Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

40
Oportunitãþi ale mediului extern
- Existã rezoluþii internaþionale ºi ale UE care prevãd
implicarea ONG-urilor în prevenirea dezastrelor;
- România trebuie sã se alinieze tendinþelor UE în
prevenirea dezastrelor;
- Existã în România un cadru legislativ care susþine
implicarea ONG-urilor în intervenþiile în situaþii de
urgenþã;
- Fondurile structurale pot susþine activitãþi direcþionate
spre prevenirea dezastrelor;
- Fondurile europene alocate Ministerului Agriculturii
pot susþine activitãþi de prevenire a dezastrelor (i.e.
Programul LEADER);
- Existã un mediu de afaceri concurenþial care poate
susþine anumite reglementãri ce vizeazã prevenirea
dezastrelor;
- Hazardele naturale din ultimii doi ani oferã suficiente
probe în susþinerea unor politici ºi ulterior mãsuri
legislative ºi de sistem;
- Locuitorii zonelor afectate recent de hazarde naturale
pot proba ºi susþine necesitatea unor mãsuri în
prevenirea dezastrelor.
Ameninþãri din mediul extern
- Legislaþia românã se referã strict la situaþii de urgenþã;
- Prevenirea dezastrelor nu este susþinutã de o strategie
pe termen lung, la nivel naþional;
- Existã încã destule confuzii ºi neclaritãþi referitor la
prevenirea pe termen lung ºi diminuarea efectelor
unui hazard natural, când acesta devine iminent;
- Alocarea fondurilor este direcþionatã, în cea mai
mare parte, pentru modernizarea sistemului ºi
dotarea tehnicã a structurilor create de administraþia
publicã pentru intervenþia în situaþii de urgenþã;
- Stabilirea prioritãþilor de educare ºi informare a
publicului este privitã de MAI ca o sarcinã exclusivã
a administraþiei publice;
- Structurile implicate în intervenþia în situaþii de urgenþã
au o experienþã extrem de redusã de lucru în
parteneriat cu ONG-urile (foste structuri militare, i.e.
Pompieri, Apãrare civilã);
- Disponibilitate redusã a MAI de dialog cu ONGurile,
încã din faza de formulare a actului normativ
ulterior adoptat ca OUG 21/2004;
- Lipsa de experienþã ºi chiar imposibilitatea structurilor
vizate de OUG 21/2004 de a finanþa direct
activitatea ONG-urilor;
- Sistemul excesiv de centralizat al MAI de a aloca
fonduri pentru activitatea ONG-urilor;
- Experienþa extrem de redusã a MAI de a finanþa pe
bazã de contract activitatea ONG-urilor în susþinerea
unei politici publice;
- Experienþã extrem de limitatã a structurilor
administrative de a formula politici care sã susþinã
apoi programe ce pot fi incluse în prioritãþile de
finanþare din Fondurile Structurale.
Pe baza rezultatelor analizei SWOT, identificãm urmãtoarele potenþiale arii de intervenþie pentru
ONG-urile de mediu:
-Educarea factorilor de decizie ºi a publicului referitor la prevenirea dezastrelor;
-Orientarea activitãþii ONG-urilor de mediu cãtre prevenirea dezastrelor;
-Politici publice ºi advocacy;
-Cunoaºtere ºi educaþie;
-Evaluarea gradului de risc ºi de vulnerabilitate la nivelul comunitãþii;
-Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz de dezastru.
Educarea factorilor de decizie ºi a publicului în prevenirea dezastrelor
Cadrul legislativ actual reflectã confuzia autoritãþilor între conceptul de prevenire a dezastrelor ºi
intervenþia în cazuri de urgenþã. Chiar ºi în situaþiile de urgenþã existã o perioadã de prevenire în
sensul diminuãrii impactului, reducerii pagubelor materiale dar mai ales a numãrului victimelor umane.
Prin popularizarea rezultatelor conferinþelor internaþionale pe tema prevenirii dezastrelor,
exemplificarea cu tipuri de acþiuni întreprinse de alte state, în principal cele din spaþiul UE, dar mai
ales prin clarificãri de ordin conceptual, factorii de decizie pot fi influenþaþi sã susþinã distincþia între