, struct<strong>urile</strong> administrative cu responsabilitate în gestionarea crizelor<br />
provocate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre vãd <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> cu preocupãri în domeniu în principal ca pe un prestator <strong>de</strong><br />
servicii. Astfel, se aºteaptã ca aceste <strong>ONG</strong>-uri sã se racor<strong>de</strong>ze la organismele ºi instituþiile statului<br />
cu atribuþii pe linia urgenþelor civile - <strong>de</strong>zastre, sã-ºi facã cunoscutã oferta <strong>de</strong> servicii pe care o pot<br />
asigura ºi sã stabileascã relaþii cu autoritãþile publice încã din starea <strong>de</strong> normalitate.<br />
Aportul <strong>ONG</strong>-urilor poate fi substanþial în situaþiile limitã, iar preocupãrile intrã în sfera <strong>de</strong><br />
înþelegere ºi <strong>de</strong> implicare a unei colectivitãþi în rezolvarea problemelor cu care se confruntã.<br />
Domeniile în care <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> se aºteaptã sã îºi ofere serviciile sunt:<br />
-comunicaþii civile, atât la locul <strong>de</strong> intervenþie dovedite în nenumãrate împrejurãri, cât ºi prin<br />
racordarea la sistemul naþional;<br />
-transport<strong>urile</strong> <strong>de</strong> aprovizionare ºi evacuare auto, navale ºi/sau aeriene;<br />
-asigurarea <strong>de</strong> alimente cu termen lung <strong>de</strong> conservare;<br />
-i<strong>de</strong>ntificarea ºi asigurarea unor spaþii <strong>de</strong> cazare temporarã <strong>pentru</strong> populaþia afectatã <strong>de</strong> un<br />
eventual <strong>de</strong>zastru;<br />
-asigurarea medicalã prin asistenþã la locul <strong>de</strong>zastrului, cât ºi prin supraveghere medicalã în<br />
locaþiile <strong>de</strong> cazare-evacuare;<br />
-asigurarea legãturii între celulele <strong>de</strong> crizã ºi organismele naþionale, în situaþii <strong>de</strong> urgenþe civile<br />
ºi/sau <strong>de</strong>zastre;<br />
-sprijinirea activitãþilor <strong>de</strong> cooperare în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru, <strong>pentru</strong> asigurarea unui nivel<br />
acceptabil <strong>de</strong> viaþã <strong>pentru</strong> populaþie;
-întocmirea ºi actualizarea unor baze <strong>de</strong> date privind posibilitãþile <strong>de</strong> asigurare a sprijinului<br />
logistic, disponibilul <strong>de</strong> forþe ºi mijloace, timpul la dispoziþie pânã la sosirea în dispozitiv etc.<br />
Actul normativ lasã <strong>de</strong>schisã posibilitatea ca toate disponibilitãþile menþionate anterior sã fie<br />
cuprinse într-un plan comun întocmit <strong>de</strong> autoritãþile naþionale (centrale, ju<strong>de</strong>þene, locale) ºi <strong>ONG</strong>-uri,<br />
plan la care se poate apela într-o situaþie limitã.<br />
Activitãþile <strong>de</strong> prevenire <strong>de</strong>sfãºurate <strong>de</strong> Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã ºi <strong>de</strong><br />
struct<strong>urile</strong> din subordine reprezintã o componentã principalã a sistemului integrat <strong>de</strong> mãsuri tehnice<br />
ºi organizatorice, precum ºi <strong>de</strong> acþiuni specifice planificate ºi realizate potrivit legislaþiei, în scopul<br />
preîntâmpinãrii, reducerii sau eliminãrii riscurilor <strong>de</strong> producere a situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã ºi a<br />
consecinþelor acestora ºi al protecþiei populaþiei, mediului, bunurilor ºi valorilor <strong>de</strong> patrimoniu prin<br />
mijloace ºi mãsuri specifice.<br />
32<br />
Principalele forme ale activitãþii <strong>de</strong> prevenire sunt:<br />
-reglementarea, avizarea, autorizarea, acordul, controlul, asistenþa tehnicã <strong>de</strong> specialitate;<br />
-informarea preventivã a autoritãþilor ºi a pãrþilor interesate;<br />
-pregãtirea autoritãþilor ºi a pãrþilor interesate <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
-auditul <strong>de</strong> supraveghere a persoanelor fizice ºi juridice atestate, constatarea ºi sancþionarea<br />
încãlcãrilor preve<strong>de</strong>rilor legale.<br />
Exemple <strong>de</strong> materiale furnizate <strong>de</strong> Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã:<br />
•Strategie <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã;<br />
•Plan <strong>de</strong> Informare Publicã în situaþii <strong>de</strong> urgenþã ºi anexe;<br />
•Proiect <strong>de</strong> campanie naþionalã <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul pregãtirii<br />
<strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã, incluzând strategia <strong>de</strong> media ºi bugetul;<br />
•Proiect <strong>de</strong> curriculum educaþional <strong>pentru</strong> ciclul preºcolar, primar ºi gimnazial ºi structura<br />
manualului <strong>pentru</strong> elevi (<strong>pentru</strong> cele trei cicluri);<br />
•Manualul Prefectului <strong>pentru</strong> managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong> inundaþii;<br />
•Manualul Primarului <strong>pentru</strong> managementul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong> inundaþii;<br />
•Cum sã te protejezi ºi sã intervii în caz <strong>de</strong> incendiu, inundaþii, înzãpeziri, cutremur;<br />
•Mãsuri <strong>de</strong> prevenire a incendiilor post-seism;<br />
•Pãdurea – Aurul ver<strong>de</strong>. Mãsuri <strong>de</strong> prevenire a incendiilor;<br />
•<strong>Ghid</strong> practic <strong>de</strong> prevenire a incendiilor în apartamente;<br />
•<strong>Ghid</strong> privind modul <strong>de</strong> respectare a normelor <strong>de</strong> prevenire ºi stingere a incendiilor în<br />
gospodãriile populaþiei;<br />
•Cum sã te protejezi ºi sã intervii în caz <strong>de</strong> incendiu;<br />
•Mãsuri ce se executã în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt chimic ºi poluare acci<strong>de</strong>ntalã;<br />
•Mãsuri ce se executã în caz <strong>de</strong> utilizare a armei biologice;<br />
•Mãsuri ce se executã în caz <strong>de</strong> utilizare a armei chimice;<br />
•Mãsuri <strong>de</strong> protecþie în caz <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nt nuclear ºi urgenþe radiologice;<br />
•Instrucþiuni privind evacuarea din unitãþi <strong>de</strong> învãþãmânt în condiþii <strong>de</strong> siguranþã în caz <strong>de</strong><br />
urgenþã. Indicaþii privind Planul <strong>de</strong> alarmare, alarmarea în caz <strong>de</strong> incendiu ºi instruirea<br />
elevilor;<br />
•Prevenirea situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã în ºcoli.
VI. IMPLICAREA <strong>ONG</strong>-URILOR ÎN PREVENIREA DEZASTRELOR<br />
A. Din perspectiva administraþiei publice<br />
La nivelul anului 2005 a început în România implementarea Strategiei <strong>de</strong> Informare ºi Educare<br />
Publicã în domeniul Situaþiilor <strong>de</strong> Urgenþã, strategie <strong>pentru</strong> 3 ani realizatã în cadrul proiectului<br />
„Prevenirea ºi <strong>Managementul</strong> Riscului la Dezastre Naturale – servicii <strong>de</strong> consultanþã <strong>pentru</strong><br />
elaborarea ºi implementarea unei campanii naþionale <strong>de</strong> conºtientizare publicã”, finanþat <strong>de</strong><br />
Banca Mondialã ºi Guvernul României.<br />
În aceastã strategie se menþioneazã: „Rezultatele analizei problemelor ºi a i<strong>de</strong>ntificãrii nevoilor <strong>de</strong><br />
comunicare, precum ºi numãrul mare <strong>de</strong> victime înregistrate cu ocazia diferitelor situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
provocate <strong>de</strong> hazar<strong>de</strong> naturale, au revelat faptul cã populaþia României, <strong>de</strong>ºi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> informatã<br />
(populaþia urbanã în mod special) ºi cu <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> multã experienþã în ceea ce priveºte inundaþiile<br />
(publicul rural prepon<strong>de</strong>rent), nu internalizeazã totuºi faptul cã România este o þarã expusã<br />
hazar<strong>de</strong>lor naturale în mod permanent ºi cã acest fapt ar trebui integrat în mod normal în ceea ce<br />
se numeºte stil <strong>de</strong> viaþã, culturã <strong>de</strong> reacþie etc. De aceea, atât capacitatea <strong>de</strong> rezistenþã 4 (coping<br />
capacity) cât ºi rezilienþa 5 comunitãþii româneºti faþã <strong>de</strong> risc<strong>urile</strong> naturale este scãzutã” 6 .<br />
33<br />
“Obiectivele specifice <strong>de</strong> informare ºi educare publicã menþionate :<br />
a. Dezvoltarea capacitãþii instituþionale <strong>de</strong> a planifica ºi <strong>de</strong> a gestiona comunicarea privind<br />
hazar<strong>de</strong>le, situaþiile <strong>de</strong> risc prin integrarea comunicãrii la toate nivelele, prin stabilirea<br />
responsabilitãþilor ºi prin realizarea <strong>de</strong> campanii orientate dupã profilul ºi nevoile grupurilor<br />
þintã, pe tip<strong>urile</strong> prepon<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> risc ale comunitãþilor rurale ºi urbane;<br />
b. Dezvoltarea unei alianþe durabile cu societatea civilã ºi implicarea acesteia într-un mod<br />
planificat în programele <strong>de</strong> informare, educare ºi încurajare a voluntariatului la nivelul<br />
populaþiei;<br />
c. Dezvoltarea reþelei <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri <strong>de</strong> profil ºi integrarea activitãþii acestora cu activitatea<br />
serviciilor profesioniste;<br />
d. Dezvoltarea unor cunoºtinþe soli<strong>de</strong> ºi a unui comportament corect <strong>de</strong> rãspuns al populaþiei la<br />
situaþiile <strong>de</strong> urgenþã prin realizarea ºi aplicarea unui curriculum mo<strong>de</strong>rn ºi a<strong>de</strong>cvat, bazat, în<br />
principal, pe implicare, participare, acþiune, rãspuns corect la situaþiile <strong>de</strong> crizã <strong>pentru</strong> toate<br />
nivelele <strong>de</strong> învãþãmânt.” 7<br />
Ministerul Administraþiei ºi Internelor a încheiat un contract cu Mercury Promotion <strong>pentru</strong><br />
implementarea, începând cu anul 2007, a unei Campanii naþionale <strong>de</strong> informare ºi educare<br />
publicã în domeniul pregãtirii <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã, pe baza unui studiu Omnibus cu privire la<br />
