2009, septembrie (PDF) - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

FAMILIA ROMÂNà FILE DE ISTORIE 39fusese doborât de ftizie în 1877, cu numai câteva zileînainte de a primi atestatul de terminare a studiilor demedicinã 1 . Este emoþionant portretul pe care îl face tâ -nãrul literat tatãlui sãu, „protopopul Viºaielor”, pr. Ale -xie Anderco Homorodanu, o altã personalitate a familieiAnderco, ce trebuie scoasã din uitare 2 .În fa milia lui Vasile Anderco ºi a Tereziei Pop, înafarã de eroul materialului nostru, s-au mai nãscut copiii:Iustina Terezia (n. 1877, c. cu pr. Al. Bãban), Vic tor (n.1878, preot ºi el, urmaº al tatãlui sãu ca slujitor al alta -rului la Odoreu, cu peste patru decenii de neîntreruptãpãstorire), Gizela Maria (n. 1881, cãsãtoritã cu pr. IosifStan, ºi el fiu al Odoreului). O altã fiicã, Ilona Ana a trãitdoar câteva luni (1884-1885).Vasile Anderco nu a fost numai un vrednic slujitoral altarului ci ºi devotat neamului sãu. Pa triot înflãcãrat,alãturi de alþi intelectuali de pe plaiurile sãtmãrene, punela Seini, în 1890, bazele Bãncii Româneºti. A fost mem -bru al Astrei, încã de la înfiinþarea despãrþãmântului sãt -mãrean, fãcând parte din comitetul de conducere. S-aremarcat ca unul dintre liderii sãtmãreni ai P.N.R. 3 Atrecut la cele veºnice în 1909, dupã cum este consemnatîn monografia Odoreului, deºi ºematismul din 1914 dã,ca an al repausãrii, 1910 4 .Revenind la Artur Artemiu, dupã ºcoala primarã,urmatã probabil în Odoreu, a fãcut ºcoala secundarã ºiliceul la Satu Mare, luând bacalaureatul la Liceul Ro -mano- Catolic (astãzi Colegiul Naþional „Mihai Emi nes -cu”) 5 . A urmat apoi teologia la Gherla, unde a fost coleg,printre alþii, cu viitorii preoþi slujitori în pãrþile Sãt -marului ºi ale Maramureºului: Emil Deac, Paul Nodiº,Mihail Rednic 6 .S-a cãsãtorit cu Alexandrina, fiica pr. AlexandruPop din Apa ºi a Elenei Breban. ªi soþia lui Artur pro -venea din pãrinþi aparþinãtori unor vechi familii preoþeºtiromâneºti sãtmãrene. A fost hirotonit în 1905. Dupãhirotonire a fost preot co op er a tor (ajutor al parohuluiAle xandru Breban) la Baia Mare, unde a funcþionat ºi încalitate de catehet pânã în anul 1909.Ajunge sã slujeascã în Maramureºul istoric în1909, funcþionând pânã în 1917 ca ad min is tra tor parohialla Cuhea (astãzi Bogdan Vodã). A activat în acei ani încadrul Astrei. Elocvent pentru sentimentul pe care îlnutrea faþã de fraþii români de dincolo de munþi estefaptul cã pe parcursul mai multor ani l-a gãzduit cuospitalitate pe scriitorul Radu Rosetti, care a fãcut cer -cetãri filologice în acea zonã a Maramureºului.În anul 1917, a fost numit paroh la Ieud, deþinândºi funcþia de notar districtual. Peste puþin timp a fostnumit protopop al tractului Iza. A fost paroh la bisericadin deal a Ieudului, cunoscutã sub numele de „bisericavoievodului Balcu”. Este cea mai veche bisericã de lemndin Maramureº, construitã fiind în 1364. A fost renovatãîn 1827, în 1958 fiind restauratã de cãtre Direcþia Mo -numentelor Istorice.