2009, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

18 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBRIE 2009 FAMILIA ROMÂNÃBisericile vechi maramureºene de lemndin Apºa de Mijloc, UcrainaNuþu Laurenþiu POPApºa de Mijloc, UcrainaBiserica de Sus a satului -Biserica ortodoxã „Sf. Nicolae” (1428)Cel mai im por tant secol în istoria satului Apºa de Mij -loc ºi a celorlalte sate româneºti maramureºene a fost ºi rãmâneîn continuare secolul al XV-lea – anume în acest secol a fostînregistrat din punct de vedere ju ridic satul (1407).O altã datã marcantã a rãmas anul 1428 – înre -gistrarea documentarã a Bisericii de Sus a satului. Sespune cã lucrul acesta a fost fixat, cu dalta ºi ciocanul, pestratul in fe rior al bisericii, care a fost îngropat în pãmânt.Mai mult decât atât, putem întâlni ºi anul 1400 la istoriculromân Alexandru Filipaºcu, în carte sa Maramureºul. 1Ce putem spune referitor la religia apºenilor? Dinistorie se cunoaºte cã românii au primit creºtinãtatea încãdin sec. III-IV e.n. Ungurii, prin secolul al X-lea auintrodus religia catolicã. Cu timpul, în multe bisericimaramureºene s-a introdus religia greco-catolicã, pe careau acceptat-o ºi oamenii din Apºa de Mijloc. Un sa vant altimpului Jan Hus (1369-6 iulie 1415) a criticat multbiserica catolicã, susþinând cã duce o propovãduire falsãºi ruºinoasã, neprimitã de cãtre poporul de rând ºi neîn -þeleasã (fiind în limba latinã). Cãrþile ºi liturghia erau laacea datã în limba slavonã veche (scrierea biblicã înpotcoave). Jan Hus a fost ars pe rug de cãtre unguri. Aubãgat spaima în oamenii de rând, cã dacã cineva se vaîmpotrivi religiei catolice, va pãþi la fel. 2Prin sate, cnejii, pe cont propriu, construiau bi -serici pentru rugãciuni. Fiecare sat românesc îºi are înaceastã privinþã istoria lui proprie, mai ales legatã de con -struirea bisericii.Biserica de Sus a satului rãmâne pânã în prezent unmodel clasic, de inspiraþie goticã, fãcutã din lemn destejar ºi „fãrã nici un cui”. Cum s-a construit aceastãbisericã? Sãtenii aveau nevoie de o casã de rugãciuni. Peatunci, se spune cã în sat erau vreo 80-100 de familii degospodari români, se cunoaºte cã au existat case pe dea -luri: pe Hely, Coastã, Copãciº ºi Stâjerãt. 3 Dar în apro -piere nu erau biserici cu parohii.Locul pentru construirea bisericii a fost ales cuvãrsãri de sânge, deoarece a avut loc un con flict întrelocuitorii satului. Pe Stâjerãt era o pãdure frumoasã destejari. Ea a fost tãiatã complet ºi pe locul acela s-a clãditprima bisericã din sat. De aceea dealul respectiv a fostnumit Stâjerãt.Iatã în ce mod s-au derulat evenimentele le gate deconstruirea bisericii de Sus. La Griga, aproape de fa miliacare locuia sub Coastã, se construiau case numai pedealuri. ªesurile erau încã nepopulate de apºeni. În Stâ -jerãt erau numai 24 de familii. Pe Hely, Coastã ºi Copãciºerau trei pãrþi din numãrul to tal de familii ale satului. Eleau vrut sã punã lãcaºul sfânt pe dealul din Coastã, iarceilalþi, de la Griga ºi Stâjerãt, acolo unde se aflã ºi astãzi.(Biserica de Jos, din Coastã, a fost construitã mai târziu,fiind atestatã documentar din anul 1776).Astfel sãtenii nu s-au putut hotãrî unde sã constru -iascã biserica ºi a început un con flict. Cei mai numeroºiau dus bârnele bisericii în Copãciº. Oamenii ce locuiaupe Stâjerãt, noaptea, le aduceau înapoi. Neînþelegerea adurat timp de câteva zile. La urma urmelor a fost chematão comisie de judecãtori din Slatina (actualmente Solot -vino), dar n-a avut succes. Peste câteva zile a venit o altãcomisie, mai numeroasã, din Sighet (Maramureº), care ahotãrât pâra (conflictul) dintre locuitorii satului cu aju -torul zarului (tragerii la sorþi).Autorul manuscrisului, domnul Dan Mihai pre -cizeazã, cã Biserica de Sus a fost înãlþatã în timpul dom -niei lui Sigismund – rege al Ungariei. Ceva mai târziu aavut loc un eveniment im por tant, care n-a putut sã rã -mânã în um bra tuturor evenimentelor istorice ale tim -pului. În anul 1437, la Bobâlna (pe teritoriul actualeiRomânii), s-au rãsculat þãranii români ºi cei maghiari. Eiau cerut micºorarea impozitelor. Nobilimea maghiarã ºiromânã a fost nevoitã sã înãbuºe aceastã rãscoalã, caren-a avut succese impunãtoare. 4În anul 1445, la Apºa de Mijloc, parohia a fostcondusã de popa Costa ºi popa Balotha, care terminaseºcoala duhovniceascã la Mãnãstirea Peri. În 1456, funcþiade preot a îndeplinit-o Costa Pap, iar la începutul se -colului al XVI-lea, nobilii Ioaness Pop, Ignat Pop ºiTivadar Pop. 5În timpul invaziei turceºti, Biserica de Sus a fostpictatã de cãtre turci. Se spune cã ei au dat libertate maimare scrisului slavon. Turcii doreau sã aibã mai mulþi1 Al. Filipaºcu. Maramureºul. Editura Echim, Sighetul Marmaþiei, 2002, p. 16.2 Cîâåòñàÿ ÿñòîðè÷åñàÿ ÿöèëîïåäèÿ, ÿîñyäàðñòâåîííîå íày÷íîå èýäàòåëüñòâî Ñîâåòñêàÿ ýíöèêëîïåäèÿ, Ìîñêâà, 1963, ñòð.900.3 Dan Mihai Ilieº. Istoria satului Apºa de Mijloc. Lucrare în manuscris, caiet albastru gros, aflat în posesia domnului Ma rina Nuþu Vasile,pensionar din Apºa de Mijloc, p. 18.4 Dan Mihai Ilieº. Op. cit., p. 18, 19.5 Tit Bud. Date istorice despre protopopiatele, parohiile ºi mãnãstirile române din Maramureº, din timpurile vechi pânã la anul 1911.Tipografia Diecezanã, Gherla, 1911.