cunoaºterea, percepþiile ºi atitudinile populaþiei cu privire la problematica <strong>de</strong>zastrelor.<br />
În acest studiu se menþioneazã: “Gradul <strong>de</strong> informare a populaþiei asupra problematicii <strong>de</strong>zastrelor<br />
în România este relativ ridicat. Studiul a relevat faptul cã existã cunoºtinþe generale legate <strong>de</strong><br />
4 Capacitatea <strong>de</strong> a face faþã unui eveniment.<br />
5<br />
Rezilienþã: limita <strong>de</strong> rezistenþã într-o situaþie limitã.<br />
6, 7<br />
Strategia <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, 2005, p. 6, 9
atitudinile, comportamentele ºi mãs<strong>urile</strong> ce trebuie luate înainte, în timpul ºi dupã un <strong>de</strong>zastru, însã<br />
aceste cunoºtinþe sunt într-o fazã incipientã, fãrã a fi aplicate [...]. Gradul <strong>de</strong> participare la structuri<br />
ale societãþii civile implicate în problematica <strong>de</strong>zastrelor este extrem <strong>de</strong> redus. Existã o implicare<br />
minimã din partea populaþiei în prevenþie ºi în reacþia la un <strong>de</strong>zastru. Pasivitatea populaþiei este<br />
dublatã <strong>de</strong> percepþia cã, în cazul apariþiei unui <strong>de</strong>zastru, struct<strong>urile</strong> statului trebuie sã intervinã ºi<br />
sã minimizeze efectele acestuia.“ 8<br />
Preocupãrile administraþiei publice <strong>de</strong> colaborare cu struct<strong>urile</strong> societãþii civile în domeniul prevenirii<br />
<strong>de</strong>zastrelor sunt <strong>de</strong> datã foarte recentã. Practic, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea spre colaborarea cu <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong><strong>de</strong>vine<br />
oficialã odatã cu apariþia OUG nr. 21/2004 privind prevenirea ºi gestionarea situaþiilor <strong>de</strong><br />
urgenþã. Mai mult <strong>de</strong>cât atât, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea spre colaborare doar <strong>pentru</strong> situaþiile <strong>de</strong> urgenþã ºi nu<br />
în mod explicit <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor, reflectã o „încremenire” în atitudine, abordare ºi<br />
organizare a structurilor administrative.<br />
34<br />
În acest context, studiul Omnibus constatã o stare <strong>de</strong> fapt, respectiv numãrul extrem <strong>de</strong> mic <strong>de</strong><br />
<strong>ONG</strong>-uri care lucreazã în domeniul intervenþiei în situaþii <strong>de</strong> urgenþã. Studiul nu oferã însã indicii<br />
legate <strong>de</strong> cauza acestei pasivitãþi ºi nici nu creeazã conexiuni cu cadrul legislativ ºi instituþional.<br />
Privite astfel, aprecierile legate <strong>de</strong> pasivitatea populaþiei în prevenþie ºi reacþia la <strong>de</strong>zastru au o<br />
relevanþã relativã în contextul schimbãrilor <strong>de</strong> cadru legislativ ºi instituþional. Mai mult, toate studiile<br />
Omnibus sunt realizate astfel încât sã acopere o gamã largã <strong>de</strong> preocupãri ale celor care<br />
urmeazã sã utilizeze datele colectate. Studiul la care se face referire nu a fost realizat explicit<br />
<strong>pentru</strong> domeniul prevenirii ºi intervenþiei în situaþii <strong>de</strong> urgenþã, caz în care datele colectate acoperã<br />
doar o foarte micã parte din problematica implicãrii populaþiei.<br />
B. Din perspectiva organizaþiilor neguvernamentale la nivel internaþional<br />
Toate documentele <strong>de</strong> datã recentã adoptate la finalul unor conferinþe internaþionale <strong>de</strong>dicate<br />
prevenirii <strong>de</strong>zastrelor conduc la concluzia cã orice strategie <strong>de</strong> prevenire trebuie susþinutã ºi<br />
completatã <strong>de</strong> o foarte bunã colaborare cu <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong>.<br />
Strategiile <strong>de</strong> reducere a <strong>de</strong>zastrelor pot avea succes numai printr-o colaborare judicioasã între doi<br />
actori cheie – instituþiile statului ºi societatea civilã – în condiþiile în care aceste strategii implicã<br />
eforturi <strong>de</strong>osebite ce combinã cunoºtinþe, tehnologie, expertizã, capacitãþi instituþionale, abilitãþi <strong>de</strong><br />
management ºi experienþe practice <strong>pentru</strong> a obþine rezultate optime.<br />
Rolul organizaþiilor neguvernamentale în prevenirea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru este semnificativ prin<br />
implicarea lor în proiecte civice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, prin caracterul inovativ al iniþiativelor, care pot fi<br />
replicate apoi la o scarã mai mare <strong>de</strong> cãtre autoritãþile publice. Cetãþenii au un grad mult mai mare<br />
<strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re în organizaþiile societãþii civile <strong>de</strong>cât în autoritãþile publice, astfel încât impactul<br />
iniþiativelor <strong>ONG</strong>-urilor referitoare la prevenirea <strong>de</strong>zastrelor este mult mai pregnant.<br />
La nivel mondial, gradul <strong>de</strong> implicare a <strong>ONG</strong>-urilor în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor a crescut foarte mult<br />
în ultimii ani, acestea <strong>de</strong>venind actori foarte importanþi, în condiþiile în care nici instituþiile statului ºi<br />
nici piaþa nu pot face faþã numeroaselor provocãri. Flexibilitatea organizaþionalã a <strong>ONG</strong>-urilor,<br />
8<br />
Proiect <strong>de</strong> campanie naþionalã <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul pregãtirii <strong>pentru</strong> situaþii <strong>de</strong> urgenþã (2007), p. 4-5
stilul informal <strong>de</strong> <strong>lucru</strong>, <strong>lucru</strong>l împreunã cu comunitãþile locale ºi asigurarea serviciilor la costuri mai<br />
scãzute sunt tot atâtea argumente <strong>pentru</strong> încurajarea parteneriatelor dintre sectorul public ºi<br />
societatea civilã.<br />
Iniþierea funcþionãrii <strong>ONG</strong>-urilor cu preocupãri în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor la nivel <strong>de</strong> reþele<br />
internaþionale a avut ca prim rezultat palpabil implicarea ºi influenþarea <strong>de</strong>ciziilor luate cu ocazia<br />
Conferinþei Mondiale <strong>de</strong> Reducere a Dezastrelor din ianuarie 2005.<br />
În ultimii ani a început sã se impunã o implicare serioasã a sectorului neguvernamental în<br />
elaborarea, împreunã cu instituþiile publice, <strong>de</strong> curricule <strong>pentru</strong> copii pe tema managementului<br />
<strong>de</strong>zastrelor ºi în elaborarea ºi diseminarea <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> informare ºi conºtientizare ale<br />
populaþiei.<br />
Implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în realizarea consensului la nivelul comunitãþilor pe tema prevenirii riscurilor<br />
fizice, sociale, economice ºi <strong>de</strong> mediu a dus la o apreciere ºi un management al <strong>riscului</strong> mult mai<br />
a<strong>de</strong>cvate. Un rol important îl are la acest nivel managementul voluntarilor – sensibilizare, recrutare,<br />
elaborare ºi diseminare <strong>de</strong> materiale, training, implicare instituþionalã.<br />
35<br />
Primele iniþiative <strong>de</strong> implicare a <strong>ONG</strong>-urilor în reducerea impactului ºi pregãtire, ca etape ale<br />
manifestãrii <strong>de</strong>zastrelor, au apãrut în anii ’80 ºi au vizat în principal promovarea bunelor practici<br />
la nivel local ºi elaborarea ºi aplicarea <strong>de</strong> metodologii generale. În ultima perioadã organismele<br />
Naþiunilor Unite, dar ºi autoritãþile publice din þãri afectate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre au început integrarea<br />
<strong>ONG</strong>-urilor în proiecte comune, pe bazã <strong>de</strong> parteneriat. Nu se poate însã vorbi <strong>de</strong> practici curente<br />
în acest domeniu, <strong>de</strong>zbaterile limitându-se <strong>de</strong> multe ori la nivel <strong>de</strong> concepte.<br />
La Conferinþa Reþelei Globale a <strong>ONG</strong>-urilor <strong>pentru</strong> Rezistenþa Comunitãþilor la Dezastru (Global<br />
Network of NGOs for Community Resilience to Disasters) <strong>de</strong> la Geneva s-a constatat cã în urma<br />
monitorizãrii perioa<strong>de</strong>i 1989 – 1999, <strong>de</strong>claratã ca Decada Internaþionalã <strong>de</strong> Reducere a<br />
Dezastrelor, în implicarea <strong>ONG</strong>-urilor s-au evi<strong>de</strong>nþiat urmãtoarele caracteristici:<br />
•<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> sunt active în reducerea riscurilor ºi în asigurarea rãspunsurilor <strong>de</strong> urgenþã când<br />
zonele sau domeniile în care lucreazã sunt afectate;<br />
•sunt <strong>ONG</strong>-uri ºi reþele <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri <strong>de</strong>dicate în mod expres managementului <strong>riscului</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru;<br />
•în general <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> lucreazã individual, în afara reþelelor, punctual pe domeniile <strong>de</strong> interes;<br />
•sunt exemple <strong>de</strong> succes <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> în reþea mai mult la nivel local ºi regional, cu accent pe:<br />
a.organizare localã;<br />
b.coordonare <strong>de</strong> reþele;<br />
c.<strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> capacitate;<br />
d.<strong>de</strong>zvoltare <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> reducere a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru;<br />
e.<strong>de</strong>sfãºurarea <strong>de</strong> campanii <strong>de</strong> advocacy <strong>de</strong> sensibilizare a populaþiei dar ºi a autoritãþilor<br />
cu privire la prevenirea <strong>de</strong>zastrelor.<br />
Este foarte important sã se înþeleagã necesitatea <strong>de</strong>scentralizãrii sistemului <strong>de</strong> management al<br />
<strong>riscului</strong>, în condiþiile în care îmbunãtãþirea managementului <strong>riscului</strong> este esenþialã <strong>pentru</strong> garantarea<br />
protecþiei ºi asigurãrii progresului în <strong>de</strong>zvoltarea economicã ºi socialã în zonele cu vulnerabilitate<br />
la <strong>de</strong>zastre.
