Managementul riscului de dezastru. Ghid de lucru pentru ONG-urile ...

În ciuda tendinþei încurajatoare din ultimii 10 ani, trebuie sã se ia în calcul faptul cã ONG-urile au
întâlnit de multe ori dificultãþi în a fi acceptate, atât la nivel naþional cât ºi internaþional. De multe
ori au fost vãzute ca actori minori, mai ales în þãrile ale cãror guvernãri au ezitat sã confere
autoritate ºi resurse societãþii civile. De fapt, de multe ori unele guvernãri nu vãd cu ochi buni
dezvoltarea societãþii civile ºi chiar se opun extinderii rolului acesteia, mai ales acolo unde apar ºi
critici la adresa politicilor ºi practicilor guvernamentale. În cele din urmã, participarea ONG-urilor
la procesele de luare a deciziilor la nivel înalt de pânã acum a fost destul de limitatã.
Acestea fiind spuse, unele ONG-uri câºtigã o recunoaºtere tot mai mare în procesul de promovare
a diminuãrii riscului de dezastru ºi se implicã tot mai activ în diferite activitãþi. În ultimii ani, existã
ONG-uri care s-au angajat constant sã pledeze pentru schimbarea politicilor. Altele au fost active
în concentrarea procesului de diminuare a riscului de dezastru pe programe de reabilitare ºi
refacere. Multe altele s-au implicat în dezvoltarea capacitãþii, transferul de cunoºtinþe ºi
conºtientizarea publicã la nivelul comunitãþilor aflate în situaþie de risc. Toate aceste eforturi au
contribuit la reducerea vulnerabilitãþii sãracilor care locuiesc în zone predispuse la dezastre ºi la
creºterea capacitãþii lor de rezistenþã, prin activitãþi educaþionale ºi dezvoltarea abilitãþilor.
37
În general, au fost identificate urmãtoarele arii de intervenþie în care ONG-urile s-au implicat activ:
-Politici ºi advocacy;
-Cunoaºtere ºi educaþie;
-Evaluarea gradului de risc ºi vulnerabilitate de la nivelul comunitãþii;
-Implicarea comunitãþii în pregãtire ºi atenuarea impactului în caz de dezastru.
Iniþiative majore luate ºi progresul înregistrat de ONG-uri la nivel internaþional
Politici ºi advocacy
Un numãr de ONG-uri au fost foarte active în promovarea unor politici ºi practici mai bune de
diminuare a riscului de dezastru la nivel internaþional. Unele au jucat roluri cheie în procesul de
lobby de la „Conferinþa Mondialã pentru Reducerea Dezastrelor” din ianuarie 2005, Kobe,
Japonia, ca ºi în timpul ºi în urma implementãrii mecanismelor rezultate dupã conferinþã. Ca urmare
a acestor eforturi, se recunoaºte astãzi nevoia de a aduce în prim plan diminuarea riscului de
dezastru în cadrul planificãrii pentru dezvoltare.
În ciuda unui progres general în acest domeniu, trebuie avut în vedere faptul cã cele mai active
organizaþii pe linia politicilor ºi campaniilor de advocacy nu par sã fie mereu angajate în
implementarea proiectelor ºi iniþiativelor pentru care pledeazã. Impresia generalã este cã un
numãr semnificativ de iniþiative de la nivelul comunitãþilor sunt implementate de ONG-uri naþionale
ºi organizaþii regionale ºi sub-regionale. În ciuda plusului de valoare pe care îl aduc, asemenea
iniþiative sunt mai puþin vizibile ºi mai puþin documentate decât cele promovate la nivel naþional.
Cunoaºtere ºi educaþie
Aºa cum a concluzionat „Conferinþa Mondialã pentru Reducerea Dezastrelor” din ianuarie 2005,
„dezastrele pot fi reduse substanþial dacã publicul este bine informat ºi motivat în vederea unei
culturi a prevenirii dezastrelor ºi a pregãtirii, care, la rândul ei, necesitã cumularea, compilarea ºi
diseminarea cunoºtinþelor ºi informaþiilor relevante asupra hazardelor, vulnerabilitãþilor ºi
capacitãþilor”. Astfel, cunoºtinþele privind diminuarea riscului de dezastru ar trebui introduse în
curriculum-ul ºcolar ºi ar trebui utilizate ºi alte canale formale ºi informale pentru a ajunge la tineri
ºi copii.