Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

C. Din perspectiva ONG-urilor din mediu din România
Eforturile ONG-urilor de mediu sunt în prezent constant orientate spre iniþierea de proiecte care
vizeazã protecþia mediului, fãrã a fi adresate explicit în direcþia prevenirii dezastrelor. Pe de altã
parte, legislaþia adoptatã în ultimii ani în domeniul intervenþiei în situaþii de urgenþã demonstreazã
faptul cã preocuparea administraþiei este direcþionatã spre momentul apariþiei crizei, al intervenþiei
în timpul crizei ºi pe termen scurt post-dezastru. Aºteptãrile legate de implicarea ONG-urilor sunt
legate cu precãdere de intervenþia în timpul ºi imediat dupã dezastru. În plus, implicarea ONGurilor
este aºteptatã în asigurarea unui nivel ridicat de informare ºi educare a publicului larg în
privinþa dezastrelor.
Precizãrile din OUG nr.21/ 2004 referitor la potenþiala contribuþie a ONG-urilor nu face distincþie
între organizaþiile specializate pe probleme de mediu ºi cele umanitare. În acest context, ONGurile
de mediu îºi identificã cu dificultate un rol în relaþie cu sistemul de intervenþie în situaþii de
urgenþã, dat fiind faptul cã pânã ºi campaniile de educare ºi informare pot fi orientate spre noþiuni
de prim ajutor ºi sfaturi despre cum sã se comporte persoanele afectate în diferite situaþii de crizã.
Cu toate acestea, rolul ONG-urilor de mediu poate fi extrem de important pentru a determina
iniþierea unor acþiuni care sã conducã la prevenirea dezastrelor, în sensul convenþiilor
internaþionale ºi al acquis-ului comunitar.
39
Analiza SWOT a capacitãþii de implicare a ONG-urilor de mediu în prevenirea dezastrelor
Puncte tari ale ONG-urilor de mediu
- Dispun de personal calificat ºi cu expertizã în
majoritatea domeniilor vizate de prevenirea
dezastrelor;
- Au experienþã în formularea de politici publice,
campanii de informare, educare ºi participare la
procesul legislativ (consultãri publice);
- Sunt în relaþii permanente cu organismele europene
(spre exemplu Directoratul General pentru Mediu) ºi
cu reþele ºi organizaþii europene ºi internaþionale;
- Au experienþã în atragere de fonduri ºi derularea de
proiecte cu finanþare externã, inclusiv UE;
- Dispun de personal calificat, capabil sã colaboreze
cu administraþia publicã pentru a formula programe -
cadru care sã vizeze prevenirea dezastrelor;
- Au experienþã în atragerea de resurse din comunitãþi
ºi lucru cu voluntarii;
- Au experienþã în formarea de coaliþii care includ
diferite tipuri de actori, pornind de la administraþie
publicã, unitãþi de învãþãmânt, ONG-uri specializate
în domenii conexe ºi pânã la cetãþeni de toate
vârstele;
- Au experienþã în declanºarea ºi susþinerea de
campanii media;
- Sunt reprezentate în Consiliul Economic ºi Social din
România, în Consiliul Economic ºi Social European,
deci sunt consultate la adoptarea de acte normative;
- Au experienþã în monitorizarea instituþiilor publice.
Puncte slabe ale ONG-urilor de mediu
- Activitate orientatã exclusiv spre protecþia mediului,
fãrã referire la prevenirea dezastrelor;
- Experienþã extrem de redusã în colaborarea cu
structurile la nivel local vizate de OUG nr. 21/2004,
cum sunt Pompierii, Apãrarea civilã, Prefecturile;
- Nu sunt la fel de active în toate zonele þãrii;
- Sunt slab reprezentate în anumite regiuni ale þãrii;
- Se susþin financiar din proiecte finanþate din surse
externe ºi doar în foarte puþine ocazii din resurse
interne precum donaþii sau finanþãri puse la dispoziþie
de Ministerul Mediului sau administraþii locale, pe
bazã de proiecte;
- Reacþii foarte slabe ale ONG-urilor referitoare la
cauzele care au condus la impactul catastrofal al
hazardelor naturale din 2005 – 2006;
- Imposibilitatea de a susþine din resurse proprii
realizarea unor studii de anvergurã.