Se impune recunoaºterea la nivelul factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie a urmãtoarelor afirmaþii:<br />
-Actorii locali au un rol esenþial ºi reprezintã o cale eficientã <strong>de</strong> reducere a <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Administraþia localã are obligaþia sã asigure conºtientizarea populaþiei referitoare la<br />
<strong>de</strong>zastre, în scopul <strong>de</strong>zvoltãrii unei culturi a prevenirii <strong>de</strong>zastrelor ºi al încurajãrii participãrii<br />
cetãþenilor în managementul <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru;<br />
-<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> reprezintã actori cheie în <strong>de</strong>zvoltare, prin abilitãþile lor <strong>de</strong> influenþã a acþiunilor<br />
comunitãþilor.<br />
Funcþionarea în reþele <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri (la nivel local, regional, naþional ºi internaþional) îmbunãtãþeºte<br />
comunicarea, schimbul <strong>de</strong> informaþii ºi <strong>de</strong> cunoºtinþe ºi <strong>de</strong>terminã <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> parteneriate.<br />
Meto<strong>de</strong> ºi instrumente privind implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în reducerea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru 9<br />
36<br />
Astãzi predominã opinia cã strategiile <strong>de</strong> reducere a <strong>riscului</strong> trebuie sã se concentreze pe oameni,<br />
<strong>pentru</strong> a fi cu a<strong>de</strong>vãrat eficiente în protecþia vieþii ºi a mediului. Acestea trebuie sã aibã la bazã<br />
cunoºtinþele localnicilor ºi practicile culturale ºi sã aplice meto<strong>de</strong> ºi abordãri pe care oamenii sã le<br />
înþeleagã ºi sã le integreze în viaþa lor cu uºurinþã. Pe <strong>de</strong> altã parte, reducerea <strong>de</strong>zastrelor doar<br />
prin intervenþii guvernamentale sau instituþionale ”<strong>de</strong> sus în jos” este <strong>de</strong> multe ori o abordare<br />
insuficientã întrucât acestea unei mai slabe înþelegeri a dinamicii, percepþiilor ºi nevoilor comunitãþii<br />
ºi ignorã potenþialul cunoºtinþelor ºi capacitãþilor locale.<br />
De multe ori localnicii ºi organizaþiile sunt principalii actori în diminuarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi<br />
intervenþia în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru. Când avem <strong>de</strong>-a face cu un <strong>de</strong>zastru, rãspunsul imediat (adicã<br />
i<strong>de</strong>ntificarea, salvarea ºi îngrijirea celor rãniþi, traumatizaþi sau fãrã locuinþã) este dat <strong>de</strong> cele mai<br />
multe ori <strong>de</strong> cãtre membrii familiei, prieteni ºi vecini ºi organizaþii locale. În cazul multor evenimente<br />
<strong>de</strong> micã anvergurã cauzate <strong>de</strong> hazar<strong>de</strong> naturale, este posibil ca populaþia sã primeascã un ajutor<br />
extern minim, sau poate sã nu-l primeascã <strong>de</strong>loc, mai ales în þãri în care capacitatea<br />
guvernamentalã este limitatã.<br />
Mulþi membri ai comunitãþilor locale reprezintã <strong>de</strong> asemenea sursa cea mai bunã <strong>de</strong> cunoaºtere<br />
privind condiþiile <strong>de</strong> hazard ºi sunt <strong>de</strong>þinãtorii mecanismelor tradiþionale <strong>de</strong> gestionare a acestor<br />
situaþii, mecanisme conforme cu mediul lor. Conºtientizarea scenariilor <strong>de</strong> risc cunoscute <strong>de</strong> cãtre<br />
ei este <strong>de</strong> cele mai multe ori mai puternicã <strong>de</strong>cât la alte persoane.<br />
Implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în activitãþile <strong>de</strong> reducere a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru (RRD) s-a dovedit beneficã<br />
în multe cazuri, din mai multe motive, cum sunt urmãtoarele:<br />
-<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> pot acþiona la nivel local, având ca parteneri comunitãþile ºi organizaþiile locale<br />
ºi pot avea o abordare participativã în planificarea <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Acest <strong>lucru</strong> le permite<br />
sã rãspundã mai bine prioritãþilor localnicilor ºi sã se <strong>de</strong>zvolte pe baza capacitãþii locale;<br />
-<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> se bucurã <strong>de</strong> o flexibilitate operaþionalã mai mare, întrucât sunt oarecum separate<br />
<strong>de</strong> struct<strong>urile</strong> ºi sistemele birocratice ºi sunt capabile sã reacþioneze ºi sã se adapteze mai<br />
repe<strong>de</strong> ºi cu mai multã uºurinþã;<br />
-<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> lucreazã <strong>de</strong> multe ori împreunã ºi în numele celor mai nevoiaºe grupuri.<br />
9<br />
Background Paper for a Consultative Meeting on a “Global Network of NGOs for Community Resilience to Disasters”,<br />
Geneva, 25-26 Octombrie 2006, p. 3-7.
În ciuda tendinþei încurajatoare din ultimii 10 ani, trebuie sã se ia în calcul faptul cã <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> au<br />
întâlnit <strong>de</strong> multe ori dificultãþi în a fi acceptate, atât la nivel naþional cât ºi internaþional. De multe<br />
ori au fost vãzute ca actori minori, mai ales în þãrile ale cãror guvernãri au ezitat sã confere<br />
autoritate ºi resurse societãþii civile. De fapt, <strong>de</strong> multe ori unele guvernãri nu vãd cu ochi buni<br />
<strong>de</strong>zvoltarea societãþii civile ºi chiar se opun extin<strong>de</strong>rii rolului acesteia, mai ales acolo un<strong>de</strong> apar ºi<br />
critici la adresa politicilor ºi practicilor guvernamentale. În cele din urmã, participarea <strong>ONG</strong>-urilor<br />
la procesele <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor la nivel înalt <strong>de</strong> pânã acum a fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> limitatã.<br />
Acestea fiind spuse, unele <strong>ONG</strong>-uri câºtigã o recunoaºtere tot mai mare în procesul <strong>de</strong> promovare<br />
a diminuãrii <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi se implicã tot mai activ în diferite activitãþi. În ultimii ani, existã<br />
<strong>ONG</strong>-uri care s-au angajat constant sã ple<strong>de</strong>ze <strong>pentru</strong> schimbarea politicilor. Altele au fost active<br />
în concentrarea procesului <strong>de</strong> diminuare a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru pe programe <strong>de</strong> reabilitare ºi<br />
refacere. Multe altele s-au implicat în <strong>de</strong>zvoltarea capacitãþii, transferul <strong>de</strong> cunoºtinþe ºi<br />
conºtientizarea publicã la nivelul comunitãþilor aflate în situaþie <strong>de</strong> risc. Toate aceste eforturi au<br />
contribuit la reducerea vulnerabilitãþii sãracilor care locuiesc în zone predispuse la <strong>de</strong>zastre ºi la<br />
creºterea capacitãþii lor <strong>de</strong> rezistenþã, prin activitãþi educaþionale ºi <strong>de</strong>zvoltarea abilitãþilor.<br />
37<br />
În general, au fost i<strong>de</strong>ntificate urmãtoarele arii <strong>de</strong> intervenþie în care <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> s-au implicat activ:<br />
-Politici ºi advocacy;<br />
-Cunoaºtere ºi educaþie;<br />
-Evaluarea gradului <strong>de</strong> risc ºi vulnerabilitate <strong>de</strong> la nivelul comunitãþii;<br />
-Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Iniþiative majore luate ºi progresul înregistrat <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri la nivel internaþional<br />
Politici ºi advocacy<br />
Un numãr <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri au fost foarte active în promovarea unor politici ºi practici mai bune <strong>de</strong><br />
diminuare a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru la nivel internaþional. Unele au jucat roluri cheie în procesul <strong>de</strong><br />
lobby <strong>de</strong> la „Conferinþa Mondialã <strong>pentru</strong> Reducerea Dezastrelor” din ianuarie 2005, Kobe,<br />
Japonia, ca ºi în timpul ºi în urma implementãrii mecanismelor rezultate dupã conferinþã. Ca urmare<br />
a acestor eforturi, se recunoaºte astãzi nevoia <strong>de</strong> a aduce în prim plan diminuarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru în cadrul planificãrii <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
În ciuda unui progres general în acest domeniu, trebuie avut în ve<strong>de</strong>re faptul cã cele mai active<br />
organizaþii pe linia politicilor ºi campaniilor <strong>de</strong> advocacy nu par sã fie mereu angajate în<br />
implementarea proiectelor ºi iniþiativelor <strong>pentru</strong> care ple<strong>de</strong>azã. Impresia generalã este cã un<br />
numãr semnificativ <strong>de</strong> iniþiative <strong>de</strong> la nivelul comunitãþilor sunt implementate <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-uri naþionale<br />
ºi organizaþii regionale ºi sub-regionale. În ciuda plusului <strong>de</strong> valoare pe care îl aduc, asemenea<br />
iniþiative sunt mai puþin vizibile ºi mai puþin documentate <strong>de</strong>cât cele promovate la nivel naþional.<br />
Cunoaºtere ºi educaþie<br />
Aºa cum a concluzionat „Conferinþa Mondialã <strong>pentru</strong> Reducerea Dezastrelor” din ianuarie 2005,<br />
„<strong>de</strong>zastrele pot fi reduse substanþial dacã publicul este bine informat ºi motivat în ve<strong>de</strong>rea unei<br />
culturi a prevenirii <strong>de</strong>zastrelor ºi a pregãtirii, care, la rândul ei, necesitã cumularea, compilarea ºi<br />
diseminarea cunoºtinþelor ºi informaþiilor relevante asupra hazar<strong>de</strong>lor, vulnerabilitãþilor ºi<br />
capacitãþilor”. Astfel, cunoºtinþele privind diminuarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ar trebui introduse în<br />
curriculum-ul ºcolar ºi ar trebui utilizate ºi alte canale formale ºi informale <strong>pentru</strong> a ajunge la tineri<br />
ºi copii.
