22 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBRIE <strong>2009</strong> FAMILIA ROMÂNÃBiserici maramureºene de lemn în lumeLaviniu ARDELEANMaramureºul este un loc în care religia încãse poate spune cã este la ea acasã, ma ra -mu reºenii fiind consideraþi oameni cu fri -ca lui Dum nezeu ºi oameni a cãror pietate a rãmasapro ximativ aceeaºi cu a strã moºilor lor. Pentru a cinsticum se cuvine Sfânta Treime, maramureºenii, ca ºi mulþialþi locuitori ai a cestor þinu turi dintre Marea Neagrã, Car -paþi ºi Dunãre, au înãlþat locaºuri de cult, care mai de caremai fru moase ºi inte resante. Bineînþeles cã acum vorbimdespre celebrele, încã, biserici de lemn. Spun „încã”pentru simplul fapt cã, deºi moda de a construi biserici delemn a cam trecut, acum fiind la mare preþuire construireade edificii mo derne ºi ultrasofisticate, totuºi în unelelocuri mai existã dorinþa de a avea locaºuri unde sã terogi, care sã fie asemãnãtoare cu cele mai vechi bisericide lemn. Astfel, de câteva decenii încoace au apãrut,iniþial mai rar, apoi din ce în ce mai des, tot felul deconstrucþii ale unor biserici maramureºene de lemn înlocuri îndepãrtate din lume, în care românii, ºi mai alesmaramureºenii, s-au strãmutat de-a lungul anilor. Pentrua demonstra, dacã mai este nevoie, cât de cu noscute suntbisericile de lemn maramureºene putem spune cã: al -bumul apãrut la edi tura Proema din Baia Mare (2008),Monumente UNESCO din România, al bumul Româniidin jurul Ro maniei în imagini, Editura Prometeu, Chi -ºinãu (2008), sau chiar secþiunea Ar hi tectura popularãromâneascã din Dicþionarul en ci clo pedic român, vol.1:A-C, Bu cu reºti, Editura En ci clopedicã (1993), toateîncep cu bise ricile de lemn din Maramureº.În cele ce urmeazã, prezentãm succint câteva dinbisericile de lemn maramureºene care au fost construiteîn afara teritoriului locuit în mod obiºnuit de „mo ro ºeni”,în þarã ºi în strãinãtate. Biserici maramureºene de lemnîn þara noastrãDin cercetãrile noastre, am gãsit informaþii con -form cãrora în România ex istã biserici maramureºene înurmãtoarele localitãþi: Bucureºti, la Ac a de mia Militarã ºiSpitalul Mu nic i pal, Cluj Napoca, la complexul stu den -þesc „Hasdeu”, Iaºi, la unitãþile militare, dar ºi în Braºov,Bistriþa, Oradea, Focºani, Mizil ºi altele. Chiºinãu (Republica Moldova)Bisericuþa de lemn din capitala Republicii Mol dova,împreunã cu capela ºi cãsuþele cu menire ad mi nistrativã,au fost executate de iscusiþii meºteri ma ra mureºeni, dupãcare au fost aduse la Chiºinãu, tocmai de peste munþi, înluna ianuarie 2008.La data de 11 iulie 2007 a avut loc sfinþirea pietreide temelie pentru aceastã bisericã, iar în 27 ianuarie2008, primele trei tiruri cu piesele de lemn, necesarepentru înãlþarea bisericii, au intrat pe teritoriul RepubliciiMoldova. Al patrulea tir, cu poarta de lemn, sculptatã înstil maramureºan ºi diferenþa de piese necesare, în deo -sebi draniþa pentru acoperiº, au ajuns la Chiºinãu cu treisãptãmâni mai târziu.La data de 9 martie 2008, de „Duminica iertãrii”, afost oficiatã prima Sfântã Liturghie în biserica nouã ºi deatunci pânã în prezent, sâmbãtã seara ºi duminicã, seslujeºte serviciul divin în acest minunat sfânt lãcaº.Alte biserici maramureºene de lemnîn EUROPA: SalzburgComunitatea ortodoxã românã din acest oraº, înfrunte cu P.C.Pr.Dr. Dumitru Viezuianu, cu ajutorul sub -stanþial al Mânãstirii ben edic tine „Sf. Petru” ºi al altorasociaþii din Salzburg a ridicat o frumoasã bisericã delemn în doar 70 de zile. Prima Sf. Liturghie s-a sãvârºit înnoul locaº duminicã, 11 noiembrie 2007, zi care rãmânede neuitat pentru românii ortodocºi din Salzburg ºi îm -pre jurimi.La Liturghia arhiereascã oficiatã de I.P.S. Mitro -polit Serafim au participat peste 300 de credincioºi, pre -cum ºi numeroase autoritãþi bisericeºti ºi lo cale, care s-auimplicat în construcþia bisericii. Pãrintele Viezuianu arelatat cum „Dumnezeu a lucrat în acest timp mai repededecât oamenii: temelia bisericii, ridicarea ei doar în douãsãptãmâni, iconostasul, clopotul, încãlzirea