Manualul <strong>de</strong> Operare al Sistemului Monitoring <strong>pentru</strong> bazinul hidrografic Olt preve<strong>de</strong> şiurmărirea calităţii şi altor cursuri <strong>de</strong> apă, după cum urmează:- pârâul Lunca Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a <strong>de</strong>calitate datorită indicatorului fier, având din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic o stare ecologicăbună- pârâul Mădăraşul Mare, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa I <strong>de</strong>calitate <strong>pentru</strong> toţi indicatorii, având din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic o stare ecologicăfoarte bună- pârâul Fişag, amonte confluenţa Olt, se încadrează global în clasa a III-a <strong>de</strong> calitatedatorită indicatorului fier, având din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic o stare ecologică bună- pârâul Caşin, amonte confluenţa cu pârâul Primejdios, se încadrează global în clasa a IIIa<strong>de</strong> calitate datorită indicatorului fier, având din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic o stareecologică bună- pârâul Frumoasa, amonte acumulare Frumoasa, se încadrează global în clasa I <strong>de</strong>calitate, având din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re biologic o stare ecologică bună. În bazinulhidrografic Siret monitorizarea calităţii apelor <strong>de</strong> suprafaţă s-a realizat în secţiunile <strong>de</strong>supraveghere Capu Corbului - pe râul Bistricioara şi Tulgheş, pe râul Putna, secţiuniamplasate pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului Harghita (secţiunea Bistricioara, pe râul Bistricioara,este amplasată în ju<strong>de</strong>ţul Neamţ). Pentru râul Bicaz cea mai apropiată secţiune <strong>de</strong>supraveghere este la Bicaz Chei, situată pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului Neamţ. Având în ve<strong>de</strong>reamplasamentul secţiunii la o distanţă mică <strong>de</strong> limita administrativă a ju<strong>de</strong>ţelor Neamţ şiHarghita, precum şi lipsa unor surse majore <strong>de</strong> poluare, se poate consi<strong>de</strong>ra că situaţiacalităţii apei în această secţiune <strong>de</strong> control poate fi extinsă şi la tronsonul <strong>de</strong> râu aferentju<strong>de</strong>ţului Harghita.- Râul Bicaz, cu o lungime totală <strong>de</strong> 39 km (13 km în ju<strong>de</strong>ţul Harghita), este un afluent <strong>de</strong>dreapta al Râului Bistriţa, şi este monitorizat în secţiunile <strong>de</strong> supraveghere Bicaz Chei şiBicaz Aval (pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului Neamţ). În secţiunea Bicaz Chei, concentraţiile mediianuale pon<strong>de</strong>rate cu <strong>de</strong>bitul, înregistrate <strong>pentru</strong> indicatorii grupelor <strong>de</strong> calitate seînscriu în clasa I <strong>de</strong> calitate. În ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritarepericuloase, starea chimică este proastă din cauza <strong>de</strong>păşirilor constatate la indicatoriicupru şi seleniu. Indicatorii biologici arată în această secţiune o stare ecologică foartebună, o impurificare redusă. În concluzie, calitatea râului Bicaz <strong>de</strong> la izvoare şi până lasecţiunea Bicaz Chei, în raport cu indicatorii chimici, se încadrează în clasa I, starechimică proastă iar în raport cu cei biologici, în clasa I şi stare ecologică foarte bună.- Râul Bistricioara, cu lungime totală <strong>de</strong> 64 km - din care 50 km în ju<strong>de</strong>ţul Harghita - estecel mai important afluent al Bistriţei, pe partea dreaptă. Este monitorizat în douăsecţiuni, astfel:34