Mai multe <strong>ONG</strong>-uri au jucat un rol cheie în acest domeniu. Multe dintre ele ºi-au <strong>de</strong>zvoltat propriile<br />
programe ºi proiecte <strong>de</strong> educare a comunitãþilor locale privind modalitãþile <strong>de</strong> minimizare a<br />
efectelor adverse prin acþiuni colective ºi preventive. În ultimii doi ani, acest <strong>lucru</strong> s-a întâmplat în<br />
toate þãrile afectate <strong>de</strong> tsunami, un<strong>de</strong> se pune acum tot mai mult accent pe pregãtirea <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zastre ºi reducerea <strong>riscului</strong>. Unele organizaþii au fost active mai ales în <strong>lucru</strong>l cu copiii,<br />
afirmându-ºi rolul ºi abilitãþile în activitãþile <strong>de</strong> diminuare a <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Cu toate acestea, aºa cum susþin ºi unii experþi, cunoºtinþele trebuie prezentate într-o manierã<br />
corespunzãtoare condiþiilor ºi obiceiurilor locale. Deºi acesta a fost <strong>de</strong> mult acceptat ca un<br />
principiu esenþial în <strong>de</strong>zvoltarea durabilã, nu a fost mereu integrat corespunzãtor în strategiile <strong>de</strong><br />
diminuare a <strong>riscului</strong>. Prin urmare, unele <strong>ONG</strong>-uri ºi-au concentrat efort<strong>urile</strong> pe întãrirea abilitãþilor<br />
ºi resurselor locale (numite generic „cunoºtinþe native”).<br />
38<br />
Evaluarea gradului <strong>de</strong> risc ºi vulnerabilitate <strong>de</strong> la nivelul comunitãþii<br />
În ultimii 10 ani, s-a recunoscut tot mai mult nevoia unei participãri sporite a comunitãþii la<br />
reducerea sustenabilã a <strong>de</strong>zastrelor, <strong>lucru</strong> ce s-a tradus în acþiuni <strong>de</strong> evaluare a gradului <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate ºi risc <strong>de</strong> la nivelul comunitãþii. Un bun exemplu <strong>de</strong> implicare a <strong>ONG</strong>-urilor în acest<br />
domeniu este <strong>de</strong>zvoltarea meto<strong>de</strong>lor specifice <strong>pentru</strong> o evaluare participativã a gradului <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate ºi risc ºi alte activitãþi similare. Aceste meto<strong>de</strong> se axeazã pe asistenþa oferitã celor<br />
ce lucreazã pe teren sau comunitãþilor, <strong>pentru</strong> a analiza gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate al populaþiei,<br />
<strong>pentru</strong> a trasa planuri <strong>de</strong> acþiune, a mobiliza resursele ºi a pune în aplicare politicile, legile ºi<br />
strategiile corespunzãtoare <strong>pentru</strong> a reduce gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate la <strong>de</strong>zastre al comunitãþii.<br />
Asemenea abordãri se bazeazã pe i<strong>de</strong>ea cã aceste comunitãþi îºi cunosc mai bine propria situaþie<br />
ºi cã orice analizã trebuie construitã pe informaþiile lor <strong>de</strong>spre condiþiile locale. Abordãrile cautã<br />
sã utilizeze rezultatele analizelor locale <strong>pentru</strong> a furniza informaþii cãtre acþiunile ºi politicile <strong>de</strong> la<br />
nivel naþional ºi internaþional. I<strong>de</strong>al ar fi ca acestea din urmã sã <strong>de</strong>termine comunitãþile sã ia<br />
atitudine ºi sã facã eforturi <strong>pentru</strong> a i<strong>de</strong>ntifica ºi a aborda vulnerabilitatea ºi <strong>pentru</strong> a le ajuta sã<br />
gãseascã oportunitãþi <strong>de</strong> întãrire a rezistenþei la hazar<strong>de</strong> naturale.<br />
Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru<br />
Primele iniþiative <strong>de</strong> implicare a comunitãþii în atenuarea gradului <strong>de</strong> risc <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru (ºi pregãtire)<br />
au apãrut în anii 1980 ca susþinere a unei abordãri alternative a managementului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Acþiunile <strong>de</strong> succes bazate pe implicarea comunitãþii în atenuarea <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi pregãtire<br />
se bazeazã pe bune practici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare comunitarã, pe respectarea structurilor ºi mecanismelor<br />
organizaþionale tradiþionale (inclusiv li<strong>de</strong>rii formali ºi informali ai comunitãþii) ºi pe <strong>de</strong>rularea<br />
activitãþilor <strong>de</strong> construire a capacitãþii cu ajutorul comitetelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi al voluntarilor.<br />
În anii trecuþi, <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> au avut un rol semnificativ în procesul <strong>de</strong> atenuare ºi pregãtire <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zastru ºi au arãtat un real interes <strong>pentru</strong> inclu<strong>de</strong>rea mãsurilor <strong>de</strong> atenuare ºi prevenire în<br />
proiectele lor. Cu toate acestea, aºa cum este ºi cazul activitãþilor <strong>de</strong> evaluare a gradului <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate ºi risc al comunitãþii, încã se mai lucreazã în acest domeniu pe baza unei<br />
documentaþii limitate ºi a unor informaþii reduse privind natura ºi amploarea acestor activitãþi.
C. Din perspectiva <strong>ONG</strong>-urilor din mediu din România<br />
Efort<strong>urile</strong> <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu sunt în prezent constant orientate spre iniþierea <strong>de</strong> proiecte care<br />
vizeazã protecþia mediului, fãrã a fi adresate explicit în direcþia prevenirii <strong>de</strong>zastrelor. Pe <strong>de</strong> altã<br />
parte, legislaþia adoptatã în ultimii ani în domeniul intervenþiei în situaþii <strong>de</strong> urgenþã <strong>de</strong>monstreazã<br />
faptul cã preocuparea administraþiei este direcþionatã spre momentul apariþiei crizei, al intervenþiei<br />
în timpul crizei ºi pe termen scurt post-<strong>de</strong>zastru. Aºteptãrile legate <strong>de</strong> implicarea <strong>ONG</strong>-urilor sunt<br />
legate cu precã<strong>de</strong>re <strong>de</strong> intervenþia în timpul ºi imediat dupã <strong>de</strong>zastru. În plus, implicarea <strong>ONG</strong>urilor<br />
este aºteptatã în asigurarea unui nivel ridicat <strong>de</strong> informare ºi educare a publicului larg în<br />
privinþa <strong>de</strong>zastrelor.<br />
Precizãrile din OUG nr.21/ 2004 referitor la potenþiala contribuþie a <strong>ONG</strong>-urilor nu face distincþie<br />
între organizaþiile specializate pe probleme <strong>de</strong> mediu ºi cele umanitare. În acest context, <strong>ONG</strong><strong>urile</strong><br />
<strong>de</strong> mediu îºi i<strong>de</strong>ntificã cu dificultate un rol în relaþie cu sistemul <strong>de</strong> intervenþie în situaþii <strong>de</strong><br />
urgenþã, dat fiind faptul cã pânã ºi campaniile <strong>de</strong> educare ºi informare pot fi orientate spre noþiuni<br />
<strong>de</strong> prim ajutor ºi sfaturi <strong>de</strong>spre cum sã se comporte persoanele afectate în diferite situaþii <strong>de</strong> crizã.<br />
Cu toate acestea, rolul <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu poate fi extrem <strong>de</strong> important <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>termina<br />
iniþierea unor acþiuni care sã conducã la prevenirea <strong>de</strong>zastrelor, în sensul convenþiilor<br />
internaþionale ºi al acquis-ului comunitar.<br />
39<br />
Analiza SWOT a capacitãþii <strong>de</strong> implicare a <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor<br />
Puncte tari ale <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu<br />
- Dispun <strong>de</strong> personal calificat ºi cu expertizã în<br />
majoritatea domeniilor vizate <strong>de</strong> prevenirea<br />
<strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Au experienþã în formularea <strong>de</strong> politici publice,<br />
campanii <strong>de</strong> informare, educare ºi participare la<br />
procesul legislativ (consultãri publice);<br />
- Sunt în relaþii permanente cu organismele europene<br />
(spre exemplu Directoratul General <strong>pentru</strong> Mediu) ºi<br />
cu reþele ºi organizaþii europene ºi internaþionale;<br />
- Au experienþã în atragere <strong>de</strong> fonduri ºi <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong><br />
proiecte cu finanþare externã, inclusiv UE;<br />
- Dispun <strong>de</strong> personal calificat, capabil sã colaboreze<br />
cu administraþia publicã <strong>pentru</strong> a formula programe -<br />
cadru care sã vizeze prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Au experienþã în atragerea <strong>de</strong> resurse din comunitãþi<br />
ºi <strong>lucru</strong> cu voluntarii;<br />
- Au experienþã în formarea <strong>de</strong> coaliþii care includ<br />
diferite tipuri <strong>de</strong> actori, pornind <strong>de</strong> la administraþie<br />
publicã, unitãþi <strong>de</strong> învãþãmânt, <strong>ONG</strong>-uri specializate<br />
în domenii conexe ºi pânã la cetãþeni <strong>de</strong> toate<br />
vârstele;<br />
- Au experienþã în <strong>de</strong>clanºarea ºi susþinerea <strong>de</strong><br />
campanii media;<br />
- Sunt reprezentate în Consiliul Economic ºi Social din<br />
România, în Consiliul Economic ºi Social European,<br />
<strong>de</strong>ci sunt consultate la adoptarea <strong>de</strong> acte normative;<br />
- Au experienþã în monitorizarea instituþiilor publice.<br />
Puncte slabe ale <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu<br />
- Activitate orientatã exclusiv spre protecþia mediului,<br />
fãrã referire la prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Experienþã extrem <strong>de</strong> redusã în colaborarea cu<br />
struct<strong>urile</strong> la nivel local vizate <strong>de</strong> OUG nr. 21/2004,<br />
cum sunt Pompierii, Apãrarea civilã, Prefect<strong>urile</strong>;<br />
- Nu sunt la fel <strong>de</strong> active în toate zonele þãrii;<br />
- Sunt slab reprezentate în anumite regiuni ale þãrii;<br />
- Se susþin financiar din proiecte finanþate din surse<br />
externe ºi doar în foarte puþine ocazii din resurse<br />
interne precum donaþii sau finanþãri puse la dispoziþie<br />
<strong>de</strong> Ministerul Mediului sau administraþii locale, pe<br />
bazã <strong>de</strong> proiecte;<br />
- Reacþii foarte slabe ale <strong>ONG</strong>-urilor referitoare la<br />
cauzele care au condus la impactul catastrofal al<br />
hazar<strong>de</strong>lor naturale din 2005 – 2006;<br />
- Imposibilitatea <strong>de</strong> a susþine din resurse proprii<br />
realizarea unor studii <strong>de</strong> anvergurã.
