Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

Se impune recunoaºterea la nivelul factorilor de decizie a urmãtoarelor afirmaþii:
-Actorii locali au un rol esenþial ºi reprezintã o cale eficientã de reducere a dezastrelor;
-Administraþia localã are obligaþia sã asigure conºtientizarea populaþiei referitoare la
dezastre, în scopul dezvoltãrii unei culturi a prevenirii dezastrelor ºi al încurajãrii participãrii
cetãþenilor în managementul riscului de dezastru;
-ONG-urile reprezintã actori cheie în dezvoltare, prin abilitãþile lor de influenþã a acþiunilor
comunitãþilor.
Funcþionarea în reþele de ONG-uri (la nivel local, regional, naþional ºi internaþional) îmbunãtãþeºte
comunicarea, schimbul de informaþii ºi de cunoºtinþe ºi determinã dezvoltarea de parteneriate.
Metode ºi instrumente privind implicarea ONG-urilor în reducerea riscului de
dezastru 9
36
Astãzi predominã opinia cã strategiile de reducere a riscului trebuie sã se concentreze pe oameni,
pentru a fi cu adevãrat eficiente în protecþia vieþii ºi a mediului. Acestea trebuie sã aibã la bazã
cunoºtinþele localnicilor ºi practicile culturale ºi sã aplice metode ºi abordãri pe care oamenii sã le
înþeleagã ºi sã le integreze în viaþa lor cu uºurinþã. Pe de altã parte, reducerea dezastrelor doar
prin intervenþii guvernamentale sau instituþionale ”de sus în jos” este de multe ori o abordare
insuficientã întrucât acestea unei mai slabe înþelegeri a dinamicii, percepþiilor ºi nevoilor comunitãþii
ºi ignorã potenþialul cunoºtinþelor ºi capacitãþilor locale.
De multe ori localnicii ºi organizaþiile sunt principalii actori în diminuarea riscului de dezastru ºi
intervenþia în caz de dezastru. Când avem de-a face cu un dezastru, rãspunsul imediat (adicã
identificarea, salvarea ºi îngrijirea celor rãniþi, traumatizaþi sau fãrã locuinþã) este dat de cele mai
multe ori de cãtre membrii familiei, prieteni ºi vecini ºi organizaþii locale. În cazul multor evenimente
de micã anvergurã cauzate de hazarde naturale, este posibil ca populaþia sã primeascã un ajutor
extern minim, sau poate sã nu-l primeascã deloc, mai ales în þãri în care capacitatea
guvernamentalã este limitatã.
Mulþi membri ai comunitãþilor locale reprezintã de asemenea sursa cea mai bunã de cunoaºtere
privind condiþiile de hazard ºi sunt deþinãtorii mecanismelor tradiþionale de gestionare a acestor
situaþii, mecanisme conforme cu mediul lor. Conºtientizarea scenariilor de risc cunoscute de cãtre
ei este de cele mai multe ori mai puternicã decât la alte persoane.
Implicarea ONG-urilor în activitãþile de reducere a riscului de dezastru (RRD) s-a dovedit beneficã
în multe cazuri, din mai multe motive, cum sunt urmãtoarele:
-ONG-urile pot acþiona la nivel local, având ca parteneri comunitãþile ºi organizaþiile locale
ºi pot avea o abordare participativã în planificarea pentru dezvoltare. Acest lucru le permite
sã rãspundã mai bine prioritãþilor localnicilor ºi sã se dezvolte pe baza capacitãþii locale;
-ONG-urile se bucurã de o flexibilitate operaþionalã mai mare, întrucât sunt oarecum separate
de structurile ºi sistemele birocratice ºi sunt capabile sã reacþioneze ºi sã se adapteze mai
repede ºi cu mai multã uºurinþã;
-ONG-urile lucreazã de multe ori împreunã ºi în numele celor mai nevoiaºe grupuri.
9
Background Paper for a Consultative Meeting on a “Global Network of NGOs for Community Resilience to Disasters”,
Geneva, 25-26 Octombrie 2006, p. 3-7.