cen tralã, e -lec tricitatea, candelabrul, toate s-au succedat cu o repe -ziciune uimitoare. Dupã predicã, Pãrintele MitropolitSe rafim a oferit câte o icoanã cu Maica Domnului celorcare au sprijinit substanþial noua construcþie, printre careºi Prinþesa Alexandra (fiica Maicii Alexandra – PrinþesaIleana a României). A urmat o bogatã agapã oferitã deparohie tuturor celor prezenþi.Pe tot parcursul construcþiei, presa lo calã austriacãa relatat despre acest eveniment cu totul nou pentruoraºul lui Mo zart. Chne-Bourg, Geneva (Elveþia)În anul 1980, CRE (Comunitatea Românilor dinElveþia), condusã de domnii Ion Broºteanu ºi Octavianªtefãneanu, a avut iniþiativa construirii unei bisericipentru românii refugiaþi la Geneva ºi în împrejurimi ºi s-aînceput o campanie de recoltare de fonduri. În paralel s-ainiþiat ºi o activitate parohialã, în cadrul asociaþiei laice,cu diverºi preoþi itineranþi. În 1991, comitetul asociaþieil-a adus din România pe pãrintele Adrian Diaconu, înscopul formãrii unei parohii ºi al demarãrii lucrãrilor deconstrucþie a bisericii. Aºa s-a constituit, prin votul Adu -nãrii gen er ale din 17 mai 1992, parohia „Sfântul IoanBotezãtorul” din Geneva, în relaþie canonicã fireascã cuBiserica Ortodoxã Românã - Biserica Mamã ºi cu unstatut de autonomie in ternã. În 1995 biserica de lemn afost ridicatã cu ma te rial ºi meºteri din România, iar lasfinþirea pietrei fundamentale din 29 iunie 1995 s-a pe -
FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN DIN MARAMUREª 23cetluit un Doc u ment în care se atesta destinaþia acesteibiserici, legatã strict de parohia „Sfântul Ioan Botezãtorul”din Geneva, având ca paroh pe preotul Adrian Diaconu.Biserica de lemn de la Geneva a fost prima bisericãromâneascã construitã în Europa Oc ci den talã de cãtrerefugiaþii români din perioada comunistã. Proiectul con -strucþiei, aparþinând arhitectului Gil Antonescu din Bu -cureºti, a fost oferit de Patriarhia Românã, care a ºi fãcutdemersurile necesare pe lângã Ministerul Afacerilor Ex -terne pentru realizarea transportului cu scutirea de taxevamale, ceea ce s-a ºi fãcut. Limours (Franþa) - Sediul administrativ alMitropoliei Ortodoxe a Europei Occidentale ºiMeridionaleÎn anul 2001, an în care Arhiepiscopia OrtodoxãRomânã a Europei Occidentale ºi Meridionale este ridi -catã la rangul de Mitropolie, iar Arhiepiscopul Iosif, lacel de Mitropolit, începe istoria bisericii maramureºenede lemn din Paris. Anul 2002 porneºte în forþã: se facdemersurile necesare pe lângã autoritãþile lo cale pentruproiectul bisericii ºi se cautã sponsori pentru materialullemnos. În noiembrie începe achiziþionarea lemnului dela Viºeu, sub supravegherea d-lui Gheorghe Pop, tatãlÎnaltpreasfinþitului Mitropolit Iosif, iar în decembrie so -seºte poarta bisericii, el e ment spe cific bisericilor delemn, care marcheazã trecerea cãtre spaþiul sfinþitor albisericii. Lucrul merge foarte bine, ºi în perioada febru -arie- aprilie 2003 echipa de meºteri din Ieud prelucreazãlemnul în România ºi monteazã conturul in fe rior al bi -sericii. La 15 iunie 2003, în scrisoarea pas to ralã de Ru -salii, Înaltpreasfinþitul Pãrintele nostru Mitropolit Iosifface apel la preoþi ºi credincioºi pentru a contribui laridicarea acestei biserici, „prima bisericã ortodoxã ro -mâneascã ridicatã din temelie de cãtre noi în cadrulMitro poliei noastre”. La apel rãspund multe din parohiileºi din credincioºii Mitropoliei. Primele munci le gate deamenajarea locului bisericii ºi montarea încep la 4 iulie2003, iar finalizarea construcþiei se petrece la data de 16<strong>septembrie</strong> acelaºi an. Bisericã de lemn, în miniaturã, pentru FranþaMuzeul Judeþean Maramureº a construit o bisericãdin lemn, în miniaturã, pentru o expoziþie cul turalã orga -nizatã de Ministerul Afacerilor Externe la Paris, în anul2006. Biserica, dar ºi o poartã maramureºeanã din lemn,au fost concepute ºi construite de unul din meºterii popu -lari ai Maramureºului. Cele douã construcþii re spectãlinia arhitectonicã a bisericuþelor din lemn cu toate