40<br />
Oportunitãþi ale mediului extern<br />
- Existã rezoluþii internaþionale ºi ale UE care prevãd<br />
implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
- România trebuie sã se alinieze tendinþelor UE în<br />
prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Existã în România un cadru legislativ care susþine<br />
implicarea <strong>ONG</strong>-urilor în intervenþiile în situaþii <strong>de</strong><br />
urgenþã;<br />
- Fond<strong>urile</strong> structurale pot susþine activitãþi direcþionate<br />
spre prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Fond<strong>urile</strong> europene alocate Ministerului Agriculturii<br />
pot susþine activitãþi <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>zastrelor (i.e.<br />
Programul LEADER);<br />
- Existã un mediu <strong>de</strong> afaceri concurenþial care poate<br />
susþine anumite reglementãri ce vizeazã prevenirea<br />
<strong>de</strong>zastrelor;<br />
- Hazar<strong>de</strong>le naturale din ultimii doi ani oferã suficiente<br />
probe în susþinerea unor politici ºi ulterior mãsuri<br />
legislative ºi <strong>de</strong> sistem;<br />
- Locuitorii zonelor afectate recent <strong>de</strong> hazar<strong>de</strong> naturale<br />
pot proba ºi susþine necesitatea unor mãsuri în<br />
prevenirea <strong>de</strong>zastrelor.<br />
Ameninþãri din mediul extern<br />
- Legislaþia românã se referã strict la situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
- Prevenirea <strong>de</strong>zastrelor nu este susþinutã <strong>de</strong> o strategie<br />
pe termen lung, la nivel naþional;<br />
- Existã încã <strong>de</strong>stule confuzii ºi neclaritãþi referitor la<br />
prevenirea pe termen lung ºi diminuarea efectelor<br />
unui hazard natural, când acesta <strong>de</strong>vine iminent;<br />
- Alocarea fondurilor este direcþionatã, în cea mai<br />
mare parte, <strong>pentru</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea sistemului ºi<br />
dotarea tehnicã a structurilor create <strong>de</strong> administraþia<br />
publicã <strong>pentru</strong> intervenþia în situaþii <strong>de</strong> urgenþã;<br />
- Stabilirea prioritãþilor <strong>de</strong> educare ºi informare a<br />
publicului este privitã <strong>de</strong> MAI ca o sarcinã exclusivã<br />
a administraþiei publice;<br />
- Struct<strong>urile</strong> implicate în intervenþia în situaþii <strong>de</strong> urgenþã<br />
au o experienþã extrem <strong>de</strong> redusã <strong>de</strong> <strong>lucru</strong> în<br />
parteneriat cu <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> (foste structuri militare, i.e.<br />
Pompieri, Apãrare civilã);<br />
- Disponibilitate redusã a MAI <strong>de</strong> dialog cu <strong>ONG</strong><strong>urile</strong>,<br />
încã din faza <strong>de</strong> formulare a actului normativ<br />
ulterior adoptat ca OUG 21/2004;<br />
- Lipsa <strong>de</strong> experienþã ºi chiar imposibilitatea structurilor<br />
vizate <strong>de</strong> OUG 21/2004 <strong>de</strong> a finanþa direct<br />
activitatea <strong>ONG</strong>-urilor;<br />
- Sistemul excesiv <strong>de</strong> centralizat al MAI <strong>de</strong> a aloca<br />
fonduri <strong>pentru</strong> activitatea <strong>ONG</strong>-urilor;<br />
- Experienþa extrem <strong>de</strong> redusã a MAI <strong>de</strong> a finanþa pe<br />
bazã <strong>de</strong> contract activitatea <strong>ONG</strong>-urilor în susþinerea<br />
unei politici publice;<br />
- Experienþã extrem <strong>de</strong> limitatã a structurilor<br />
administrative <strong>de</strong> a formula politici care sã susþinã<br />
apoi programe ce pot fi incluse în prioritãþile <strong>de</strong><br />
finanþare din Fond<strong>urile</strong> Structurale.<br />
Pe baza rezultatelor analizei SWOT, i<strong>de</strong>ntificãm urmãtoarele potenþiale arii <strong>de</strong> intervenþie <strong>pentru</strong><br />
<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu:<br />
-Educarea factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ºi a publicului referitor la prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Orientarea activitãþii <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu cãtre prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Politici publice ºi advocacy;<br />
-Cunoaºtere ºi educaþie;<br />
-Evaluarea gradului <strong>de</strong> risc ºi <strong>de</strong> vulnerabilitate la nivelul comunitãþii;<br />
-Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Educarea factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ºi a publicului în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor<br />
Cadrul legislativ actual reflectã confuzia autoritãþilor între conceptul <strong>de</strong> prevenire a <strong>de</strong>zastrelor ºi<br />
intervenþia în cazuri <strong>de</strong> urgenþã. Chiar ºi în situaþiile <strong>de</strong> urgenþã existã o perioadã <strong>de</strong> prevenire în<br />
sensul diminuãrii impactului, reducerii pagubelor materiale dar mai ales a numãrului victimelor umane.<br />
Prin popularizarea rezultatelor conferinþelor internaþionale pe tema prevenirii <strong>de</strong>zastrelor,<br />
exemplificarea cu tipuri <strong>de</strong> acþiuni întreprinse <strong>de</strong> alte state, în principal cele din spaþiul UE, dar mai<br />
ales prin clarificãri <strong>de</strong> ordin conceptual, factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie pot fi influenþaþi sã susþinã distincþia între
prevenirea <strong>de</strong>zastrelor ºi prevenirea populaþiei ºi a structurilor administrative cu privire la iminenþa<br />
unui hazard natural sau endogen, în sensul diminuãrii impactului unui <strong>de</strong>zastru.<br />
O atenþie <strong>de</strong>osebitã a unor astfel <strong>de</strong> campanii <strong>de</strong> educare trebuie acordatã publicului larg, cel<br />
care în final trebuie sã susþinã orice modificare <strong>de</strong> politici. În plus, publicul larg poate exercita o<br />
influenþã semnificativã asupra factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie politicã, în sensul adoptãrii <strong>de</strong> mãsuri normative<br />
atât la nivel naþional, cât ºi local.<br />
Orientarea activitãþii <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu cãtre prevenirea <strong>de</strong>zastrelor<br />
O bunã parte dintre obiectivele formulate <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu <strong>pentru</strong> propria activitate au ca<br />
rezultat final reducerea potenþialului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru prin diminuarea efectelor hazar<strong>de</strong>lor naturale sau<br />
antropice (provocate <strong>de</strong> activitatea umanã). Pentru a contribui semnificativ la crearea unei culturi<br />
preventive referitoare la <strong>de</strong>zastre, <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu trebuie sã i<strong>de</strong>ntifice tip<strong>urile</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre la<br />
a cãror prevenire contribuie semnificativ acþiunile întreprinse <strong>de</strong> ele.<br />
De exemplu, campania “Salvaþi Roºia Montana” are ca obiectiv final prevenirea unor hazar<strong>de</strong><br />
antropice precum intoxicarea cu cianuri a populaþiei din zonã. Un alt exemplu poate fi cel al<br />
campaniilor vizând <strong>de</strong>friºãrile, caz în care prevenirea se referã la hazar<strong>de</strong> naturale care pot<br />
<strong>de</strong>veni catastrofale prin modificarea echilibrului ecologic (inundaþii, alunecãri <strong>de</strong> teren, etc.).<br />
41<br />
I<strong>de</strong>ntificarea unor beneficiari finali ai activitãþii lor poate face ca <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu sã fie<br />
percepuþe ca militanþi în folosul colectivitãþilor umane, cu alte cuvinte le pot umaniza activitatea.<br />
Beneficiul imediat ar fi creºterea în popularitate ºi susþinerea din partea cetãþenilor, iar consecinþa<br />
imediatã ar putea consta în i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> noi resurse <strong>pentru</strong> susþinerea propriei activitãþi. La ora<br />
actualã, majoritatea <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu îºi <strong>de</strong>sfãºoarã activitatea pe bazã <strong>de</strong> proiecte cu<br />
finanþare externã ºi acestea reuºesc sã atragã într-o foarte micã mãsurã resurse interne prin donaþii,<br />
cum ar fi procentul <strong>de</strong> 2% din impozit ce poate fi redirecþionat cãtre <strong>ONG</strong>-uri <strong>de</strong> cãtre contribuabilii<br />
din România.<br />
Politici publice ºi advocacy<br />
În general, experienþa <strong>ONG</strong>-urilor din perioada post-<strong>de</strong>cembristã a <strong>de</strong>monstrat cã, relativ frecvent,<br />
administraþia publicã nu îºi asumã iniþierea procesului <strong>de</strong> formulare a politicilor publice care ar<br />
trebui sã reformeze situaþia existentã ºi sã includã ca instrumente colaborarea cu societatea civilã<br />
ºi o abordare integrativã a rezolvãrii problemelor. În cazul nostru, <strong>ONG</strong>-urilor le revine <strong>de</strong>seori<br />
sarcina sã i<strong>de</strong>ntifice tipuri <strong>de</strong> hazar<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> a cãror prevenire este necesarã o politicã publicã,<br />
iar apoi sã facã primii paºi în direcþia conºtientizãrii populaþiei (advocacy) ºi promovarea unei<br />
propuneri <strong>de</strong> politicã publicã.<br />
Deºi existã suficiente experienþe nefericite <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre în ultimii ani, în special provocate <strong>de</strong> ploi<br />
torenþiale ºi alunecãri <strong>de</strong> teren, se constatã un interes minim al administraþiei <strong>de</strong> a adopta un cadru<br />
integrat <strong>de</strong> prevenire a unor astfel <strong>de</strong> catastrofe. Este meritorie iniþiativa legislativã a Ministerului<br />
Administraþiei ºi Internelor, adoptatã ulterior ca OUG nr. 21/2004, dar ea nu este nici suficientã<br />
ºi nici nu face obiectul prevenirii <strong>de</strong>zastrelor în sensul documentelor adoptate la nivel internaþional<br />
în ultimii ani. Cea mai mare lipsã se constatã la nivelul politicilor, a unei viziuni integrate vizând<br />
problematica prevenirii <strong>de</strong>zastrelor, pornind <strong>de</strong> la vulnerabilitãþi ºi pânã la stabilirea unor<br />
responsabilitãþi clare la nivel local, regional ºi naþional.
