Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

Mai multe ONG-uri au jucat un rol cheie în acest domeniu. Multe dintre ele ºi-au dezvoltat propriile
programe ºi proiecte de educare a comunitãþilor locale privind modalitãþile de minimizare a
efectelor adverse prin acþiuni colective ºi preventive. În ultimii doi ani, acest lucru s-a întâmplat în
toate þãrile afectate de tsunami, unde se pune acum tot mai mult accent pe pregãtirea pentru
dezastre ºi reducerea riscului. Unele organizaþii au fost active mai ales în lucrul cu copiii,
afirmându-ºi rolul ºi abilitãþile în activitãþile de diminuare a riscului de dezastru.
Cu toate acestea, aºa cum susþin ºi unii experþi, cunoºtinþele trebuie prezentate într-o manierã
corespunzãtoare condiþiilor ºi obiceiurilor locale. Deºi acesta a fost de mult acceptat ca un
principiu esenþial în dezvoltarea durabilã, nu a fost mereu integrat corespunzãtor în strategiile de
diminuare a riscului. Prin urmare, unele ONG-uri ºi-au concentrat eforturile pe întãrirea abilitãþilor
ºi resurselor locale (numite generic „cunoºtinþe native”).
38
Evaluarea gradului de risc ºi vulnerabilitate de la nivelul comunitãþii
În ultimii 10 ani, s-a recunoscut tot mai mult nevoia unei participãri sporite a comunitãþii la
reducerea sustenabilã a dezastrelor, lucru ce s-a tradus în acþiuni de evaluare a gradului de
vulnerabilitate ºi risc de la nivelul comunitãþii. Un bun exemplu de implicare a ONG-urilor în acest
domeniu este dezvoltarea metodelor specifice pentru o evaluare participativã a gradului de
vulnerabilitate ºi risc ºi alte activitãþi similare. Aceste metode se axeazã pe asistenþa oferitã celor
ce lucreazã pe teren sau comunitãþilor, pentru a analiza gradul de vulnerabilitate al populaþiei,
pentru a trasa planuri de acþiune, a mobiliza resursele ºi a pune în aplicare politicile, legile ºi
strategiile corespunzãtoare pentru a reduce gradul de vulnerabilitate la dezastre al comunitãþii.
Asemenea abordãri se bazeazã pe ideea cã aceste comunitãþi îºi cunosc mai bine propria situaþie
ºi cã orice analizã trebuie construitã pe informaþiile lor despre condiþiile locale. Abordãrile cautã
sã utilizeze rezultatele analizelor locale pentru a furniza informaþii cãtre acþiunile ºi politicile de la
nivel naþional ºi internaþional. Ideal ar fi ca acestea din urmã sã determine comunitãþile sã ia
atitudine ºi sã facã eforturi pentru a identifica ºi a aborda vulnerabilitatea ºi pentru a le ajuta sã
gãseascã oportunitãþi de întãrire a rezistenþei la hazarde naturale.
Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz de dezastru
Primele iniþiative de implicare a comunitãþii în atenuarea gradului de risc de dezastru (ºi pregãtire)
au apãrut în anii 1980 ca susþinere a unei abordãri alternative a managementului de dezastru.
Acþiunile de succes bazate pe implicarea comunitãþii în atenuarea riscului de dezastru ºi pregãtire
se bazeazã pe bune practici de dezvoltare comunitarã, pe respectarea structurilor ºi mecanismelor
organizaþionale tradiþionale (inclusiv liderii formali ºi informali ai comunitãþii) ºi pe derularea
activitãþilor de construire a capacitãþii cu ajutorul comitetelor de dezastru ºi al voluntarilor.
În anii trecuþi, ONG-urile au avut un rol semnificativ în procesul de atenuare ºi pregãtire pentru
dezastru ºi au arãtat un real interes pentru includerea mãsurilor de atenuare ºi prevenire în
proiectele lor. Cu toate acestea, aºa cum este ºi cazul activitãþilor de evaluare a gradului de
vulnerabilitate ºi risc al comunitãþii, încã se mai lucreazã în acest domeniu pe baza unei
documentaþii limitate ºi a unor informaþii reduse privind natura ºi amploarea acestor activitãþi.