ele -mentele care trimit spre spaþiul sacru al satului românesc. În Stock holm (Suedia) va fi construitã obisericã româneascã în stil maramureºeanÎn 26 aprilie <strong>2009</strong>, a fost pusã la Stock holm piatrade temelie pentru prima bisericã ortodoxã româneascã delemn, în stil maramureºean, din nordul Europei. La Sfân -ta Liturghie Arhiereascã au slujit: Înalt Preasfinþitul Dr.Laurenþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, împreunã cuPreasfinþitul Dr. Macarie Drãgoi, Episcopul Europei deNord, alãturi de un sobor de preoþi ºi diaconi. Biserica dinlemn de la Stock holm va avea hramul Adormirea MaiciiDomnului.Cu aceastã ocazie a fost emisã o medalie come -morativã ºi au fost realizate crucea de granit, care a fostaºezatã pe locul sfintei zidiri, precum ºi steagul co me -morativ, din catifea, cu bro derie man ualã, care a fostpurtat în fruntea procesiunii ºi va rãmâne în bisericaParohiei Ortodoxe Române „Adormirea Maicii Dom -nului” din Stock holm. La ceremonie au participat ofi -cialitãþi române ºi suedeze. Oslo (Norvegia)Proiectul construirii unei biserici româneºti delemn, în stil maramureºean, la Oslo, vine în întâmpinareadorinþei comunitãþii româneºti din capitala Norvegiei.„Ca ambasador, am îmbrãþiºat din prima clipã aceastãidee, pornind de la premisa cã solidaritatea, spiri tua -litatea ºi conºtiinþa de sine a comunitãþii româneºti dinNorvegia ar putea cãpãta o nouã dinamicã în jurul unuilocaº de cult propriu. Pe de altã parte, proiectul degaja oim por tantã încãrcãturã simbolicã. O bisericã româneascãde lemn la Oslo s-ar integra per fect în peisajul arhi -tectural tradiþional norvegian, marcat de renumitele«stave churches», generând un arc cul tural peste timpcare sã întreþinã, dar mai ales sã accelereze, caracterul as -cen dent al interacþiunilor româno-norvegiene. Veºtilesunt încurajatoare, în sensul cã aºteptãm o comunicaredin partea Primãriei privind opþiunile de locaþie, dupãcare, urmeazã sã începem demersurile pentru aducereadin þarã a bisericii ºi asamblarea acesteia la Oslo.”, adeclarat Ambasadorul româniei în Norvegia, domnulCristian Istrate.Biserici maramureºene de lemn înAMERICA DE NORD ºi AMERICA DE SUD Ca ra cas (Ven e zuela)Dacã sunteþi în trecere prin Ven e zuela sau dacãdoriþi sã vã stabiliþi în aceastã þarã ºi nu aveþi idee unde vãputeþi reculege în liniºte, aºa româneºte, ca acasã, estebine sã ºtiþi cã la Ca ra cas vi se poate îndeplini dorinþa.Veþi gãsiþi aici cea mai solidã comunitate de creºtiniortodocºi români din Amer ica Latinã. În Ca ra cas, în sub -ur bia El Hatillo, veþi descoperi prima bisericã ortodoxãromâneascã din Amer ica de Sud. Realizatã din lemn, înstilul maramureºean al secolelor XIII-XIV, biserica arehramul Sf. Constantin ºi Elena. În ea slujesc pãrinteleCosticã Popa, preot pensionat, ajutat de cãtre pãrintelemai tânãr Vasile Lungeanu.Aºezat la poalele Muntelui Ávila, pe ºapte coline,Caracasul este una dintre cele mai moderne capitale aleAmericii Latine. În oraºul lui Simón Bo li var trãiescastãzi circa 1,9 milioane locuitori, iar dacã sunt luate înconsiderare ºi suburbiile sunt 4 milioane de oameni. Întretoþi aceºtia, la Ca ra cas locuiesc aproximativ 150 de fa -milii de origine românã, de religie ortodoxã. Pentru co -mu nitatea româneascã de aici, dar ºi pentru românii dinîntreaga Americã Latinã, Patriarhia Ortodoxã Românã atrimis în 1968 un preot, pe pãrintele Costicã Popa, carepovesteºte: “Am ajuns în Ven e zuela în noiembrie ’68 ºiam gãsit aici o colonie de români ortodocºi care însã nuaveau nici preot, nici bisericã. M-am ocupat în tot acesttimp de starea spir i tualã a acestora, dar ºi de cea a ro -mânilor din Mexic, Ar gen tina, Brazilia ºi Co lum bia.Timp de 30 de ani am slujit la o bisericã catolicã, însensul cã dupã ce terminau catolicii slujba de la ora
- Page 1 and 2: BAIA MARE AN 10, NR. 2-3 (33-34) SE
- Page 3 and 4: BAIA MARE AN 10, NR. 2-3 (33-34) SE
- Page 5 and 6: Pentru binecredinciosul popor româ