Cunoaºtere ºi educare<br />
Multe <strong>ONG</strong>-uri <strong>de</strong> mediu au <strong>de</strong>rulat <strong>de</strong>ja proiecte în parteneriat cu ºcolile. Ele <strong>de</strong>þin suficientã<br />
experienþã <strong>pentru</strong> a influenþa inclu<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> teme în programa ºcolarã care sã se refere la<br />
vulnerabilitãþile <strong>de</strong> mediu, tipuri <strong>de</strong> hazar<strong>de</strong> ºi modul în care poate fi redus efectul acestora asupra<br />
colectivitãþilor umane.<br />
Mai mult, colaborarea cu mediul universitar poate conduce la documentarea unor vulnerabilitãþi ºi<br />
susþinerea prin studii a unor politici publice a<strong>de</strong>cvate. Mediul universitar poate contribui<br />
semnificativ ºi la gãsirea <strong>de</strong> soluþii <strong>pentru</strong> reducerea riscurilor în cazul hazar<strong>de</strong>lor naturale ºi<br />
antropice ºi chiar la elaborarea <strong>de</strong> metodologii <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminarea la nivelul unei comunitãþii a<br />
tipurilor relevante <strong>de</strong> vulnerabilitãþi.<br />
42<br />
Evaluarea gradului <strong>de</strong> risc ºi vulnerabilitate <strong>de</strong> la nivelul comunitãþii<br />
Ministerul Transporturilor ºi Amenajãrii Teritoriului a avut iniþiativa construirii unei hãrþi a<br />
vulnerabilitãþilor la nivel naþional. Activitatea se <strong>de</strong>sfãºoarã însã <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> anevoios, iar expertiza<br />
<strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu ºi a societãþii civile, în general, este foarte puþin solicitatã/apreciatã în<br />
elaborarea ei.<br />
Comunitatea internaþionalã a i<strong>de</strong>ntificat ºi recunoscut în ultimii 10 ani nevoia unei participãri sporite<br />
a comunitãþilor locale la reducerea sustenabilã a <strong>de</strong>zastrelor, <strong>lucru</strong> ce s-a tradus în acþiuni <strong>de</strong><br />
evaluare a gradului <strong>de</strong> vulnerabilitate ºi risc la nivelul comunitãþii. <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu se pot<br />
implica prin <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> specifice <strong>pentru</strong> o evaluare participativã a gradului <strong>de</strong><br />
vulnerabilitate ºi risc ºi alte activitãþi similare. Ele pot oferi asistenþã <strong>de</strong> specialitate comunitãþilor<br />
<strong>pentru</strong> a analiza gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate a populaþiei, <strong>pentru</strong> a pune în aplicare politici, legi ºi<br />
strategii care sã conducã la reducerea gradul <strong>de</strong> vulnerabilitate la <strong>de</strong>zastre a comunitãþii.<br />
De asemenea, <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu pot contribui la întocmirea hãrþilor <strong>de</strong> risc. Multe dintre<br />
organizaþii <strong>de</strong>sfãºoarã activitãþi <strong>de</strong> teren sau în comunitãþi locale, precum cele ce au preocupãri în<br />
managementul ariilor protejate ºi protecþia biodiversitãþii (ce <strong>de</strong>þin experienþã inclusiv în cartare),<br />
protecþia apelor sau a solurilor, sau prevenirea poluãrii industriale. Acestea pot semnala a<strong>de</strong>sea<br />
autoritãþilor zonele expuse la risc. De asemenea, datoritã relaþiilor directe cu comunitãþile locale,<br />
<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu pot culege informaþii cu privire la istoricul zonei, inci<strong>de</strong>ntele trecute ºi<br />
proporþiile acestora, condiþiile actuale, modificãri faþã <strong>de</strong> situaþiile anterioare ºi pot evalua situaþia<br />
realã, contribuind astfel la evaluarea vulnerabilitãþii comunitãþilor locale.<br />
Implicarea <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu poate fi susþinutã <strong>de</strong> programe care încurajeazã <strong>de</strong>zvoltarea<br />
durabilã ºi protecþia mediului, scoþând în evi<strong>de</strong>nþã efectele pe termen mediu ºi lung asupra<br />
mediului, a oamenilor ºi a bunurilor pe care aceºtia le <strong>de</strong>þin.<br />
Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuare<br />
Multe dintre proiectele <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu au inclus parteneriate extinse între diferite<br />
organizaþii, cu expertizã ºi domenii <strong>de</strong> activitate din cele mai diverse.<br />
<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu pot avea iniþiative care sã vizeze vulnerabilitatea unei comunitãþi locale, dar<br />
ºi tip<strong>urile</strong> <strong>de</strong> acþiuni <strong>de</strong> pregãtire a populaþiei cât mai a<strong>de</strong>cvate gradului <strong>de</strong> educare, nivelului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare economicã ºi tradiþiilor culturale ale acestora. Capacitatea <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> a <strong>de</strong>rula<br />
campanii <strong>de</strong> informare ºi conºtientizare <strong>pentru</strong> cetãþeni este o oportunitate, <strong>pentru</strong> cã acestea pot
adapta campaniile specificului local ºi grupului þintã. Rolul lor poate fi acela <strong>de</strong> promotor al i<strong>de</strong>ii<br />
<strong>de</strong> pregãtire <strong>pentru</strong> a reacþiona în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru ºi/sau <strong>de</strong> mobilizare a diferitelor tipuri <strong>de</strong><br />
resurse umane ºi materiale <strong>pentru</strong> pregãtirea populaþiei.<br />
De asemenea, organizaþiile neguvernamentale <strong>de</strong> mediu pot iniþia simulãri ºi formarea unor grupuri<br />
locale <strong>de</strong> acþiune, stabilind <strong>de</strong> comun acord cu acestea meto<strong>de</strong> proprii <strong>de</strong> avertizare ºi intervenþie.<br />
Simularea va creºte capacitatea <strong>de</strong> reacþie a populaþiei ºi va preveni în special pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> vieþi<br />
omeneºti (prin utilizarea meto<strong>de</strong>lor tradiþionale <strong>de</strong> avertizare, în special în zonele rurale; prin<br />
realizarea <strong>de</strong> simulãri privind evacuarea etc.).<br />
Meto<strong>de</strong> ºi tehnici <strong>de</strong> implicare a <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu în managementul <strong>riscului</strong> <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru<br />
Instrumente în sprijinul <strong>ONG</strong>-urilor privind avertizarea timpurie 10<br />
Urmãtoarele tehnici sunt prezentate în ”Manualul ºi liniile directoare <strong>pentru</strong> managementul <strong>de</strong><br />
mediu ºi <strong>de</strong>zvoltarea durabilã” („Handbook and Gui<strong>de</strong>lines for Environmental Management and<br />
Sustainable Development”), al UNDP. Se pot i<strong>de</strong>ntifica soluþii alternative reale, concentrându-ne pe<br />
managementul <strong>de</strong> mediu ºi <strong>de</strong>zvoltarea sustenabilã ºi pe încurajarea implicãrii populaþiei în<br />
organizarea programelor. Principiile managementului <strong>de</strong> mediu, al atenuãrii <strong>de</strong>zastrelor ºi al<br />
<strong>de</strong>zvoltãrii sustenabile ar trebui sã fie parte integrantã a activitãþilor zilnice ºi sã permitã<br />
i<strong>de</strong>ntificarea atât a oportunitãþilor, cât ºi a necesitãþilor în ceea ce priveºte mediul, atunci când se<br />
stabilesc obiective <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economicã ºi socialã.<br />
43<br />
Pregãtirea unei analize <strong>de</strong> mediu (AM)<br />
Analiza <strong>de</strong> mediu este un instrument ce furnizeazã informaþii ºi o evaluare <strong>de</strong> bazã a mediului la<br />
nivel <strong>de</strong> þarã ºi <strong>de</strong> proiect. Acestea stau la baza Strategiei <strong>de</strong> Management <strong>de</strong> Mediu.<br />
Structura AM este urmãtoarea:<br />
1. O scurtã <strong>de</strong>scriere a mediului þãrii respective (sau al ariei prevãzute în proiect). Aceasta poate<br />
inclu<strong>de</strong>:<br />
-date esenþiale asupra mediului – cote <strong>de</strong> înãlþime, precipitaþii, caracteristici sezoniere, ploi,<br />
climã, temperaturã, existenþa faliilor seismice, susceptibilitate la alte <strong>de</strong>zastre naturale,<br />
numãrul, rata <strong>de</strong> creºtere ºi distribuþia populaþiei;<br />
-ecosisteme terestre – câmpii, munþi, vãi, zone cu eroziune a solului ºi <strong>de</strong>ºertificare;<br />
-ecosisteme acvatice – principalele corpuri <strong>de</strong> apã, bazine internaþionale ºi ape subterane;<br />
-medii marine ºi <strong>de</strong> coastã – <strong>de</strong>scrierea punctelor <strong>de</strong> legãturã dintre pãmânt ºi apã, prezenþa<br />
pãdurilor <strong>de</strong> mangrove, potenþialul <strong>de</strong> pescuit, port<strong>urile</strong> ºi turismul.<br />
-principalele resurse neregenerabile – principalele zãcãminte <strong>de</strong> petrol ºi minereuri,<br />
capacitatea ºi tipul <strong>de</strong> consum, importanþa lor <strong>pentru</strong> economie ºi mediu.<br />
-diversitatea biologicã ºi resursele regenerabile – principalele specii biologice ºi oportunitãþi<br />
<strong>pentru</strong> utilizare ºi conservare.<br />
2. Descrierea principalelor probleme <strong>de</strong> mediu.<br />
10<br />
Gustavo Wilches, InterWorks - „Disasters and the environment”, ed. a 2-aition, UMDP „Disaster Management Training<br />
Programme”, 1995.