- secţiunea Capu Corbului, situată la 35 km <strong>de</strong> izvor, la o altitudine <strong>de</strong> 1090 m, un<strong>de</strong> aparâului se încadrează chimic în clasa I <strong>de</strong> calitate, stare chimică proastă (<strong>de</strong>păşiri laindicatorii cupru şi plumb), punând în evi<strong>de</strong>nţă o influenţă antropică redusă respectiv ostare ecologică foarte bună în raport cu elementele biologice;- secţiunea Bistricioara, situată la o distanţă <strong>de</strong> 55 km <strong>de</strong> izvor, la o altitudine <strong>de</strong> 550 m (înju<strong>de</strong>ţul Neamţ), un<strong>de</strong>, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re chimic, concentraţiile medii pon<strong>de</strong>rate cu<strong>de</strong>bitul, înregistrate <strong>pentru</strong> indicatorii grupelor <strong>de</strong> calitate se înscriu în clasa I <strong>de</strong> calitate,iar în ceea ce priveşte substanţele prioritare/prioritare periculoase, râul prezintă o starechimică proastă <strong>pentru</strong> indicatorii cupru şi seleniu. În raport cu toate elementelebiologice <strong>de</strong> calitate luate în studiu <strong>de</strong> organele <strong>de</strong> specialitate, încadrarea secţiunii esteîn clasa I ceea ce evi<strong>de</strong>nţiază o stare ecologică foarte bună. În concluzie, râul Bistricioaraîn raport cu indicatorii generali (chimici şi biologici), în secţiunile Capu Corbului şiBistricioara, se încadrează în clasa I <strong>de</strong> calitate, stare chimică bună şi starea ecologicăfoarte bună.- Monitorizarea pârâului Putna se realizează în secţiunea <strong>de</strong> control Tulgheş, la o distanţă<strong>de</strong> 22 km <strong>de</strong> la izvor. Concentraţiile medii anuale înregistrate <strong>pentru</strong> indicatorii tuturorgrupelor se înscriu în clasa I <strong>de</strong> calitate. Substanţele prioritare/prioritare periculoase auprezentat <strong>de</strong>păşiri <strong>pentru</strong> indicatorul cupru indicând o stare chimice proastă.3.1.3 Starea ecologică a lacurilor. Calitatea principalelor lacuri din ju<strong>de</strong>ţul Harghita în raport cugradul <strong>de</strong> troficitate și în raport cu chimismul apeiPe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului Harghita se urmăreşte calitatea a mai multor lacuri, şi anume: Frumoasa,Sfânta Ana, Zetea şi Lacul Roşu. Studiind rezultatele analizelor privind calitatea lacurilorju<strong>de</strong>ţului, se pot constata următoarele:- Apa lacului <strong>de</strong> acumulare Frumoasa, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al parametrilor fizico-chimici,se încadrează în clasa I <strong>de</strong> calitate, în toate secţiunile <strong>de</strong> control (coada lac, mijloc lac,turn priză).Valorile indicatorilor gradului <strong>de</strong> eutrofizare încadrează lacul în clasa <strong>de</strong> calitate globală„oligotrof” (fosfor total 0,0061-0,009 mgP/l-oligotrof, azot mineral total 0,053-0,119 mgN/lultraoligotrof,biomasa fitoplanctonică 1,82-2,57-oligotrof, Clorofila „a” 0,00 μg/lultraoligotrof).- Lacul <strong>de</strong> acumulare Zetea, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii apelor, se încadrează global înclasa I (cu <strong>de</strong>păşiri ocazionale <strong>pentru</strong> indicatorii CCO-Cr şi cadmiu).Valorile indicatorilor gradului <strong>de</strong> eutrofizare încadrează lacul în clasa <strong>de</strong> calitate globală „eutrof”(fosfor total 0,0633 mgP/l-eutrof, azot mineral total 0,287 mgN/l-oligotrof, biomasa35
- Page 1 and 2: RAPORT DE MEDIU pentru Planul de Am
- Page 3 and 4: 3.2.4 Amenajări pentru agricultur
- Page 5 and 6: f. Măsuri propuse pentru prevenire
- Page 7 and 8: Ordonanţa de urgenţă nr. 152/10.
