Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

IV. MANAGEMENTUL RISCULUI DE DEZASTRU
Hazardele naturale ºi antropogene genereazã în fiecare an numeroase pierderi de vieþi omeneºti
ºi pagube materiale, care afecteazã direct procesul de dezvoltare economicã ºi socialã. Cu
trecerea timpului hazardele ºi-au modificat tiparele, s-au extins ºi au devenit mai frecvente, fiind din
ce în ce mai greu de prognozat. În aceste condiþii, eforturile de prevenire a hazardelor ºi de
atenuare a impactului lor asupra societãþii este necesar sã devinã pãrþi integrante ale politicilor de
dezvoltare durabilã. Integrarea problematicii hazardelor în procesul de dezvoltare poate sã fie
diferenþiat în funcþie de tipul de mãsuri care se iau înaintea, în timpul ºi dupã producerea
hazardelor.
14
A. Elementele managementului dezastrelor
Managementul dezastrelor þine cont de etapele de manifestare a unui dezastru ºi cuprinde
urmãtoarele elemente:
1. aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor;
2. rãspunsul la dezastru;
3. aprecierea dezastrului;
4. reabilitarea ºi reconstrucþia.
1. Aprecierea ºi evaluarea riscurilor ºi a vulnerabilitãþilor face o estimare a
magnitudinii fiecãrui risc potenþial ºi a importanþei acestui risc pentru populaþie ºi mediu. Se
încearcã cuantificarea probabilitãþii de risc de dezastru, se stabilesc nivelurile acceptabile de risc
ºi se calculeazã pierderile potenþiale (cuantificabile - care sunt costurile economice ºi
necuantificabile - pierderile ce þin de fiinþa umanã).
La Conferinþa mondialã pentru reducerea dezastrelor de la Hyogo din ianuarie 2005, la care au
participat reprezentanþi ai 168 de guverne, 78 de organizaþii regionale ºi internaþionale ºi 161 de
organizaþii neguvernamentale, s-au stabilit cinci arii de dezvoltare în perioada 2005 – 2015
pentru atenuarea lipsurilor constatate în implementarea Strategiei Yokohama pentru o lume mai
sigurã, adoptatã în 1994:
a. guvernare – structura instituþionalã, cadrul legal ºi politici publice;
b. identificare riscuri – evaluare ºi monitorizare a acestora, dar ºi sisteme de avertizare
timpurie;
c. managementul cunoºtinþelor ºi educaþie;
d. reducerea factorilor fundamentali de risc;
e. pregãtirea pentru rãspuns corespunzãtor la dezastru ºi refacere.
Obiectivul managementului riscului este de a pune în legãturã toate elementele ºi actorii din
sistemul de management al dezastrelor, de a dezvolta instrumente de diminuare a dezastrelor
bazate pe strategii de prevenire ºi intervenþie, transfer ºi schimb reciproc de cunoºtinþe, educaþie
ºi tehnici de luare a deciziilor. Un management durabil al riscului presupune menþinerea ºi
îmbunãtãþirea calitãþii mediului ºi a calitãþii vieþii populaþiei, creºterea responsabilitãþii autoritãþilor
ºi a comunitãþilor locale, dar ºi o abordare integratã echitabilã.