3. Dezvoltarea economicã ºi a mediului – aceastã secþiune analizeazã dacã strategia <strong>pentru</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare economicã adoptatã <strong>de</strong> þara respectivã preve<strong>de</strong> ºi un plan ce are în ve<strong>de</strong>re un<br />
management <strong>de</strong> mediu ºi o <strong>de</strong>zvoltare durabilã, incluzând:<br />
-un plan <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare naþionalã – mãsuri <strong>de</strong> protecþie a mediului, planuri <strong>pentru</strong><br />
îmbunãtãþirea bazei <strong>de</strong> resurse ºi a mediului;<br />
-politici economice, facilitãþi ºi reguli – costul resurselor ce susþin datorii externe, mecanisme<br />
<strong>de</strong> protecþie ºi aplicare, politici <strong>de</strong> subvenþionare precum cele privind pestici<strong>de</strong>le.<br />
44<br />
4. Capacitatea þãrii <strong>de</strong> a realiza un management a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> mediu ºi <strong>de</strong>zvoltarea durabilã<br />
corespunzãtoare:<br />
-aplicarea politicilor, legilor ºi regulamentelor <strong>de</strong> mediu;<br />
-principalii actori <strong>de</strong> mediu – instituþiile guvernamentale, organizaþiile internaþionale, <strong>ONG</strong><strong>urile</strong><br />
ºi alte asociaþii;<br />
-forþa ºi capacitatea instituþiilor;<br />
-programe <strong>de</strong> educaþie ºi conºtientizare <strong>de</strong>spre mediu;<br />
-asistenþa internaþionalã <strong>pentru</strong> protejarea ºi îmbunãtãþirea calitãþii mediului.<br />
5. Impacturi <strong>de</strong> mediu asociate cu implementarea programului <strong>de</strong> þarã UNDP.<br />
6. Alternative la programul <strong>de</strong> þarã propus.<br />
Evaluarea impactului asupra mediului ºi tehnici <strong>de</strong> management<br />
Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este un proces <strong>de</strong> analizã ce furnizeazã factorilor <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>cizie predicþiile posibilelor consecinþe ale unui proiect, astfel încât acesta sã poatã fi modificat<br />
dacã este cazul. De obicei este necesarã o echipã multidisciplinarã pregãtitã <strong>pentru</strong> a realiza EIM<br />
ºi necesitã capacitate <strong>de</strong> analizã, susþinere instituþionalã ºi putere <strong>de</strong> monitorizare.<br />
Hãrþi ºi scheme – aceastã tehnicã constã în a suprapune o serie <strong>de</strong> hãrþi computerizate, fiecare<br />
conþinând date <strong>de</strong>spre variabilele <strong>de</strong> mediu, sociale ºi economice, urmatã apoi <strong>de</strong> alegerea unei<br />
combinaþii <strong>de</strong> interacþiuni. În managementul <strong>de</strong>zastrelor, realizarea hãrþilor <strong>de</strong> hazard apare ca<br />
rezultat al evaluãrii hazar<strong>de</strong>lor, prin reprezentarea frecvenþei/probabilitãþii apariþiei hazar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong><br />
diverse magnitudini sau duratã.<br />
Diagrame – acestea ilustreazã modul în care diferite elemente ale ecosistemului sunt interrelaþionate.<br />
Mo<strong>de</strong>larea cu ajutorul graficelor poate spori capacitatea diagramelor <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra<br />
cum modificarea unui singur element al unui sistem le poate afecta pe celelalte.<br />
Monitorizarea mediului ºi luarea <strong>de</strong>ciziilor – sistemele <strong>de</strong> monitorizare a mediului <strong>de</strong>þin informaþii<br />
care ajutã la îmbunãtãþirea procesului <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziilor ºi la evaluarea programelor existente.<br />
Monitorizarea se poate realiza prin trimiterea unor persoane sã culeagã informaþii sau prin<br />
analiza fotografiilor prin satelit.<br />
Legislaþia <strong>de</strong> mediu ºi zonarea – aceste tehnici permit autoritãþilor sã reglementeze activitãþile<br />
umane care au un impact asupra mediului ºi sã informeze utilizatorii individuali sau comerciali<br />
<strong>de</strong>spre activitãþile care le sunt permise ºi, în unele cazuri, <strong>de</strong>spre responsabilitãþile care le revin<br />
dacã activitãþile lor afecteazã mediul.<br />
Mo<strong>de</strong>le matematice – mo<strong>de</strong>lele i-au ajutat pe ingineri sã testeze capacitatea proiectelor <strong>de</strong><br />
construcþie propuse, cum ar fi controlul barajelor ºi al poluãrii. Mo<strong>de</strong>lele pot ajuta, <strong>de</strong> asemenea,<br />
la o mai bunã înþelegere a modului în care substanþele chimice se manifestã în aer ºi produc<br />
smogul. Alte mo<strong>de</strong>le, cum ar fi tehnica <strong>de</strong> input/output, aratã fluxul <strong>de</strong> bunuri ºi servicii, mãsurând<br />
eficienþa cu care sunt utilizate resursele naturale.
VII. CONCLUZII ªI RECOMANDÃRI<br />
La nivel social, în ciuda unor acþiuni benefice <strong>de</strong>ja existente însã prea puþine, este evi<strong>de</strong>ntã nevoia<br />
<strong>de</strong> informare, conºtientizare, instruire ºi implicare în ceea ce priveºte orice problemã <strong>de</strong>finitã drept<br />
situaþie <strong>de</strong> crizã sau <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru. Aºa cum <strong>de</strong>seori se întâmplã în România, implicarea comunitãþilor<br />
în rezolvarea unei probleme proprii este foarte redusã, soluþiile, efort<strong>urile</strong> financiare ºi materiale<br />
fiind solicitate din partea autoritãþilor publice locale sau centrale. Acestea nu au capacitatea sã<br />
previnã sau sã reducã impactul <strong>de</strong>zastrelor, fazele pre-<strong>de</strong>zastru ºi post-<strong>de</strong>zastru fiind marcate <strong>de</strong><br />
lipsa abilitãþilor <strong>de</strong> management ºi <strong>de</strong> incapacitatea <strong>de</strong> a gestiona resursele existente.<br />
Pe <strong>de</strong> altã parte, factorii care influenþeazã schimbãrile climatice sau <strong>de</strong>zvoltarea economicã nedurabilã<br />
pot creºte inci<strong>de</strong>nþa ºi amplitudinea <strong>de</strong>zastrelor (fie ele provocate <strong>de</strong> evenimente<br />
meteorologice extreme sau <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte industriale). De aceea, nu mai putem vorbi <strong>de</strong> o<br />
<strong>de</strong>zvoltare durabilã a comunitãþilor fãrã sã o asociem cu prevenirea <strong>de</strong>zastrelor, mai exact cu<br />
i<strong>de</strong>ntificarea riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor, conºtientizarea ºi implicarea populaþiei în prevenire,<br />
conservarea mediului în bune condiþii etc. În acest context, procesul <strong>de</strong> participare publicã este<br />
esenþial, þinând cont ºi <strong>de</strong> calitatea vieþii, calitatea mediului, vitalitatea economiei, echitatea socialã<br />
ºi rezistenþa în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre.<br />
45<br />
Aceastã abordare integratoare trebuie sã fie asiguratã <strong>de</strong> politici publice care sã rãspundã în<br />
primul rând nevoii <strong>de</strong> a construi o culturã a prevenirii. Iar transformarea societãþii într-una<br />
responsabilã din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re ecologic reprezintã o prioritate <strong>pentru</strong> aceste politici.<br />
Sistemul politicilor <strong>de</strong> mediu ar trebui sã fie cel puþin:<br />
-rezonabil din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ ºi operaþional;<br />
-capabil sã emitã reguli clare, logice ºi stabile;<br />
-sã ofere puterea <strong>de</strong> a acþiona ºi <strong>de</strong> a accepta responsabilitatea;<br />
-transparent, astfel încât motivele ºi argumentele diverselor alternative sã fie clare <strong>pentru</strong> toatã<br />
lumea;<br />
-sã îi <strong>de</strong>termine pe cei afectaþi <strong>de</strong> problemele <strong>de</strong> mediu sã îºi schimbe comportamentul <strong>pentru</strong><br />
a le influenþa pozitiv situaþia.<br />
Astfel, este necesarã ºi o întãrire a mãsurilor legislative ºi administrative eficiente <strong>pentru</strong><br />
îmbunãtãþirea mecanismelor existente la nivel guvernamental. O atenþie <strong>de</strong>osebitã trebuie<br />
acordatã ºi integrãrii sectorului privat ºi a organizaþiilor neguvernamentale (inclusiv cele <strong>de</strong> mediu)<br />
în activitãþile <strong>de</strong> management al <strong>de</strong>zastrelor.<br />
<strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong> <strong>de</strong> mediu pot contribui la toate etapele <strong>de</strong> management al <strong>de</strong>zastrelor, utilizându-ºi<br />
expertiza, experienþa ºi flexibilitatea în urmãtoarele domenii:<br />
-Educarea factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ºi a publicului în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Orientarea activitãþii <strong>ONG</strong>-urilor <strong>de</strong> mediu cãtre prevenirea <strong>de</strong>zastrelor;<br />
-Politici publice ºi advocacy;<br />
-Cunoaºtere ºi educaþie;<br />
-Evaluarea gradului <strong>de</strong> risc ºi vulnerabilitate <strong>de</strong> la nivelul comunitãþii;<br />
-Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.
Se sperã ca într-un viitor apropiat, rolul <strong>ONG</strong>-urilor în prevenirea <strong>de</strong>zastrelor sã creascã prin:<br />
a. mobilizarea energiei comunitãþilor locale (inclusiv asigurarea managementului voluntarilor)<br />
în sprijinirea pe termen lung a proiectelor propuse <strong>de</strong> autoritãþi, permiþând cetãþenilor sã<br />
participe la i<strong>de</strong>ntificarea unor soluþii pe termen lung <strong>pentru</strong> creºterea calitãþii vieþii;<br />
b. susþinerea corelãrii elementelor esenþiale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilã – ecologic, economic,<br />
social;<br />
c. sprijinirea populaþiei <strong>pentru</strong> a face faþã schimbãrilor din comunitate ºi implicit scã<strong>de</strong>rea<br />
vulnerabilitãþii lor la <strong>de</strong>zastre cauzate <strong>de</strong> creºterea rapidã a populaþiei, urbanizare ºi<br />
evoluþia tehnologicã, în mãsura în care acestea contribuie la <strong>de</strong>gradarea mediului;<br />
d. utilizarea ca oportunitate a tendinþei finanþatorilor <strong>de</strong> a canaliza fonduri <strong>pentru</strong> prevenirea<br />
<strong>de</strong>zastrelor cãtre <strong>ONG</strong>-uri internaþionale ºi naþionale, <strong>de</strong>cât cãtre autoritãþile publice.<br />
46<br />
De asemenea, <strong>pentru</strong> a îmbunãtãþi implicarea organizaþiilor neguvernamentale <strong>de</strong> mediu în<br />
managementul <strong>de</strong>zastrelor, formulãm urmãtoarele recomandãri <strong>pentru</strong> instituþiile publice locale ºi<br />
centrale cu atribuþii în managementul <strong>de</strong>zastrelor:<br />
-realizarea unui sistem naþional integrat <strong>de</strong> gestionare a crizelor cu un grad <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scentralizare care sã permitã flexibilitate ºi daptarea la nevoile specifice ale diferitelor<br />
regiuni ºi comunitãþi;<br />
-inclu<strong>de</strong>rea organizaþiilor neguvernamentale <strong>de</strong> mediu ca actori în procesul <strong>de</strong> construire a<br />
acestui sistem ºi, mai ales, implicarea acestora în struct<strong>urile</strong> locale ºi regionale cu atribuþii în<br />
domeniul managementului situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã. Este important, în acest sens, ca <strong>ONG</strong>-<strong>urile</strong><br />
sã fie vizate nu numai ca prestatori <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> voluntariat în momentul producerii<br />
<strong>de</strong>zastrului. Autoritãþile publice ar putea beneficia (direct sau indirect) <strong>de</strong> expertiza <strong>ONG</strong>urilor<br />
ºi <strong>de</strong> informaþiile pe care acestea le <strong>de</strong>þin din zona lor <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor,<br />
prin activitãþi ca: educarea ºi mobilizarea comunitãþilor, avertizarea timpurie, i<strong>de</strong>ntificarea<br />
riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor etc.;<br />
-i<strong>de</strong>ntificarea unor soluþii <strong>de</strong> finanþare a activitãþii <strong>ONG</strong>-urilor. Furnizarea coerentã a<br />
expertizei ºi a serviciilor cãtre administraþia publicã ºi comunitãþi trebuie susþinutã financiar<br />
<strong>pentru</strong> a fi eficientã, iar administraþia publicã are acces la aceste resurse;<br />
-stimularea parteneriatului ºi colaborãrii între administraþia publicã ºi organizaþiile<br />
neguvernamentale <strong>de</strong> mediu <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor.