- Page 9 and 10: 1.2 Glosar de termeni conform legis
- Page 12 and 13: Dezvoltare durabilă - satisfacerea
- Page 14 and 15: - Criteriile pentru determinarea ef
- Page 16 and 17: să acorde sprijin la nivel structu
- Page 18 and 19: funcționale între localități,
- Page 20 and 21: edactat în conformitate cu prevede
- Page 22 and 23: autoritățile responsabile de apli
- Page 24 and 25: problemelor de mediureprezinte un f
- Page 26 and 27: Mediul economic șisocialTurismCre
- Page 28 and 29: Reţeaua hidrografică a judeţului
- Page 30 and 31: Nr.crit Bazin HidrograficApă capta
- Page 32 and 33: - pârâul Goagiu, la Cristuru Secu
- Page 36 and 37: fitoplanctonică 0,49-ultraoligotro
- Page 38 and 39: Hidrografic Siret, în total 24 loc
- Page 40 and 41: Pe pârâul. Măgheruş, suprafaţa
- Page 42 and 43: ● comuna Ocland, pârâul Homorod
- Page 44 and 45: Forajele din pânza freatică din b
- Page 46 and 47: BazinhidrograficTotal %Nu necesită
- Page 48 and 49: Secuiesc prelucrări mecanice epura
- Page 50 and 51: LocalităţiCapacitatea staţiilor
- Page 52 and 53: - râul Olt aval de oraşul Miercur
- Page 54 and 55: generală, fizico-geografică şi e
- Page 57 and 58: 3.2.3 Poluarea solurilor în urma a
- Page 59 and 60: Zona subcarpatica transilvană cum
- Page 61 and 62: Sursa: INSSE- Baza date TEMPOSupraf
- Page 63 and 64: - Eroziunea de suprafaţă de gradu
- Page 65 and 66: 23. Mereşti Da Nu24. Mihăileni Da
- Page 67 and 68: Factorul structural Kc are valori m
- Page 69 and 70: Factorul hidrogeologic indică prob
- Page 71 and 72: Factorul silvic indică potenţial
- Page 73 and 74: Pe baza factorului mediu, rezultat
- Page 75 and 76: Faţa de aceasta listă, în perioa
- Page 77 and 78: 3.3 Inventarul siturilor contaminat
- Page 79 and 80: 3.4.2 Reconstrucţia ecologică a s
- Page 81 and 82: La interpretarea datelor analitice
- Page 83 and 84: 14,0SO2 (µg/m3), perioada: 01 Ian
- Page 85 and 86:
16014012010080604020001.01.201006.0
- Page 87 and 88:
7,0Benzen (µg/m3), perioada: 01 Ia
- Page 89 and 90:
Menţionăm că în luna iunie 2010
- Page 91:
- Păduri acidofile cu Picea din et
- Page 94 and 95:
3.9.3 Arii naturale protejate - Car
- Page 96 and 97:
38 Lacul Dracului Cârţa 20 *Anali
- Page 98 and 99:
4 Depresiunea GiurgeuluiCiucsângeo
- Page 100 and 101:
ooactivităţile turistice neecolog
- Page 102 and 103:
Nr. Pr.Zona de prelevareLMA cf. Ord
- Page 104 and 105:
Deşeurile municipale nepericuloase
- Page 106 and 107:
3.10.5 Generarea deşeurilorLa nive
- Page 108 and 109:
108
- Page 110 and 111:
7 Gheorgheni 20128 Miercurea Ciuc 2
- Page 112 and 113:
Nr. crt. Agentul economic Tip deșe
- Page 114 and 115:
• reţeaua trans-europeană de tr
- Page 116 and 117:
Pe reţeaua de drumuri naţionale
- Page 118 and 119:
‣ linia 307 : Praid-Târnăveni d
- Page 120 and 121:
• Ape geotermale• Gaze naturale
- Page 122 and 123:
Alimentarea cu energie electrică a
- Page 124 and 125:
Odorheiu Secuiesc cu 80%, la Cristu
- Page 126 and 127:
La sistemul de încălzire cu (micr
- Page 128 and 129:
către firma care livrează GPL, f
- Page 130 and 131:
Brădeşti 1033 1258 867 493 769 45
- Page 132 and 133:
is/29.11.2006. (care a înlocuit No
- Page 134 and 135:
În localităţile unde costul Gcal
- Page 136 and 137:
(în special captatoarele cu tuburi
- Page 138 and 139:
Identificarea elementelor structuri
- Page 140 and 141:
D1.2 - Protecția, conservarea șiv
- Page 142 and 143:
O3-Dezvoltarea și modernizareareț
- Page 144 and 145:
O4 - O structură de utilizare asol
- Page 146 and 147:
4.2 Potențialele efecte semnificat
- Page 148 and 149:
Biodiversitate,patrimoniu culturalM
- Page 150 and 151:
Riscuri naturaleBiodiversitate,patr
- Page 152 and 153:
Total 6Evaluarea efectului cumulati
- Page 154 and 155:
Posibilele efecte semnificative asu
- Page 156 and 157:
județului Harghita și bazinelor h
- Page 158 and 159:
itinerariile turistice; formarea ca
- Page 160 and 161:
PATJ nu poate prezenta alternative
- Page 162 and 163:
Efectele potențiale semnificative
- Page 164 and 165:
• Exploatarea și Prelucrarea lem
- Page 166 and 167:
• Realizarea de spații verzi în
- Page 168 and 169:
- Sporirea cantităților de ape re
- Page 170 and 171:
Controlul poluării fonice este rea
- Page 172 and 173:
Acest plan are un rol coordonator,