În noiembrie 1918 a fost ales membru al SfatuluiNaþional Român, la Adunarea popularã din piaþa Sighe -tului, fãcând parte din Comitetul Naþional Român Viºeu.A fost prezent apoi în 1 Decembrie 1918 la AlbaIulia, conducând delegaþia românilor din Ieud. CerculViºeului era reprezentat, în afarã de el, de cãtre: IoanIusco-Dolhuþiu (Viºeu de Sus), Gavril Coman (Viºeu deJos), Vasile Pleº (Ieud) ºi Vasile Timiº Filipan (Borºa) 7 .Aceastã delegaþie, care-l includea ºi pe învãþãtorul Þi -plea, a cãlãtorit de la Ieud pânã la Baia Mare cu carul 8 . Oaltã sursã precizeazã cã Artur Artemiu Anderco a fostînsoþit la Alba Iulia de cãtre ieudeanul Vasile Pleº 9 . Deremarcat este faptul cã în acea mare zi a neamului ro -mânesc, la Alba-Iulia a fost prezent ºi fratele lui ArtemiuAnderco, Vic tor, slujitor în localitatea lor de baºtinã 10 .În 1927-1928, fiind ales sen a tor, a reprezentat ju -deþul Maramureº în Parlament. Cãsãtoria i-a fost bine -cuvântatã cu patru copii: Alexandrina (c. cu av. NicolaeBoca), Artur (avocat, 1908-1943, conducãtor al sãptã -mânalului „Graiul Maramureºului” din Sighet), Tiberiu(m. 1938) ºi Elena (c. cu cãpitanul ªtefan Dãncuº).A trecut la cele veºnice în 7 oct. 1932 11 , fiindslujitor în aceeaºi parohie în care slujise din 1917, Ieud.Deja deþinea titlul de arhidiacon onorar. A fost înmor -mântat în cimitirul bisericii din deal din comuna Ieud.A rãmas în memoria locurilor ca un vajnic luptãtorpentru interesele þãranilor români din Maramureº. Acþi -unea lui în favoarea obidiþilor þãrani maramureºeni a fostcontinuatã de fiul sãu, dr. Artur Anderco – Tilly, fostavocat, di rec tor de bancã, deputat, care s-a remarcat caunul dintre cei mai demni reprezentanþi ai tinerimii ro -mâne dupã Marea Unire. Rãmas în teritoriul cedat dupãDictatul de la Viena, nedorind sã-i pãrãseascã pe iubiþii1 Dicþionarul literaturii române de la origini pînã la 1900, Bucureºti, 1979, p. 37-38.2 Ioan Artemie Anderco, Jurnal (1876), Iaºi, 2001, p. 140-142. Mai multe date despre Alexie Anderco în Viorel Câmpean, Oameni ºilocuri din Sãtmar, Satu Mare, 2008, p. 213-216.3 Pentru biografia pr. Vasile Anderco vezi Felician Pop, La margine de mijloc. Monografia comunei Odoreu, Satu Mare, 2003, p. 38,83-84; Viorel Câmpean, Preoþi din Sãtmar, manuscris.4 ªematismul Veneratului Cler al Diecezei Greco-Catolice Române de Gherla pe anul 1914, Szamosujvár (Gherla), 1914, p. 282.5 A Szatmári Kir. Kath. Fõgymnasium 1899/1900 Évi Értesitõje (Anuarul Liceului Regal Catolic, azi C.N. „Mihai Eminescu”),Szatmáron, 1900, p. 88.6 Schematismul Venerabilis Cleri Dioecesis Syamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato 1903,Gherla, 1903,p. 232.7 Maramureºenii în lupta pentru libertate ºi unitate naþionalã: Documente. 1848-1918, Bucureºti, 1981, p. 352.8 Valeriu Achim, Vasile Cãpâlnean, Trofin Hãgan, Ioan S. Mureºan, Maramureºul ºi Unirea (1918), Baia Mare, 1968, p. 180.9 Ironim Marþian, Consideraþii privind activitatea “Asociaþiunii pentru cultura poporului român din Maramureº”, în Maramureº vatrã deistorie milenarã, vol. III, 1997, p. 274.10 Felician Pop, op. cit., Satu Mare, 2003, p. 84.11 ªematismul Veneratului Cler Român Unit al diecezei de Maramureº, Baia Mare, 1936, p. 158.