VIII. BIBLIOGRAFIE<br />
Documente <strong>de</strong> specialitate<br />
Alexan<strong>de</strong>r, D. E. (1993), Natural Disasters, UCL Press, London, 632 p.<br />
Basher, Reid, Global early warning systems for natural hazards: systematic and people-centred,<br />
UN-ISDR Platform for the Promotion of Early Warning, 2006<br />
Balteanu D. ºi M. Sima, Modificãri globale ale mediului. Hazar<strong>de</strong> naturale ºi tehnologice, ediþia a<br />
III-a, Bucureºti, 2006<br />
Cutter, S.L. (2001), The changing nature of risks and hazards, in “American hazardscapes: the<br />
regionalization of hazards and disasters”, Cutter, S. L. (ed.), Jospeh Henry Press, Wahsington, D.C<br />
Das, H.P. et al., Agro meteorology related to extreme events, in World Meteorological<br />
Organization, Technical Note no.201, Geneva, 2003<br />
Macklin M. et al., The long-term fate and environmental significance of contaminant metals<br />
released by the January and March 2000 mining tailings dam failures in Maramures county, upper<br />
Tisa Basin, Romania, Applied Geochemistry, Elsevier, 2003<br />
Mileti, D. S., Disasters by <strong>de</strong>sign. A reassessment of natural hazards in the United States. Joseph<br />
Henry Press, Washington, D.C, 1999<br />
Smith, K., Environmental hazards. Assessing risk and reducing disaster, Routledge, London and<br />
New York, 2001<br />
Tobin, G.A. ºi B.E. Montz, Natural Hazards. Explanation and Integration, the Guildford Press, New<br />
York, 1997<br />
Wilches, Gustavo, Disasters and the environment, in „Disaster Management Training Programme”,<br />
1995<br />
47<br />
Alte documente<br />
An Overview of Disaster management, 2 nd Edition, Disaster Management Training Programme,<br />
UNDP, 1992<br />
COM(2004)472, Communication from the Commission to the Council, the European Parliament,<br />
The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Flood risk<br />
management. Flood prevention, protection and mitigation, Comisia Europeanã, Bruxelles,<br />
12.07.2004<br />
COM(2005)153, Communication from the Commission to the Council, the European Parliament,<br />
The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Reinforcing EU<br />
Disaster and Crisis Response in third countries, Comisia Europeanã, Bruxelles, 20.4.2005<br />
Final <strong>de</strong>claration, Second International Conference Early Warning II (EWC II), Bonn, 16 – 18<br />
octombrie 2003<br />
Global Survey of Early Warning Systems; An assessment of capacities, gaps and opportunities<br />
toward building a comprehensive global early warning system for all natural hazards, raport<br />
pregãtit la solicitarea Secretarului General al Naþiunilor Unite, septembrie 2006
NGOs and Disaster Risk Reduction – A preliminary review of initiatives taken and progress ma<strong>de</strong>,<br />
background paper for a consultative meeting on a “Global Network of NGOs for Community<br />
Resilience to Disasters, Geneva, 25-26 octombrie 2006<br />
Proiect <strong>de</strong> campanie naþionalã <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul pregãtirii <strong>pentru</strong> situaþii<br />
<strong>de</strong> urgenþã, Inspectoratul General <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã, 2007<br />
Strategia <strong>de</strong> informare ºi educare publicã în domeniul situaþiilor <strong>de</strong> urgenþã, Ministerul<br />
Administraþiei ºi Internelor, 2005<br />
Radu, Mihaela, Zece ju<strong>de</strong>þe intrã în <strong>de</strong>ºertificare, Cotidianul, 23.02.2007<br />
48<br />
Resurse web<br />
www.igsu.ro - Inspectoratul general <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã<br />
www.mai.gov.ro - Ministerul Administraþiei ºi Internelor<br />
www.unisdr.org – Strategia Naþiunilor Unite privind Reducerea Dezastrelor<br />
www.prevenire<strong>de</strong>zastre.ro - Crucea Roºie Românã, Campania <strong>pentru</strong> prevenirea <strong>de</strong>zastrelor<br />
www.meteoalarm.eu - informaþii <strong>de</strong>spre fenomene meteo extreme care se produc pe continentul<br />
european; acest proiect a fost iniþiat <strong>de</strong> Institutul <strong>pentru</strong> Meteorologie ºi Geodinamicã din Austria,<br />
informaþiile venind din 20 <strong>de</strong> þãri din Europa.
ANEXA 1<br />
Cele mai grave <strong>de</strong>zastre naturale din România dupã numãrul <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong>cedate ºi afectate<br />
(Sursa: EM-DAT: The OFDA/CRED International Disaster Database, 2005)<br />
Dezastrul<br />
Data<br />
Persoane<br />
<strong>de</strong>cedate<br />
Cutremur 4 martie 1977 1 641<br />
Inundaþii 1926 1 000<br />
Cutremur 10 noiembrie 1940 980<br />
Inundaþii 11 mai 1970 215<br />
Inundaþii 28 iulie 1991 108<br />
Inundaþii Iulie 1975 60<br />
Temperaturi extreme 1 iulie 2004 27<br />
Inundaþii 9 iulie 2005 24<br />
Inundaþii 8 iunie 1998 23<br />
Dezastrul<br />
Data<br />
Persoane<br />
afectate<br />
Inundaþii Iulie 1975 1 000 000<br />
Cutremur 4 martie 1977 386 300<br />
Inundaþii 11 mai 1970 238 755<br />
Inundaþii Iulie 1997 122 320<br />
Inundaþii Aprilie 2000 60 431<br />
Inundaþii 28 iulie 1991 15 000<br />
Inundaþii 9 iulie 2005 14 669<br />
Inundaþii 28 iulie 2004 14 128<br />
Inundaþii 8 iunie 1998 13 000<br />
Inundaþii 19 iunie 2001 10 803<br />
49<br />
ANEXA 2<br />
Organizaþii neguvernamentale care s-au implicat efectiv în ceea ce numim managementul <strong>riscului</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zastru.<br />
Societatea Naþionalã <strong>de</strong> Cruce Roºie<br />
Crucea Roºie Românã este un <strong>ONG</strong> specializat în pregãtirea ºi asistenþa <strong>de</strong> urgenþã în caz <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zastru. În colaborare cu compania Petrom S.A., CRR a iniþiat în vara anului 2005 un parteneriat<br />
<strong>de</strong> responsabilitate socialã în ju<strong>de</strong>þele Argeº, Dâmboviþa ºi Prahova, dorind sã îmbunãtãþeascã<br />
rezistenþa ºi capacitatea <strong>de</strong> reacþie a comunitãþilor expuse riscurilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre naturale sau<br />
provocate <strong>de</strong> om.<br />
Mai multe informaþii la: www.prevenire<strong>de</strong>zastre.ro<br />
Agenþia <strong>pentru</strong> Informarea ºi Dezvoltarea Organizaþiilor Neguvernamentale (AID-<strong>ONG</strong>)<br />
AID-<strong>ONG</strong> activeazã <strong>pentru</strong> stimularea activitãþii organizaþiilor neguvernamentale ºi promovarea<br />
voluntariatului, <strong>de</strong>zvoltarea sectorului asociativ ºi a calitãþii activitãþilor <strong>de</strong>rulate în cadrul acestuia,<br />
administrând programe la nivel local ºi naþional. O problemã <strong>de</strong> actualitate în ultimii ani este aceea<br />
a managementului <strong>riscului</strong> <strong>de</strong> inundaþii, dificultatea gestionãrii crizelor provocate <strong>de</strong> viituri ºi<br />
carenþele în educaþia populaþiei pe aceastã temã <strong>de</strong>venind tot mai evi<strong>de</strong>nte. AID-<strong>ONG</strong> s-a implicat<br />
în Campania S.O.S. - Solidaritate cu Oameni Sinistraþi din BANAT!, având ca scop corelarea<br />
acþiunilor <strong>de</strong>sfãºurate <strong>de</strong> instituþii publice ºi organizaþii neguvernamentale <strong>pentru</strong> ajutorarea<br />
sinistraþilor.<br />
Mai multe informaþii la: www.aid-ong.ro
50<br />
Asociaþia Salvatorilor Voluntari <strong>pentru</strong> Situaþii <strong>de</strong> Urgenþã<br />
A.S.V.S.U. este o echipã ce selecteazã ºi instruieºte, în mod organizat, personal voluntar din cadrul<br />
societãþii civile, <strong>pentru</strong> intervenþii în situaþii <strong>de</strong> urgenþã, având ca scop salvarea <strong>de</strong> vieþi omeneºti ºi<br />
protejarea mediului. A.S.V.S.U. a participat în perioada 11-12. 05. 2005 la exerciþiul „Acci<strong>de</strong>nt<br />
Tehnologic Nuclear” la Cernavodã, apoi în perioada 6-7 iulie 2005, la exerciþiul din Valea Jiului,<br />
bazat pe simularea <strong>de</strong> rupere <strong>de</strong> baraj. Pe data <strong>de</strong> 09.07.2005 i-a fost solicitat sprijinul la viit<strong>urile</strong><br />
ºi alunecãrile <strong>de</strong> teren din valea Jiului <strong>de</strong> Vest, în 23-24 iulie a organizat o expediþie fulger <strong>pentru</strong><br />
populaþia sinistratã din stânga Siretului, distribuindu-se ajutoare <strong>de</strong> la populaþia ºi societãþile<br />
comerciale din Bucureºti, iar în 27.07.2005 a intervenit în acci<strong>de</strong>ntul <strong>de</strong> la centrala termicã CET<br />
Sud Bucureºti.<br />
Mai multe informaþii la: www.asvsu.d2.ro