- Page 7 and 8: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 9 and 10: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 11 and 12: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 13 and 14: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 15 and 16: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 17 and 18: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 19 and 20: FAMILIA ROMÂNÃ BISERICI DE LEMN D
- Page 22 and 23: 20 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 26 and 27: 24 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 28 and 29: 26 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 30 and 31: 28 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 32 and 33: 30 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 34 and 35: 32 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 36 and 37: 34 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 38 and 39: 36 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 40 and 41: 38 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 42 and 43: 40 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 44 and 45: 42 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 46 and 47: 44 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 48 and 49: 46 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 50 and 51: 48 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 52 and 53: 50 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 54 and 55: 52 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 56: 54 AN 10, NR. 2-3 (33-34), SEPTEMBR
- Page 59 and 60: FAMILIA ROMÂNÃ FILE DE ISTORIE 57
- Page 61 and 62: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 63 and 64: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 65 and 66: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 67 and 68: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 69 and 70: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 71 and 72: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 73 and 74: FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 75 and 76:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 77 and 78:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 79 and 80:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 81 and 82:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 83 and 84:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 85 and 86:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 87 and 88:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 89 and 90:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 91 and 92:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 93 and 94:
FAMILIA ROMÂNÃ CUNUNA DE AUR A RO
- Page 95 and 96:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 9
- Page 97 and 98:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 9
- Page 99 and 100:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 9
- Page 101 and 102:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 9
- Page 103 and 104:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 105 and 106:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 107 and 108:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 109 and 110:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 111 and 112:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 113 and 114:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 115 and 116:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 117 and 118:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 119 and 120:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 121 and 122:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 123 and 124:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 125 and 126:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 127 and 128:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 129 and 130:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 131 and 132:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 133 and 134:
FAMILIA ROMÂNÃ ROMÂNI ÎN LUME 1
- Page 135 and 136:
1. 2.3. 4.5. 6.1-4. Imagini de la l